Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje

Aspectele sociale

Aspectele sociale

I Sanatate si protectie sociala

II Educatie si invatamant 

III Societatea informationala

I Sanatate si protectie sociala



Raportul individual de evaluare a implementarii PAUEM
pentru perioada februarie 2005 – aprilie 2006 in domeniul
„Sanatate si protectie sociala”

Autor: Lilia Margineanu

Descrierea problemei

Aspiratiile de integrare europeana ale Republicii Moldova (RM) au capatate un contur mai pronuntat odata cu extinderea Uniunii Europene (UE), ce i-a oferit Moldovei oportunitatea de a stabili cu statele membre ale UE, inclusiv cu statele candidate si care aspira spre integrare europeana, relatii politice, de securitate, sociale, economice si culturale mai apropiate. Ritmul progresului acestor relatii depinde de gradul de angajament al Modovei pentru valorile comune si de capacitatea sa de a-si mobiliza in acest scop potentialul socio-uman si resursele.
Un prim pas pe traseul integrarii europene si aderarii Moldovei la UE, l-a constituit semnarea la 22.02.2005 a Planul de Actiuni UE-Moldova (PAUEM) - document politic care stabileste obiectivele strategice ale cooperarii dintre Moldova si UE. Ajustat specificului RM, documentul mentionat indica un set cuprinzator de prioritati, stabilite de catre Moldova si UE in domeniile incluse in Acordul de Parteneriat si Cooperare (APC).
Desi toate prioritatile stabilite in PAUERM sunt importante, o atentie speciala trebuie acordata reformei si dezvoltarii sistemului national de ocrotire a sanatatii si protectiei sociale a populatiei, ajustarii legislatiei, normelor si standardelor Moldovei in domeniile respective la cele ale Uniunii Europene.
Importanta reformelor social-economici si, in primul rand a celor in domeniul ocrotirii sanatatii si protectiei sociale este dictata de faptul ca viata, sanatatea si securitatea persoanei constituie cele mai de pret valori umane. De aceea, in conditiile unei Europe unite, data fiind universalitatea aranjamentelor de baza ale tarilor-membre (fara a neglija, desigur, particularitatile interne), a devenit posibil de a vorbi despre un anume „model social european” (MSE), cu un dezvoltat sistem de protectie ce ofera siguranta, stabilitate si prosperitate tuturor persoanelor; fondat pe valori sociale comune – libertate, solidaritate, coeziune sociala si lupta impotriva excluderii; in care imperativele din domeniul politicii economice si sociale sunt complimentare, iar eficienta economica interfereaza armonios cu solidaritatea sociala.
Desi dupa declararea independentei, politica sociala a RM, in linii generale, a fost orientata spre asigurarea procesului de formare si dezvoltare a personalitatii umane, de prevenire si neutralizare a factorilor negativi care influenteaza asupra personalitatii si crearii conditiilor prielnice pentru afirmarea fiecarui individ, multe dintre obiectivele propuse au ramas doar la nivel de declaratii. Lipsa unei viziuni clare asupra perspectivelor dezvoltarii pe termen lung, criza economica de durata, reducerea finantarii publice in domeniul ocrotirii sanatatii si protectiei sociale si lipsa cronica a mijloacelor financiare pentru imbunatatilrea serviciilor medicale si implimentarea mecanismelor de protectie sociala planificate, au avut un impact nefavorabil asupra sanatatii si sigurantei sociale a populatiei. Procesul de reformare a sistemelor de ocrotire a sanatatii si protectie sociala a decurs extrem de lent si de confuz, s-a desfasurat inconsecvent, dupa o logica dominata de interese de urgenta.
Ultimii ani se obseva o oarecare ameliorare a situatiei in domeniile respective, insa amploarea problemelor face ca efectul masurilor intreprinse sa ramana nesemnificativ.
In domeniul ocrotirii sanatatii Moldova se confrunta cu probleme complexe: se inregistreaza boli tipice pentru tarile in curs de dezvoltare (infectioase si parazitare) si un nivel inal de boli specifice pentru tarile dezvoltare (boli cardiovasculare, cancer etc.); din cauza saraciei, introducerii sistemului oficial de plati in institutiile medico-sanitare de stat si platile neoficiale, consolidarii institutiilor medico-sanitare si reducerii numarului acestora a scazut accesul populatiei la serviciile de ocrotire a sanatatii, instaurandu-se o inegalitate considerabila in privinta accesului diferitor categorii sociale la serviciile respective, avand de suferit mai ales locuitorii din mediul rural, persoanele in etate, familiile cu multi copii.
In domeniul protectiei sociale a populatiei situatia este si mai complicata: - se accentueaza esential diferentierea social-economica a populatiei, veniturile disponibile nu acopera minimul de existenta pentru mai mult de 70% din populatie, iar ponderea populatiei sarace, la care veniturile nu acopera nici jumatate din minimul de existenta este de peste 30%; - creste incontinuu exodul fortei de munca tinere si calificate, se deteriorizeaza valorile familiale si tot mai multi copii raman fara ingrijire parinteasca, fiind expusi diferitelor riscuri sociale: alcoolism, droguri, abuz, trafic de persoane etc.; - valoarea prestatiilor banesti (13 la numar) acordate persoanelor defavorizate, desi se majoreaza periodic, ramane a fi insuficienta pentru acoperirea necesitatilor; - serviciile comunitare de protectie a persoanelor in dificultate sunt inca slab dezvoltate, ocrotirea rezidentiala fiind cea mai solicitata.
Exista sufuciente argumente care permit a considera ca dupa 15 ani de la demararea procesului de reformare a cadrului legislativ si normativ national, inclusiv in domeniul ocrotirii sanatatii si protectiei sociale, acesta ramane a fi instabil si dispersat, inadecvat cerintelor actuale ale vietii si neajustat pe deplin la standardele internationale.
In acest context, printre angajamentele Moldovei in conformitate cu obiectivele starategice ale PAUEM sunt si cele ce tin de sanatatea publica si protectie sociala sunt:
- (17) Implementarea unor actiuni majore in vederea reducerii saraciei, in special prin perfectionarea eficientei sistemului de asistenta sociala;
- (18) Reorientarea cheltuielilor publice in vederea reducerii substantiale a saraciei in randurile copiilor si majorarii ratei de scolarizare primara;
- (23) Consolidarea dialogului si a cooperarii in sectorul social, Asigurarea unei armonizari a standardelor si a practicilor in domeniul social si a politicii de ocupare a fortei de munca din tara cu standardele si practicile UE;
- (35) Implementarea completa a angajamentelor din ART.24 al APC (Coordonarea securitatii sociale); :
- (80) Sporirea nivelului de securitate a sanatatii si sigurantei epidemiologice in Moldova in conformitate cu legislatia UE, in cooperare si cu sprijinul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), precum si alte angajamente importante.
Implementarea prevederilor PAUEM in cadrul temporal de 3 ani va contribui in mare masura la realizarea obiectivului pe termen lung al dezvoltarii durabile a Republicii Moldova.

