Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje

Justitie si Drepturile Omului

Justitie si Drepturile Omului

I Independenta justitiei, organizarea sistemului judiciar

II Monitorizarea sistemului penitenciar

III Protectia Internationala a Drepturilor Omului

IV Criminalitatea organizata si cea transfrontaliera

V Migratie(migratia legala, ilegala, readmisia, viza, azilul) 

VI Audiovizualul   

VII Libertatea mass-media, accesul la informatie

I Indepebdenta justitiei, organizarea sistemului judiciar

Reforma sistemului judiciar

Autor: Lilia Ionita

1. Descrierea problemei (incl. prevederile PAUEM, tendinte actuale in domeniu, conformitatea cu standardele internationale)
(3 000 – 4 000 semne)

Justitia constituie ansamblul institutiilor prin mijlocirea carora functia judiciara se poate exercita. Ea este chemata sa solutioneze toate conflictele care apar in viata sociala, atunci cind se reclama incalcarea unor drepturi sau acestea sint contestate.
Functionarea unui sistem judiciar independent, impartial, credibil si eficient reprezinta o conditie indispensabila pentru promovarea suprematiei legii si a principiilor statului de drept.
Aspiratiile de integrare europeana ale Republicii Moldova au determinat constientizarea necesitatii consolidarii capacitatilor sistemului judecatoresc.
Astfel, in sectiunea 2.1, intitulata „Dialogul politic si reformele” a Planului de actiuni RM-UE a fost inclusa o componenta speciala, consacrata sistemului judiciar. Aceasta vizeaza aspectele privitoare la necesitatea revizuirii legislatiei existente in scopul asigurarii independentei si impartialitatii sistemului judecatoresc, inclusiv asigurarea impartialitatii si eficientei procuraturii, precum si in scopul consolidarii capacitatii justitiei. Potrivit Planului de actiuni RM-UE, actiunile prioritare care trebuiesc intreprinse de catre Republica Moldova la acest capitol trebuie sa fie axate pe:

- continuarea si implementarea activitatii legislative pentru a reforma in continuare sistemul judecatoresc in conformitate cu standardele europene

In prezent, sistemul instantelor judecatoresti din Republica Moldova este constituit din judecatorii, curti de apel si Curtea Suprema de Justitie. In acelasi timp, anumite categorii de cauze sint atribuite in competenta instantelor judecatoresti specializate: economice si militare.
Sistemul actual al instantelor judecatoresti este stabilit in conformitate cu articolul 115 din Constitutie, cu modificarile operate prin Legea nr. 1471-XV din 21.11.2002, prin care a fost exclusa o veriga anterioara a sistemului – tribunalele, ca instante de apel, instituind in acelasi timp sase curti de apel (inclusiv Curtea de apel economica). Aceasta restructurare a sistemului judecatoresc a fost motivata de catre autoritati prin faptul, ca structura precedenta (judecatorii, tribunale, Curtea de Apel si Curtea Suprema de Justitie) s-a dovedit a fi prea complexa si in anumite circumstante reprezenta un impediment in asigurarea accesului liber la justitie a cetatenilor, precum si genera tergiversarea examinarii cauzelor intr-un termen rezonabil.
Potrivit concluziilor expertilor Consiliului Europei referitoare la legislatia care reglementeaza organizarea si functionarea sistemului judiciar in Republica Moldova, actuala organizare judecatoreasca corespunde, in mare parte, schemei existente a sistemului judiciar in majoritatea statelor europene: ea asigura accesul la treapta dubla a jurisdictiei; este conforma principiului de acces la judecator si, in principiu, asigura conditiile pentru desfasurarea unui proces echitabil.

- reexaminarea si completarea legii privind organizarea judecatoreasca in scopul asigurarii independentei, impartialitatii si eficientei sale, inclusiv clarificarea procedurii de numire si avansare, drepturile statutare si obligatiile judecatorilor