Vezi textul integral

II Educatie si invatamant

 

RAPORT INDIVIDUAL
DE EVALUARE A IMPLEMENTARII PAUEM
FEBRUARIE 2005 – APRILIE 2006

Autor: Stefan Tiron

1. DESCRIEREA PROBLEMEI
Integrarea Republicii Moldova in Europa este de neconceput fara integrarea sistemului national de invatamant in spatiul educational european. Integrarea educationala presupune, in primul rand, armonizarea legislatiei nationale in domeniul invatamantului cu actele normative si documentele comunitare (asa-numitul Acquis comunitar) referitoare la sectorul educational. Armonizarea legislativa nu inseamna neaparat preluarea fara schimbare a unor acte normative, ci mai degraba racordarea legislatiei nationale la niste standarde care functioneaza in tarile membre ale Uniunii Europene.
Planul de actiuni Republica Moldova-Uniunea Europeana [1], conceput ca „document politic care stabileste obiectivele strategice ale cooperarii dintre Moldova si UE”, specifica, in ultimul sau capitol intitulat “Contactele interumane”, obiectivele strategice in domeniul educatiei, tineretului si instruirii, urmate de actiunile ce urmeaza a fi intreprinse pentru realizarea acestora. Primul din aceste obiective este:
(75) Ajustarea sistemului educational din R. Moldova la standardele tarilor membre ale Uniunii Europene si la prevederile Procesului de la Bologna.
- Implementarea reformei legislative si a altor actiuni care vor pregati aderarea Moldovei la Procesul de la Bologna (promovarera unei autonomii mai mari a universitatilor, modernizarea curriculumului, introducerea sistemului de credite transferabile).
- Folosirea participarii la Programul Tempus III pentru examinarea posibilitatii de crestere a resurselor umane si capitalului uman.
- Implicarea reprezentantilor societatii civile si a partenerilor sociali in reformarea invatamantului secundar profesional si a celui superior.
- Continuarea implementarii programului national privind introducerea tehnologiilor informationale (IT) in educatie.