Articolul 1 al Legii privind organizarea judecatoreasca stabileste expres ca puterea judecatoreasca este independenta, separata de puterea legislativa si puterea executiva, are atributii proprii, exercitate prin instantele judecatoresti, in conformitate cu principiile si dispozitiile prevazute de Constitutie si de alte legi.
Totodata, in alineatul (3) al articolului 1 din Legea cu privire la statutul judecatorului este mentionat ca judecatorii instantelor judecatoresti sint independenti, impartiali si inamovibili.
In lumina celor doua prevederi legislative, problema independentei urmeaza a fi analizata sub doua aspecte: functionala si personala.
Independenta functionala presupune, pe de o parte, ca organele care judeca sa fie adecvate acestei functii, adica sa nu apartina executivului sau legislativului, iar pe de alta parte instantele judecatoresti sa fie independente in exercitarea functiilor lor (sa nu fie supuse ingerintelor din partea puterii legislative, executive sau partilor).
Din punct de vedere al cadrului normativ, in principiu, independenta functionala este asigurata. Astfel, Constitutia (articolul 114) consacra principiul fundamental potrivit caruia, justitia se infaptuieste in numele legii numai de instantele judecatoresti. Deci ele formeaza un sistem distinct de organe care nu fac parte si nici nu sunt subordonate puterii legislative sau celei executive. Alineatul (4) al articolului 115 din Constitutie precizeaza ca procedura de judecata si competenta instantelor sint stabilite prin lege organica. Faptul ca instantele judecatoresti sint stabilite prin lege constituie o garantie ca puterea executiva nu poate infiinta, pentru diferite interese, alte instante judecatoresti. De altfel, Constitutia, in mod expres, interzice infiintarea de instante extraordinare (alin. (3) art.115).
Institutia principala, responsabila de asigurarea independentei sistemului judiciar, in ansamblu, este Consiliul Superior al Magistraturii, care este alcatuit din judecatori si profesori titulari alesi pentru o durata de 4 ani, iar Presedintele Curtii Supreme de Justitie, ministrul justitiei si Procurorul General sint membri de drept ai Consiliului (articolul 122 al Constitutiei). Alineatul (2) al articolului 123 din Constitutie prevede ca modul de organizare si functionare al Consiliului Superior al Magistraturii se stabileste prin lege organica.
Independenta functionala nu este suficienta, este necesar sa se asigure si o independenta personala, care sa puna cariera judecatorului la adapost de capriciile celorlalte puteri si de eventualele influente din chiar interiorul ordinului judecatoresc.
Aprecierea independentei personale a judecatorilor poate fi evaluata potrivit urmatoarelor criterii:
a)modul de numire a judecatorilor. Potrivit Legii cu privire la statutul judecatorului, judecatorii instantelor judecatoresti, inclusiv ai judecatoriilor specializate si judecatorii de instructie, se numesc in functie din rindurile candidatilor la functia de judecator de catre Presedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Presedintele Republicii Moldova poate respinge o singura data candidatura propusa de catre Consiliul Superior al Magistraturii numai in cazul depistarii unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu functia respectiva, de incalcare de catre acesta a legislatiei sau de incalcare a procedurilor legale de selectare si promovare a lui.
b)durata numirii. Potrivit Legii cu privire la statutul judecatorului, pentru prima data judecatorii sint numiti in functie pe un termen de 5 ani, iar ulterior pina la atingerea plafonului de virsta.
c)salarizarea corespunzatoare a judecatorilor constituie o alta garantie importanta a independentei si impartialitatii judecatorului (articolul 6.1. din Carta Europeana cu privire la statutul judecatorului). Articolul 28 din Legea cu privire la statutul judecatorului stabileste ca judecatorul beneficiaza de salariul functiei si de suplimente pentru grad de calificare si vechime in munca, de sporul de 50 procente fata de salariul functiei, tinindu-se cont de suplimentele pentru gradul de calificare si vechimea in munca, pentru indeplinirea sarcinilor de importanta majora, de spor pentru cunoasterea a doua sau mai multe limbi una dintre care limba de stat, daca aceste limbi sint utilizate in exercitarea justitiei. Salariul judecatorului nu poate fi redus si se indexeaza in corespundere cu rata inflatiei prevazuta de legislatie. Trebuie sa constatam ca, in realitate, desi salariul judecatorilor este mai mare in raport cu salariile unor angajati din sfera bugetara, totusi marimea acestuia nu este proportionala responsabilitatii si importantei functiei pe care o exercita judecatorii.
d)formarea initiala si continua a judecatorilor trebuie sa fie realizata la un nivel superior si ridicat, astfel incit judecatorii sa fie suficient de inarmati din punct de vedere profesional. In legatura cu aceasta cerinta, trebuie sa constatam ca, actualmente, formarea initiala a judecatorilor nu se efectueaza (abia in 2006 Ministerul Justitiei a prezentat Parlamentului un proiect de Lege cu privire la Institutul National al Justitiei), iar formarea continua a judecatorilor comporta un caracter episodic.

- asigurarea implementarii noii legislatii cu privire la procuratura in conformitate cu standardele europene;

Potrivit articolului 124 din Constitutie, Procuratura reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor, conduce si exercita urmarirea penala, reprezinta invinuirea in instantele judecatoresti in conditiile legii. Sistemul organelor procuraturii cuprinde Procuratura Generala, procuraturile teritoriale si procuraturile specializate. Procurorul General este numit in functie de Parlament la propunerea Presedintelui acestuia, iar procurorii inferiori sunt numiti de Procurorul General si ii sint subordonati (articolul 125 al Constitutiei).
Prevederile constitutionale citate mai sus isi gasesc o reflectare mai detaliata in cadrul Legii cu privire la procuratura, Codului de procedura penala, Legii privind gradele de clasificare si gradele militare ale lucratorilor din Procuratura Republicii Moldova si Legii privind stimularea procurorilor si anchetatorilor din Procuratura si raspunderea lor disciplinara.
La momentul aderarii Republicii Moldova la Consiliul Europei unul din angajamentele principiale l-a constituit revizuirea locului si competentelor Procuraturii in vederea asigurarii conformitatii acestora standardelor Consiliului Europei. Acest angajament a fost indeplinit partial prin adoptarea Legii nr.1115-XIV din 05.07.2000, potrivit careia alineatul (1) al articolului 124 din Constitutie a fost modificat in sensul excluderii competentei de „supraveghere generala a executarii exacte si uniforme a legilor de catre organele administratiei publice, de catre persoanele fizice si juridice si asociatiile lor”, iar la 14.03.2003 a fost adoptata o noua Lege cu privire la Procuratura.
Aceasta Lege a constituit obiectul unei expertize din partea Consiliului Europei, in cadrul careia s-a apreciat ca aparent este asigurata compatibilitatea cadrului legal si institutional cu standardele europene in materia respectiva (Recomandarea Rec.(2000) 19 cu privire la rolul Ministerului Public in sistemul de justitie penala).

- imbunatatirea instruirii, in special in problematica drepturilor omului si cooperarii judiciare, a judecatorilor, procurorilor si functionarilor din sistemul judecatoresc, administratia Ministerului Justitiei, politiei si inchisorilor;