Obiectivul al doilea este:
(76) Intensificarea cooperarii in domeniul educatiei, instruirii si tineretului.
- Sustinerea schimbului si oportunitatilor de studiu pentru moldoveni, in special prin participarea la Programul Erasmus Mundus.
- Intensificarea participarii Moldovei la Programul Tempus III.
- Pregatirea pentru posibila extindere a Programului Tempus in domeniile invatamantului secundar profesional, precum si instruirii adultilor.
- Intensificarea schimbului de tineret si cooperarea in domeniul instruirii non-formale pentru tineret.
- Sporirea promovarii dialogului intercultural, schimbului de tineri si cooperarii in domeniul educatiei non-formale prin intermediul Programului YOUTH.

Obiectivele strategice trasate sunt de actualitate pentru sistemul national de invatamant si nu incape indoiala ca realizarea acestora va contribui considerabil daca nu la integrarea, atunci la apropierea sistemului educational national de cel european.
Asa cum este formulat in Planul de actiuni, primul obiectiv, in prima sa parte, se refera la sistemul educational in ansamblu, iar in a doua parte – numai la sistemul invatamantului superior. Cel de al doilea obiectiv tine de cooperare atat in sectorul educational, cat si in domeniul tineret. Logica ne sugereaza ca era mai rational de formulat obiectivele separat pe domenii, si anume: invatamant preuniversitar; invatamant superior; tineret. Actiunile de realizare a obiectivelor sunt formulate sub forma narativa, neconcisa, fapt care diminueaza rolul lor mobilizator (vezi, spre exemplu, actiunea a doua din obiectivul (75)).
In fond, actiunile enumerate in Plan se rezuma la urmatoarele:
Obiectivul (75):
- aderarea Moldovei la Procesul de la Bologna
- promovarea autonomiei universitare
- modernizarea curriculei (universitare)
- introducerea sistemului european de credite transferabile
- participarea (Moldovei) la Programul Tempus III
- antrenarea societatii civile si a partenerilor sociali in reformarea invatamantului secundar profesional si a celui superior
- introducerea tehnologiilor informationale si de comunicare in educatie.
Obiectivul (76):
- participarea (Moldovei) la Programul Erasmus Mundus
- identificarea posibilitatilor de participare in perspectiva la Programul Tempus extins in domeniul invatamantului secundar profesional si al instruirii adultilor
- participarea la Programul YOUTH
i. intensificarea schimburilor de tineret
ii. promovarea educatiei non-formale pentru tineret
iii. promovarea dialogului intercultural.
Se poate observa ca din aceste 12 actiuni preconizate, 6 se refera nemijlocit la invatamantul superior, 3 la tineret, 2 la invatamantul secundar profesional si doar una la invatamantul scolar sau preuniversitar general, ceea ce denota un oarecare neechilibru al directiilor prioritare de interventie stabilite. Nu este reflectata in obiective si nu se regaseste printre actiuni o astfel de problema stringenta in conditiile de subfinantare bugetara ca sustinerea transferului tehnologic si a activitatilor inovationale in universitati si transformarea acestora in institutii de invatamant superior antreprenoriale, nu este scoasa in evidenta imbunatatirea calitatii invatamantului care constituie o preocupare permanenta in sistemele educationale europene, nu figureaza descentralizarea cel putin partiala a sistemului de invatamant, de asemenea discutata in Europa, nu se pune problema combaterii coruptiei in invatamant s.a.
Realizarea Planului de actiuni este sarcina Guvernului care a si adoptat Programul national de implementare a Planului de actiuni Moldova-Uniunea Europeana[2]. Acesta prevede pregatirea Moldovei pentru aderarea la Procesul de la Bologna si pentru participarea cat mai activa la programele comunitare din domeniul stiintei, culturii, educatiei si tineretului.
In acest scop a fost constituita o Comisie interministeriala pentru probleme cultural-umanitare, membrii acesteia fiind in majoritate sefi ai directiilor sau sectiilor de colaborare internationala si integrare europeana din Ministerul Educatiei si Tineretului, Ministerul Culturii si Turismului, Academia de Stiinte a Moldovei, Consiliul Coordonator al Audiovizualului si Biroul Relatii Interetnice. Fara a pune la indoiala competenta membrilor Comisiei, potentialul ei ar fi fost mai inalt daca includea si specialisti in domeniile acoperite de obiectivele (75) si (76).
In vederea implementarii PAUEM, Ministerul Educatiei si Tineretului pentru perioada februarie 2005-martie 2006 si-a propus drept prioritati:
- Elaborarea Codului de legi ale invatamantului
- Instituirea Serviciului de recunoastere si echivalare a actelor de studii
- UE (?) va spori oportunitatile de acces al tinerilor din RM la informatii despre Programul YOUTH.
(In formularea data, aceasta ultima prioritate pare a fi pusa de catre Minister mai degraba in sarcina Uniunii Euriopene).