Prin hotarirea Guvernului nr.96 din 22 februarie 1996 a fost infiintat Centrul pentru pregatirea si perfectionarea cadrelor din sistemele Ministerului Justitiei si Procuraturii Generale (ulterior, denumirea Centrului a fost modificata la 23 iunie 2005 prin hotarirea Guvernului nr.605, fiind exclusa din denumire referirea la Procuratura Generala). Actualmente, Centrul pentru pregatirea si perfectionarea cadrelor din sistemul Ministerului Justitiei, calificat drept institutie de invatamint postuniversitar, asigura pregatirea profesionala, teoretica si practica a persoanelor care sint incadrate in functii de judecatori, consultanti, sefi de cancelarie, executori judecatoresti, notari si colaboratori ai sistemului Procuraturii Generale, precum si a persoanelor care urmeaza sa ocupe in viitor asemenea functii. Activitatea de pregatire si perfectionare a cadrelor este asigurata de catre persoane selectate din rindurile judecatorilor, procurorilor, altor colaboratori cu o pregatire profesionala inalta din sistemele Ministerului Justitiei si ale Procuraturii Generale, profesori din institutiile de invatamint superior, precum si specialisti din strainatate. Programul de studii se aproba de catre Ministrul Justitiei.
In legatura cu cadrul normativ care reglementeaza instruirea judecatorilor si a procurorilor se impun urmatoarele precizari:
Alineatul (4) al articolului 15 din Legea cu privire la statutul judecatorului stabileste ca judecatorii sint obligati sa-si aprofundeze cunostintele profesionale, sa studieze si sa generalizeze practica judiciara. Aprobarea programului de pregatire profesionala a candidatului la functia de judecator, asigurarea controlului efectuarii pregatirii profesionale a judecatorilor in functie si a colaboratorilor instantelor judecatoresti tine de competenta Consiliul Superior al Magistraturii (articolului 4 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii).
Articolul 32 din Legea cu privire la procuratura stabileste ca procurorii sint obligati sa-si ridice nivelul profesional si sa urmeze cel putin o data la trei ani stagii de perfectionare profesionala in institutiile de perfectionare specializate. In cadrul Directiei resurse umane a aparatului central al Procuraturii Generale a fost recent infiintat (septembrie 2005), prin ordinul Procurorului General, un Centru de perfectionare a cadrelor Procuraturii.
Problema instruirii lucratorilor din justitie in materia drepturilor omului constituie si o componenta importanta prevazuta la capitolul I Partea III din Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008, aprobat prin hotarirea Parlamentului nr.415-XV din 24 octombrie 2003.
Actualmente in cadrul Centrului pentru pregatirea si perfectionarea cadrelor din sistemul Ministerului Justitiei se desfasoara Programul Consiliului Europei de instruire a judecatorilor si procurorilor in domeniul Conventiei drepturilor omului.

- dezvoltarea cailor alternative de solutionare a litigiilor, inclusiv medierea si arbitrajul
Institutia medierii in legislatia tarii noastre nu cunoaste la moment o reglementare complexa si detaliata.
Astfel, in domeniul penal poate fi invocat alineatul 2 din articolul 267 al Codului de procedura penala, potrivit caruia, impacarea partilor (prevazuta si de articolul 109 din Codul penal) poate avea loc si prin aplicarea medierii. Actualmente, exista un proiect de Lege cu privire la medierea in cauzele penale, aprobat de Guvern si prezentat spre examinare Parlamentului Republicii Moldova, care a fost expertizat de Consiliul Europei, in vederea asigurarii corespunderii acestuia Recomandarii Consiliului Europei cu privire la medierea in cauzele penale nr.R19 (99), adoptata de Comitetul de Ministri la 15 septembrie 1999.
Cit priveste medierea in cauzele civile, poate fi invocat capitolul XXVII din Codul civil „Tranzactia”. Astfel, articolul 1331 Cod civil stabileste ca „tranzactia este contractul prin care partile previn un proces ce poate sa inceapa, termina un proces inceput sau rezolva dificultatile ce apar in procesul executarii unei hotariri judecatoresti”. La rindul sau, o serie de articole din Codul de procedura civila, contin unele prevederi referitoare la conditiile si cazurile de incheiere a tranzactiei intre partile procesului civil (cu titlu de exemplu: articolele 60, 68, 72, 97, 212, 375, 412, etc.)
Cu referire la tendintele vis-a-vis de legiferarea institutiei medierii in cauzele civile trebuie mentionata existenta unui proiect de lege cu privire la medierea in cauzele civile, adoptat de Guvern si prezentat spre examinare Parlamentului.
Legea cu privire la judecata arbitrala (arbitraj) stabileste ca arbitrajul este o instanta care are functia de a solutiona litigii ce apar intre persoane fizice si juridice si poate avea competenta generala sau poate fi specializata, pentru anumite categorii de litigii sau pentru un anumit cerc de subiecti. Judecata arbitrala poate fi institutionalizata ca organ permanent pe linga camere de comert, burse, uniuni, asociatii si alte organizatii, acest fapt comunicindu-se Curtii Supreme de Justitie.
O evaluare generala a cadrului normativ in vigoare a reliefat institutionalizarea a doua organizatii arbitrale cu statut permanent: Arbitrajul International de pe linga Camera de Comert si Industrie si Arbitrajul specializat pe linga Agentia de Stat pentru Proprietatea Intelectuala.
In acelasi timp, trebuie remarcat faptul ca Republica Moldova a ratificat un sir de tratate internationale in domeniul arbitrajului, printre care pot fi enumerate: Conventia privind concilierea si arbitrajul in cadrul Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa, Conventia europeana de arbitraj comercial international si Aranjamentul relativ la aplicarea acesteia, Conventia pentru recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine.

Vezi textul integral

II Monitorizarea sistemului penitenciar

Autor: Natalia Mardari

Raportului privind evaluarea implementarii Planului de Actiuni Uniunea Europeana--Republica Moldova, pe domeniul

„Reforma Justitie. Monitorizarea sistemului penitenciar”
(perioada lunilor februarie 2005 – aprilie 2006)

Descrierea problemei (incl. prevederile PAUEM, tendinte actuale in domeniu, conformitatea cu standardele internationale) (3 000 – 4 000 semne)

Planul de Actiuni Uniunea Europeana--Republica Moldova a fost semnat in luna februarie al anului 2005. Procesului implementarii Planului de Actiuni Uniunea Europeana--Republica Moldova i-a fost acordat o importanta deosebita din partea institutiilor statului, Parlamentului. Semnarea acestui document si monitorizarea implementarii Planului a fost sustinut in Republica Moldova si de catre societatea civila.

In baza Planului de Actiuni “Republica Moldova  Uniunea Europeana a fost elaborat Programul National de implementare a Planului de Actiuni, unde sint vizate toate institutiile de stat, puterea centrala si cea locala cu termene si cu persoane concrete, responsabile de implementarea prevederilor acestui document. In vederea realizarii Planului de Actiuni, actiunile acestuia au fost divizate in 4 parti mari, repartizare comisiilor interministeriale, create conform hotaririi adoptate de catre Parlamentul Republicii Moldova. Actiunile Planului ce urmeaza a fi realizate de Republica Moldova in domeniile justitiei si sistemului penitenciar au fost repartizate spre realizare si monitorizare Ministerului Justitiei. Rezultatele obtinute in procesul de implementare a Planului de Actiuni, au fost reflectate in rapoartele semestriale si trimestriale si cel vizind prioritatile pentru perioada februarie 2005 – martie 2006, transmise Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene, precum si Parlamentului republicii.