Rezultatele autoevaluarii de catre Guvern a gradului de realizare si implementare a PAUEM au fost prezentate in Raportul intern de evaluare semestriala (2005) [3], Raportul anual (2005) privind implementarea Planului [4] si Raportul privind implementarea Planului in trimestrul I al anului 2006 [5]. Realizarea unor actiuni prevazute in PAUEM este reflectata in Paportul privind implementarea Strategiei de crestere economica si reducere a saraciei SCERS [6].

Vezi textul integral

III Societatea informationala



Autor: Ion Cosuleanu

1. Descrierea problemei

Planul de Actiuni Republica Moldova - UE a fost semnat la 22 februarie 2005, la Bruxelles, in cadrul sedintei Consiliului de Cooperare Moldova – Uniunea Europeana.
La 20 aprilie 2005 Guvernul Republicii Moldova prin Hotarirea № 356 a aprobat Planul de Actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana prin care pune in sarcina institutiilor de stat asigurarea implementarii prevederilor Planului de Actiuni, precum si prezentarea rapoartelor lunare, trimestriale si semestriale.

Capitolul „Societatea Informationala” al Planului de Actiuni Moldova-Uniunea Europeana prevede 2 compartimente, 67 si 68:
(67) Accelerarea progresului la capitolul politica si reglementarea in domeniul comunicatiilor electronice
• Adoptarea unei politici nationale privind dezvoltarea sectorului.
• Adoptarea unui cadru cuprinzator de reglementare inclusiv licentierea, accesul si interconexiunea, numerotarea, tarife orientate spre cost, Serviciul Universal si drepturile utilizatorilor, protectia confidentialitatii si securitatea datelor.
• Implementarea eficienta a liberalizarii pietei initiata la 1 ianuarie 2004 inclusiv sustinerea unui mediu pe deplin competitiv.
• Asigurarea independentei, sporirea imputernicirilor si imbunatatirea eficientei Agentiei Nationale pentru Reglementare in domeniul Telecomunicatiilor si Informatica (ANRTI) prin intermediul alocarea unor resurse umane si financiare aditionale si sporirea puterilor de aplicare in practica a deciziilor.
• Sporirea capacitatilor comerciale ale Moldtelecom-ului in viitorul mediu competitiv.

(68) Accelerarea progresului in dezvoltarea serviciilor Societatii Informationale si in integrarea Moldovei in Programul de cercetare TSI (Tehnologiile Societatii Informationale)