Rolul Parlamentului ca putere legislativa si de exercitare a rolului de control si monitorizare a activitatii Guvernului, precum si de implicare a acestuia in procesul de contribuitor la implementarea cit mai eficienta a Planului de Actiuni a crescut pe parcursul lunilor februarie 2005-aprilie 2006, prin prisma activitatii de desfasurare a audierilor in Comisia parlamentara pentru politica externa si integrare europeana a principalelor ministere antrenate in realizarea planului de actiuni, prin intermediul interpelarilor efecuate de deputatii I. Plesca, Gh. Susarenco.
Pe plan regional, Asambleea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat in cadrul sesiunii a 24-a, din 04 octombrie 2005 doua Recomandari privind functionarea institutiilor democratice in Moldova. Acestea sunt: Recomandarea 1721 si Recomandarea 1456. Asambleea Parlamentara a indicat ca Planul de Actiuni Uniunea Europeana--Republica Moldova ofera autoritatilor moldovenesti o motivata puternica in sensul miscarii spre integrare europeana. Asambleea saluta faptul ca obiectivele enuntate in Planului de Actiuni face referinta la cerintele Consiliului Europei. In Recomandarea 1465, Asambleea Parlamentara a recomandat Moldovei sa intreprinda masuri decisive, substantiale si ireversibile in vederea implementarii standardelor si practicelor democratice, indicindu-se ca prioritate urmeaza a fi date imbunatatirilor privind functionarea institutiilor democratice, independentei si eficientei judiciarului.
Consiliul Europei a salutat faptul ca la data de 22 iulie, 2005 Parlamentul a adoptat citeva legi privind judiciarul. Totodata, Asambleea Parlamentara a invitat autoritatile moldovenesti sa intreprinda anumite masuri in domeniul suprematiei legii: reformarii sistemului judecatoresc in vederea garantarii independentei si eficientei judiciarului, precum si cresterea profesionalismului; revizuirii legislatie, in special procedurile civile si penale, organizarea judecatoreasca, statutul judecatorului, imbunatatirea independentei judiciarului si executarea hotaririlor judecatoresti; revizuirea competentei Procuraturii Generale, efectuarea reformelor institutionale (a Ministerului Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunii de Avocati); imbunatatirii conditiilor de lucru a judiciarului, imbunatatirea cursurilor de perfectionare si a metodelor de lucru; eliminarea coruptiei in sistemul judecatoresc si organizarea la cel mai inalt nivel al cursurilor de instruire pentru judecatori.
In domeniul realizarii drepturilor omului, Asambleea Parlamentara a indicat ca autoritatile moldovenesti trebuie sa continue sa imbunatateasca considerabil conditiile de detentie, astfel aducindu-le in concordanta cu standardele europene si sa gaseasca solutii apropiate intru solutionarea problemei de suprapopulare a locurilor de detentie.
Asambleea Parlamentara insista ca autoritatile moldovenesti sa transmita toate proiectele de lege in domeniile care sunt subiectul monitorizarii din partea Consiliului Europei spre expertizare. Totodata autoritatile urmeaza sa transmita Asambleei in timp, regulat si exhaustiv informatie asupra actiunilor luate in baza evaluarilor facute.
Conform Rezolutiei 1721, Asambleea Parlamentara a recomandat Comitetului de Ministri al Consiliului Europei sa asiste Moldova in activitatile privind efectuarea cit mai curinda a reformei in domeniul independentei si eficientei judiciarului. Comitetul de Ministri trebuie sa convinga, unde este necesar sau sa dezvolte noi programe privind asistarea Moldovei in domeniul reformarii justitiei si sa aloce resurse bugetare necesare. Este importat ca Asambleea indica Comitetului de Ministri sa ceara autoritatilor moldovenesti sa transmita spre expertizare proiectele de lege in domeniile supuse monitorizarii, printre care este domeniul justitiei, inainte de adoptarea lor. Asambleea Parlamentara cere Comitetului de Ministri ca in contactele sale cu autoritatile relevante de nivel politic inalt ale Uniunii Europene sa asigure cea mai buna cooperare posibila si coroborare intre obligatiunile Consiliului Europei cu cele ale Planului de Actiuni Uniunea Europeana –Republica Moldova.
Comisia Europeana si Consiliul Europei solicita Republicii Moldova indeplinirea angajamentelor asumate pina la finele anului 2006.

Vezi textul integral

III Protectia Internationala a Drepturilor Omului

Autori:

BALAN Veaceslav
GOLOSCEAPOV Evghenii
GRIBINCEA Vladislav
HADIRCA Laurentiu
IOVU Olimpia
PARTAC Olivia
STRAISTEANU Doina Ioana
TURCAN Veaceslav

IX. Protectia internationala a drepturilor omului

A. Implementarea Planului National de Atciuni in domeniul drepturilor omului (PNADO)

Progres in implementarea PNADO/NHRAP
In raportul Guvernului privind implementarea Planului de actiuni in 2005 progresul in implementarea prevederilor PNADO este reflectat doar in 2 alineate, care contin informatii de caracter general. Este mentionat ca a fost realizat un sir de cursuri privind instruirea in domeniul drepturilor omului si au fost pregatiti formatori in acest domeniu. In raport lipsesc oricare indicatori cantitativi si calitativi privind cursurile si training-urile realizate. La fel raportul mentioneaza ca doar Ministerul Justitiei RM a prezentat raportul anual privind implementarea PNADO. Raportul Guvernului privind implementarea Planului de actiuni in I trimestru 2006 nu contine nici o informatie privind realizarea PNADO.

Probleme in implementarea PNADO si recomandari
Problema 1. Informatiile privind implementarea PNADO prezentate in raporturile Guvernului pentru 2005 si I trimestru 2006 sunt insuficiente si nu permit evaluarea progreselor in implementarea acestui document voluminos.
Recomandare. – De anexat raportul anual privind implementarea PNADO la raportul Guvernului privind implementarea Planului de actiuni Moldova – UE.
Problema 2. Faptul ca documentului din mai mult de 70 de pagini (PNADO) in raportul Guvernului ii sunt dedicate doar 2 alineate, poate pune intrebari privind eficienta implementarii acestuia. In acelasi timp raporturile Guvernului nu mentioneaza probleme referitoare la implementarea acestui document.
Recomandare. – Guvernul, in baza concluziilor proprii, precum si concluziilor si obiectiilor formulate de Comisia parlamentara pentru drepturile omului, urmeaza sa indice in raporturi privind implementarea Planului de actiuni principalele probleme intimpinate in implementarea PNADO in cadrul perioadei de raportare, precum si caile de rezolvare a acestora.
Problema 3. Hotarirea Parlamentului privind aprobarea PNADO contine un mecanism slab de evaluare a implementarii PNADO: sunt doar enumerate organele, care urmeaza sa efectueze control asupra implementarii acestuia, precum si este mentionat ca ele urmeaza sa informeze periodic despre acest lucru Parlamentul. Unele ministere isi „uita” obligatiile si prezinta niste rapoarte formale, care nu contin informatii esentiale. La ultima Conferinta privind implementarea PNADO, care s-a desfasurat la Chisinau pe data de 9 decembrie 2005, raportul privind lucrul efectuat a prezentat doar Ministerul Justitiei (ceea ce si este mentionat in raportul Guvernului privind implementarea PNIPA pentru 2005). Acest raport a fost prezentat de catre Ministrul Justitiei, ceea ce demonstreaza atitudinea serioasa a acestui minister fata de PNADO. Dupa cum este cunoscut, multe alte ministere fie au prezentat „raporturi” cu volum de pina la o pagina, fie au prezentat asa rapoarte, care, dupa aparentele, au preferat sa nu le dea publicitatii.

Vezi textul integral

IV Criminalitatea organizata si cea transfrontaliera

CRIMINALITATEA ORGANIZATA, TRANSFRONTALIERA
SI MANAGEMENTUL POLITIEI

Autor: Ghenadie Astrahan

Descrierea problemei

Prevederile Planului de Actiuni Moldova – Uniunea Europeana

Problema combaterii crimei organizate este abordata de PAUEM ca fiind una cruciala, fapt pentru care este inclusa in setul de actiuni prioritare careia trebuie sa-i fie acordata o atentie speciala. Intensificarea luptei impotriva criminalitatii organizate se impune inclusiv ca domeniu prevazut de Acordul de Parteneriat si Cooperare.

Accentul se pune in special pe controlul fenomenului traficului de fiinte umane, guvernul urmind sa intreprinda masuri prevazute la diferite capitole ale Planului, inclusiv la compartimentele Drepturile si libertatile fundamentale ale omului (Dialog politic si reforme), Lupta impotriva crimei organizate (cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne).

La dimensiunea drepturilor omului au fost atribuite actiuni legate de dezvoltarea si implementarea cadrului legislativ adecvat pentru prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane, precum si pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta victimele traficului (actiunea 5): 
- Revizuirea legislatiei anti-trafic, inclusiv a elementelor relevante prevazute in noile coduri penale si de procedura penala in scopul conformarii depline la standardele internationale privind drepturile omului;
- Intensificarea cooperarii in cadrul organizatiilor internationale relevante in acest domeniu (OSCE, ONU); ratificarea unor astfel de instrumente internationale relevante cum este Conventia ONU impotriva crimei organizate transnationale („Conventia de la Palermo”) si a protocoalelor sale in scopul prevenirii, suprimarii si pedepsirii traficului de persoane, in special de femei si copii.

La dimensiunea luptei impotriva crimei organizate urmeaza ratificarea si implementarea deplina a instrumentelor internationale care au o importanta deosebita in domeniul combaterii crimei organizate (actiunea 51) si consolidarea luptei impotriva traficului de fiinte umane, in special a femeilor si copiilor si contrabanda cu migranti ilegali, la fel ca si activitatile de prevenire a traficului de fiinte umane si reintegrarea victimelor acestui trafic (actiunea 52) care cuprind:

- Ratificarea Conventiei ONU impotriva crimei organizate transnationale si protocoalelor sale privind contrabanda cu migranti si traficul de persoane, adoptarea si implementarea legislatiei nationale in domeniu (inclusiv aspectele ce tin de drepturile omului);
- Semnarea si ratificarea protocolului Conventiei de la Palermo referitor la producerea si traficul ilicit al armelor;
- Consolidarea autoritatilor de drept din Moldova (politie, graniceri, vama) prin aprovizionarea cu echipament modern, facilitati si instruire, in special in scopul sporirii eficientei punctelor de trecere a frontierelor. Prevenirea si lupta impotriva exploatarii sexuale a femeilor, copiilor si pornografia infantila;
- Implementarea actiunilor recomandate la niveluri nationale prin Planul de actiuni al OSCE de combatere a traficului de fiinte umane (aprobat la Maastricht in decembrie 2003), Capitolele III, IV si V si consolidarea cooperarii in cadrul organizatiilor internationale relevante (OSCE, ONU);
- Implementarea prevederilor privind combaterea traficului cu fiinte umane stipulate in Planul National de Actiuni in domeniul Drepturilor Omului pentru anii 2004-2008, (capitolul 7 b); 
- Promovarea cooperarii regionale intre organele de ocrotire a normelor de drept relevante (politie, trupele de graniceri, vama si justitie); 
- Dezvoltarea suportului legal si psihologic a victimelor avind drept scop reintegrarea lor.