• Continuarea implementarii politicii nationale si strategiei privind edificarea Societatii Informationale si alocarea fondurilor suficiente pentru implementare.
• Promovarea utilizarii pe larg a noilor tehnologii in business si administratie, in special in domeniul sanatatii si educatiei (e-comert, e-guvernare, e-sanatate, e-instruire), prin asigurarea unei infrastructuri avansate, dezvoltarea continutului si introducerea proiectelor pilot.
• Sporirea nivelului de utilizare a Internetului si serviciilor on-line de catre cetateni prin intermediul programelor publice de instruire in domeniul utilizarii computerelor.
• Adoptarea unui plan special de promovare a participarii Moldovei la compartimentul Tehnologiile Societatii Informationale a celui de-al 6-lea Program-cadru.
Scurt istoric
Pina in anul 2004, anul, cand a fost formulat Planul de Actiuni Moldova-Uniunea Europeana, domeniul comunicatiilor din Republica Moldova a trecut prin cateva etape de restructurare institutionala.
Activitatea de elaborare a politicilor moderne de dezvoltare si al cadrului legal si reglementar al domeniului in Republica Moldova a fost inceputa de catre Ministerul Informatiei, Informaticii si Telecomunicatiilor, creat in anul 1990. Ministerul indeplinea atat functiile de elaborare si promovare a politicilor si de reglementare cat si cele de operare a serviciilor postale si de telecomunicatii. Se poate afirma ca, la acea vreme, Ministerul era mai mult prestator direct de servicii postale, de telecomunicatii si de tele-radio-difuziune decat formator de politici.
Densitatea telefonica in 1990 era de 10,64%, majoritatea covarsitoare a centralelor telefonice erau analogice (96%), legatura telefonica interurbana era in cea mai mare parte manuala. Moldova dispunea doar de 16 circuite (canale) internationale manuale prin Moscova.
Ramura nu dispunea de surse de finantare, tarifele nu corespundeau costurilor, investitii din partea bugetului de stat nu puteau fi asteptate in conditiile de criza a economiei nationale. Cadrul legal si reglementar autohton lipsea cu desavarsire, drept baza serveau instructiunile din fosta URSS.
Republica Moldova a obtinut in anul 1990 codul de tara „373” pentru telecomunicatii.
Anul 1992 a marcat inceputul unei restructurari esentiale a ramurii comunicatiilor reiesind din experienta internationala si din necesitatea crearii unei infrastructuri moderne, conectate la retelele internationale. Astfel, pentru a gasi cele mai bune solutii, cu suportul companiei de consultanta din Germania „Detecon” a fost elaborat Master-planul de dezvoltare a telecomunicatiilor in Moldova, care continea analiza situatiei domeniului si formula recomandari referitor la dezvoltarea pe sectoare. Acest document a stat la baza dezvoltarii in urmatorii 5-7 ani.
Urmand prevederile Master-Planului si recomandarile organismelor internationale precum si exemplul din domeniu tarilor vecine, cum ar fi Romania, au fost incepute restructurarile institutionale privind separarea functiilor de reglementare de cele de operare si a postei de telecomunicatii, urmate de restructurarea intreprinderilor si elaborarea cadrului legal si de reglementare.
In anul 1992-1993 au fost create intreprinderile de stat Moldtelecom, Posta Moldovei si Centrul de Radio si Televiziune ca operatori nationali. Tot atunci Republica Moldova a devenit Membru al Uniunii Internationale de Telecomunicatii (UIT) si Membru al Conferintei Europene pentru Posta si Telecomunicatii (CEPT). Moldova a stabilit in 1992 legatura internationala directa cu Romania (100 circuite), Bulgaria (12 cicuite), Grecia (12 circuite), iar cu restul tarilor europene prin Danemarca (100 circuite) si cu celelalte tari ale lumii (in afara CSI, cu care erau 4500 circuite)- prin Teleglobe Canada (60 circuite), instaland 2 statii terestre de comunicatii prin satelit, apoi centrala digitala internationala EWSD, asigurand astfel legatura neingradita cu toate tarile lumii .
In 1991 Ministerul a participat la crearea Comunitatii Regionale din domeniul Comunicatiilor (CRC), din cadrul tarilor fostei Uniuni Sovietice, organizatie, care a jucat un rol important la divizarea graduala a retelelor de comunicatii si a frecventelor radio a fostei URSS, mentinand furnizarea serviciilor pentru utilizatori.
Guvernul a aprobat prin Hotarirea nr. 415 din 5.07.1993 Conceptia de Informatizare a Societatii, care insa nu a fost realizata integral.