Prezentare generala. Cauze si conditii

Fenomenul traficului de fiinte umane, indeosebi a traficului de femei, a ajuns in ultimele decenii in topul mai multor statistici atit nationale, cit si internationale. Potrivit informatiei ONU, problema comertului cu femei catre sfirsitul secolului trecut vadea o tendinta stabila de globalizare. La nici un deceniu dupa schimbarea hartii politice a Europei, acest fenomen a cuprins fulgerator si noile state ex-sovietice si post-socialiste, inclusiv Republica Moldova. Mai mult ca atit fenomenul a continuat sa se extinda si datorita numarului de conflicte armate iscate in Europa de Sud-Est.

Fenomenul traficului de femei este prezent in Republica Moldova de citiva ani si in ultimul timp a capatat proportii tot mai mari, afectind societatea in intregime si atentind la valori esentiale ale societatii. Datele unui sir de organisme internationale denota ca Republica Moldova este in topuri la capitolul victimelor traficului de femei.

In ultimul deceniu al secolului trecut Republica Moldova s-a confruntat cu un conflict armat, a intrat intr-o criza economica indelungata si a fost stapinita de o instabilitate politica. Toate acestea au provocat inradacinarea unui sir intreg de probleme de ordin economic si social: somaj si saracie, lipsa unui mecanism in stare sa asigure o prosperitate economica si un nivel de trai decent. Lipsa perspectivelor pentru toate categoriile de cetateni a generat, printre alte manifestari nedorite, plecarea populatiei peste hotare in cautarea unui loc de munca, fenomen in care procentul femeilor predomina .

La lucru peste hotare pleaca nu numai orasenii, ci in mare masura si populatia de la sate. Afara de factorii economici in acest caz este prezent si nivelul mai scazut al educatiei. In medie cite 50-100 de oameni apti de munca din fiecare localitate rurala in prezent lucreaza in afara tarii. Din unele sate sunt plecati mai mult de jumatate din sateni. Conform unor estimari aproximative neoficiale, numarul cetatenilor moldoveni care lucreaza in strainatate variaza intre 600000 si un milion. In majoritatea cazurilor, oamenii se afla in strainatate ilegal – cu viza expirata, fara dreptul la lucru, iar deseori fara acte de identitate. In Moldova transferurile de valuta ale cetatenilor care lucreaza in strainatate, conform datelor Bilantei de Plati, in 2004 a constituit 27% din PIB.

Migratia in masa si haotica, lipsa informatiei privind realitatile din alte state, a creat un sol fertil pentru aparitia unui fenomen negativ cu impact national – traficul de fiinte umane. Promovarea excesiva a valorilor de piata, defavorizarea pozitiei femeii pe piata muncii in conditiile crizei economice – toate acestea au facilitat dezvoltarea si inradacinarea fenomenului traficului de femei. Acesta, de regula, este realizat prin retele bine organizate a crimei transnationale. Este de mentionat faptul ca afara de traficul in scopul exploatarii sexuale se atesta si cazuri de exploatare prin munca.

Republica Moldova este prezentata atit ca tara de origine a victimelor traficului, cit si ca tara de tranzit pentru traficul victimelor, in special din tarile Asiei si CSI. Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, principalele state de destinatie sint Turcia, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Serbia si Muntenegru, Macedonia, Albania, Israel, Grecia, Italia, dar si alte state ale Europei Occidentale.

Datorita eforturilor legislative, institutionale si operationale intreprinse de guvern, cu asistenta multilaterala a guvernului SUA si altor state, a organizatiilor internationale si celor neguvernamentale, in prezent se poate atesta stoparea dinamicii de crestere a fenomenului in discutie. Depistarea unui numar tot mai mare de cazuri de trafic in comparatie cu anii precedenti denota cresterea capacitatilor operationale a structurilor de stat si diminuarea caracterului latent al fenomenului. A fost practic creata baza legislativa ce reglementeaza controlul traficului de fiinte umane, care in linii mari corespunde standardelor internationale. Totodata, organele guvernamentale inca nu fac fata in suficienta masura cerintelor de responsabilitate fata de protectia martorilor/victimelor, asistenta, reintegrarea si reabilitarea lor, acestea fiind lasate in special pe seama actorilor internationali si neguvernamentali.

Vezi textul integral

V Migratie(migratia legala, ilegala, readmisia, viza, azilul)

RAPORT INDIVIDUAL DE EVALUARE A IMPLEMENTARII PAUEM
MIGRATIE (MIGRATIA LEGALA, ILEGALA, READMISIA, VIZA, AZILUL)
Natalia Catrinescu

Autor: Natalia Catrinescu

1. Descrierea Problemei

Migratia este un fenomen de importanta deosebita pentru Republica Moldova. Conform datelor preliminare ale recensamantului populatiei din 2004 furnizate de Biroul National de Statistica , circa 273 mii de cetateni ai Republicii Moldova sunt temporar absente din tara, majoritatea covarsitoare a carora sunt plecate in scop de lucru. Un studiu amanuntit efectuat de compania de consultanta CBS-AXA in 2005 indica faptul ca, in anii 2003-2004, numarul celor plecati sau care au fost plecati dupa hotare in scop de lucru in ultimii doi ani se ridica la 571 mii de persoane . Pe langa migrantii actuali si migrantii sezonieri, studiul de asemenea include estimari si privind persoanele ce intentioneaza sa paraseasca tara in decurs de sase luni, astfel punand numarul potentialului de migranti la 690 mii de persoane . Luand in consideratie faptul ca populatia apta de munca (cu varsta intre 16 ani si varsta de pensionare) reprezinta 2,161 mii de persoane , migrantii constituie 12,6% din populatia apta de munca conform datelor Biroului National de Statistica, 26,4% conform studiului CBS-AXA, iar potentialul migratoriu atinge circa 40% din totalul populatiei apte de munca.

Remitentele trimise de acest contingent de migranti este pe potriva de impunator si joaca un rol important in economia Moldovei. Conform datelor Bancii Mondiale, in anul 2004, Moldova ocupa locul doi in lume dupa rata remitentelor la Produsul Intern Brut (PIB), atingand cifra de circa 27% . Desi remitentele au contribuit la cresterea economica din ultimii ani prin finantarea consumului, contributia lor la o crestere economica durabila este incerta. In termen scurt si mediu nu se asteapta o scadere semnificativa a fluxului de remitente, dar daca e sa luam in calcul tendinta de reunificare a familiilor migrantilor care au obtinut deja un statut legalizat in tara gazda si, respectiv, reducerea necesitatii de sustinere materiala a familiilor ramase in Moldova, in termen lung ne putem astepta la reducerea treptata a fluxului de remitente.