In anul 1993 Ministerul a fost denumit „Ministerul Comunicatiilor si Informaticii”.
In anul 1994 delegatia Moldovei a participat pentru prima data la Conferinta Plenipotentiara a UIT Kyoto PP-94.
In anul 1995 Parlamentul a adoptat Legea Telecomunicatiilor si Legea Postei, iar in 2000 Legea cu privire la Informatica, astfel punindu-se baza cadrului legal al domeniului. In anul 1997 a fost aprobat Tabelul National de Atribuire a Benzilor de Frecvente Radio (TNAFR) pina la 1GHz, completat in 2000 si modificat in 2005 ajungand sa fie armonizat cu cel European.
In anul 1998 Ministerul Transporturilor a fost comasat cu Ministerul Comunicatiilor si Informaticii creand Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor. Expertii din domeniu au considerat aceasta comasare drept un pas gresit, care a diminuat intrucatva importanta domeniului.
In anul 1995-1996 a fost desfasurat concursul pentru prima licenta de telefonie celulara mobila serviciul fiind lansat in septembrie 1998. In 1999 a fost eliberata cea de a doua licenta GSM, deschizand competitia, care a intensificat ritmul de dezvoltare a telefoniei mobile.
In anul 1998 reprezentantul Moldovei a condus Comitetul pentru buget si finante la Conferinta Plenipotentiara a UIT de la Minneapolis.
In corespundere cu tendintele internationale, in anul 2000 s-a realizat urmatoarea etapa de restructurare a domeniului: functiile de reglementare au fost separate de functiile de politica prin crearea Agentiei Nationale pentru Reglementare in Telecomunicatii si Informatica (ANRTI) si ANRTI a beneficiat de un proiect de asistenta tehnica din partea USAID care a jucat un rol important in crearea cadrului reglementar de baza.
In anul 2001 a fost elaborata si aprobata Politica Guvernului privind dezvoltarea telecomunicatiilor iar Strategia pentru dezvoltarea sectorului a fost aprobata de Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor. Tot in anul 2001 a fost creat Departamentul Tehnologii Informationale (DTI), subordonat direct Guvernului. Cu toate ca, datorita existentei a 2 organe de politici in domeniu: Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor si Departamentul Tehnologii Informationale au existat suprapuneri de atributii, DTI a jucat un rol pozitiv in catalizarea dezvoltarii Societatii Informationale. In anul 2003 a DTI initiat proiectul „Formularea Strategiei Nationale privind Tehnologiile Societatii Informationale pentru Dezvoltare” sustinut de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). In martie 2005 Strategia Nationala de Edificare a Societatii Informationale si a Planului de Actiuni „e-Moldova” a fost aprobata de Guvern.
Ca rezultat al prevederilor Strategiei Nationale de Edificare a Societatii Informationale, in mai 2005 a fost creat Ministerul Dezvoltarii Informationale (MDI).
Elaborarea si aprobarea Legii Telecomunicatiilor, crearea Comisiei de Stat pentru Frecvente Radio, (1995) si aprobarea TNAF (1997); aprobarea Legii cu privire la informatica (2000), crearea Agentiei Nationale pentru Reglementare in Telecomunicatii si Informatica ( 2000), aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului (2001), crearea Departamentului Tehnologii Informationale (2001), elaborarea regulamentelor de baza pentru activitatea in telecomunicatii si informatica, Privind: Interconectarea, Solutionarea litigiilor, prestarea serviciilor de telefonie fixa si mobila; aprobarea Politicii si Strategiei Nationale privind dezvoltarea telecomunicatiilor (2001-2003), aprobarea Legii cu privire la informatizare si la resursele informationale de stat ( 2003), elaborarea Noului plan de Numerotare, liberalizarea pietei serviciilor de telefonie fixa interurbana si internationala (de-jure 2004), emiterea Deccretului Presedintelui tarii care a declarat edificarea Societatii Informationale drept prioritate nationala, aprobarea Politicii Nationale pentru Edificarea Societatii Informationale, pregatirea Raportului de evaluare a starii pregatirii electronice a Moldovei, elaborarea Strategiei Nationale pentru edificarea societatii informationale (2004) au fost pasi de principiu in declansarea proceselor de trecere la o societate informationala. Majoritatea actelor politice, strategice, legale, si de reglementare din domeniu au fost elaborate tinind cont de reglementarile Europene in masura, in care permitea situatia.

Vezi textul integral









Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C