Fenomenul migratiei nu cuprinde doar emigrarea cetatenilor Republicii Moldova dupa hotare, ci si imigrarea si tranzitul cetatenilor altor tari pe teritoriul nostru. Conform datelor preliminare ale recensamantului populatiei din 2004, numarul migrantilor externi este de aproximativ 180 mii de persoane, insa majoritatea lor provine din tarile ex-URSS si locuieste in Moldova de mai mult de un deceniu , astfel fiind practic pe deplin integrata in societate. Deocamdata marimea si caracterul fenomenului de imigrare a strainilor in Moldova este mult mai redus in comparatie cu emigrarea cetatenilor din Moldova, insa cresterea numarului de migranti din tari cu o cultura si religie semnificativ deosebita de cea autoctona nu poate fi ignorata si necesita adoptarea unor politici proactive de gestionare a fluxului de imigranti intru evitarea unor presiuni sociale pe viitor de tipul celor cu care se confrunta multe tari din Europa.

Planul de Actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana (in continuare PAUEM) trateaza problemele privind migratia in cadrul punctelor 44-48 din Capitolul 2.5. ce tine de cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne. Obiectivele enumerate in aceste puncte pot fi clasificate in trei categorii principale:

1. Gestionarea fluxurilor de migratie;
2. Corespunderea normelor internationale privind statutul refugiatilor si dreptul la azil;
3. Cooperarea in problema vizelor.

Inainte de a evalua realizarea acestor obiective, este important de mentionat ca migratia este un fenomen complex care poate avea efecte atat pozitive, cat si negative. Pe de o parte, migratia poate reduce presiunea asupra pietei fortei de munca, reduce somajul si ridica nivelul de instruire a migrantilor, iar remitentele pot contribui la reducerea saraciei si crestere economica prin satisfacerea necesitatilor de consum ale gospodariilor si finantarea investitiilor. Pe de o alta parte, migratia poate duce la epuizarea capitalului uman, iar remitentele pot genera inflatie, spori presiunea de apreciere a ratei reale de schimb, si reduce efortul de munca a gospodariilor ce primesc remitente. Mai mult ca atat, impactul pozitiv al remitentelor asupra reducerii saraciei si cresterii economice pe termen scurt pot reduce stimulii statului de implementare a reformelor macroeconomice si institutionale necesare pentru asigurarea unei cresteri economice durabile.

Politicile de gestionare a migratiei necesita si ele o abordare complexa si trebuie sa fie ajustate la realitatile fiecarei tari in parte si cuplate cu politicile generale social-economice. In acest sens, oricare n-ar fi succesele Guvernului Republicii Moldova in atingerea obiectivelor PAUEM privind migratia, ele nu pot avea un efect practic palpabil fara obtinerea unui progres semnificativ in domeniul reformelor social-economice. Pe langa aceasta, cel putin in problemele de migratie, spiritul general al PAUEM de ajustare a legislatiei si practicilor la standardele si normele UE ar putea veni in contradictie cu necesitatile si interesele actuale ale Moldovei, care la moment este o tara net exportatoare de migranti, pe cand majoritatea tarilor UE sunt tari net importatoare de migranti. In sfarsit, dar nu in ultimul rand, obiectivele PUAEM privind migratia implica intreprinderea unor actiuni sau asumarea unor obligatiuni din partea Guvernului Republicii Moldova, fara a prevedea clar actiuni sau stimuli corespunzatori din partea UE, ori migratia este un fenomen international si eficienta unor politici in acest domeniu poate depinde si de vointa politica a tarilor UE, nu doar a Republicii Moldova.

Vezi textul integral

VI Audiovizualul

RAPORT
Audiovizualul din R. Moldova in contextul politicii de apropiere de UE si de implementare a PAUEM

Autor: Constantin Partac

I

Radioul activeaza in Moldova din anul 1930. In acel an, aproape concomitent, la Chisinau si Tiraspol, au fost deschise 2 statii de radio. Ele s-au dezvoltat rapid si egal, deoarece regimul totalitar sovietic concepuse postul de radio de la Tiraspol ca un instrument de export al revolutiei bolsevice si de provocari ideologice in scopul reanexarii Basarabiei.
Televiziunea Moldovei si-a inceput activitatea in anul 1958, cu 1-2 ani mai tarziu decat in alte foste republici unionale-colonii ale URSS.
Desi Legea audiovizualului din Republica Moldova, care urma sa reglementeze acest domeniu specific prin licentiere, diversificare, dezvoltare, a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1996, anumite schimbari in audiovizualul moldav se atesta incepand cu anul 1986.
In acel an la Radioul si Televiziunea de Stat din RSSM au fost inaugurate emisiunile in limbile gagauza si bulgara pentru minoritati conlocuitoare.
O reforma institutionala benefica a fost efectuata in 1990, cand Parlamentul de la Chisinau a lichidat Comitetul de Stat al R.S.S. Moldova pentru Televiziune si Radiodifuziune, ce avea o subordonare dubla – Comitetului omonim de la Moscova si Guvernului Moldovei, si a creat Radioteleviziunea Nationala a R.S.S. Moldova, sub control parlamentar. Au fost anulate regulamentele vechi si elaborate statute si regulamente noi, Televiziunea Nationala si Radioul National si-au dobindit autonomie si independenta editoriala. Toate acestea au contribuit la democratizarea considerabila a productiei radiotelevizate. Au aparut “Mesagerul” si “Telematinalul” – emisiuni preluate si de TV Romana. Din octombrie 1990, in raza capitalei, iar din 1992 pe intreg teritoriul Moldovei se retransmite programul TVR. Din 1993 incepe retransmiterea canalului francofoniei “TV-5”. La radio este inaugurat canalul “Radio Moldova International”, emisiuni ale studiourilor locale. In 1993 apare si primul operator nestatal “Unda libera”, iar in 1994 - Radio Nova, Radio Polidisc, Micul Samaritean (a se vedea buletin analitic “Mass Media in R. Moldova”, Iunie 2000).. In anii 1991-1992, cand s-a produs autodizolvarea “Interviziunii” cu sediul la Praga si aderarea ei colectiva la UER (Euroviziune) prin statutul sau si gradul de deschidere Radioteleviziunea Moldovei nu ceda prin nimic posturilor de radio si TV publice din Europa, cu exceptia legislatiei, care era inadecvata.
Iata de ce reorganizarea in 1994 a Radioteleviziunii Nationale in Companie de Stat – sub presiunea pseudoargumentului consolidarii statalitatii si a partidului - agrarian a fost un pas regresiv. Pe langa Compania de Stat a fost fondat si un Consiliu pe baze obstesti, a carui activitate a constituit o repetitie pentru CCA si care a acordat chiar si cateva licente.

Perioada a doua in istoria devenirii audiovizualului national s-a desfasurat sub insemnul Legii audiovizualului (1995). Legea a legalizat institutia publica si privata, a stabilit procedura de licentiere in domeniu, a stipulat crearea CCA ca “autoritate publica autonoma”. Legea a constituit un factor catalizator al procesului de dezvoltare si diversificare a operatorilor in domeniul audiovizulului din R. Moldova. In anul 1997 CCA a eliberat 28 licente pentru studiouri de televiziune si 7 licente pentru posturi de radio; iar in anul 2004 – 167 de licente pentru posturi TV si 40 pentru posturi radio (a se vedea Raportul CCA pe anul 2004, www.cca.md).
Dar lipsa interesului si controlului autoritatilor statului asupra evolutiei audiovizualului, deficientelor legii respective, practica defectuoasa de aplicare a legii au condus la dezvoltarea audiovizualului moldav pe o cale gresita. In consecinta, actualmente audiovizualul Republicii Moldova reprezinta un set eclectic de servicii de radio si televiziune, s nu o structura programata, diversa, cuprinzatoare. Cea mai mare eroare e ca s-a admis dezvoltarea audiovizualului autohton pe baza retransmisiunilor. Astfel, in anul 2001 producatorilor autohtoni de radio si televiziune le reveneau doar 9 procente din oferta audiovizuala totala. In raportul CCA pe anul 2004 se mentiona: “Cu parere de rau, si in prezent majoritatea din circa 100 de posturi tot pe retransmisiuni de programe straine isi intemeiaza activitatea… Moldova este unica tara in Europa, in care patrimoniul national (frecventele) este pus la cheremul altor state, care isi lanseaza propria politica informationala”. Acelasi decalaj exista si intre posturile ce emit in limba romana si cele de limba rusa. Audiovizualul moldav, constata CCA, “a ajuns intr-o stare de stagnare totala”. Va atentionam ca aceste constatari le facea institutia de reglementare in domeniu, care, in mod normal, era obligata sa elaboreze actele normative necesare, ce nu ar fi admis evolutia pe o cale gresita a audiovizualului. E ceva putred in Danemarca noastra!
Este imperios necesar a elabora o strategie si un plan national de dezvoltare a audiovizualului, care vor contribui la edificarea unui audiovizual national dupa urmatoarele criterii: pluralism de opinii, acoperire nationala si regional-locala, independenta editoriala si care ar lichida lacunele existente.

Ce prezinta peisajul mediatic din R. Moldova? La mijlocul anului 1998, in “Registrul titularilor licentelor de emisie” al CCA figurau 53 de posturi TV private (inclusiv 15 in capitala) si 13 statii de radio (inclusiv 10 la Chisinau), iar pina la sfarsitul anului numarul titularilor de licenta a atins cifra 79 (a se vedea buletin analitic “Mass Media in R. Moldova”, septembrie 1998). Prin urmare, nu mai putea fi vorba de un monopol al audiovizualului de stat. Au aparut insemnele unei concurente in domeniu.
Iata tabloul dezvoltarii audiovizualului in perioada 1997-2004:


Anul capitala Mun. Balti UTA Gagauzia Orase si centre raionale Localitati rurale Total
u c r u c r u c r u c r u c r an
1997 7 3 7 1 4 - 2 - - 8 3 - -- -- - 35
1998 10 9 12 1 6 - 4 2 1 18 13 1 2 - - 79
1999 11 10 13 1 6 1 5 2 1 19 14 2 2 - 1 88
2000 15 13 16 3 7 1 5 3 1 25 17 3 2 - 1 112
2001 14 13 20 3 7 2 6 3 2 25 24 4 2 1 1 127
2002 13 14 21 3 8 3 6 4 2 28 28 4 2 2 2 140
2003 12 17 21 3 8 4 5 3 2 22 35 6 2 13 3 154
2004 14 14 23 4 6 3 7 5 2 23 42 10 3 49 2 207

U – TV emisie prin unde
C – TV emisie prin cablu
R – posturi de radio
(a se vedea Raportul CCA pe anul 2004, www.cca.md).
Pe parcursul anului 2005 au fost eliberate 75 licente de emisie, inclusiv 59- intreprinderilor debutante (5- pentru studiouri TV cu emisie prin unde, 5- pentru posturi de radio si 49- pentru sisteme de cablu), 16- pentru un nou termen de activitate (4- pentru studiouri TV cu emisie prin unde, 2- pentru posturi de radio si 10- pentru studiouri TV cu emisie prin cablu). In localitatile urbane au fost fondate 27 institutii ale audiovizualului, iar in cele rurale - 32 (toate retele de cablu) (a se vedea Raportul CCA pe anul 2005, http://www.cca.telemedia.md/ro/report1.asp)
Unele institutii ale audiovizualului isi desfasoara activitatea pe un teritoriu extins. Printre ele sunt studiourile TV cu emisie prin cablu: „VTC” din r-nul Vulcanesti, „VTI” din Ungheni, „Vis TV” din Briceni, „RIT-TV” din or. Cricova; studiourile TV cu emisie prin unde: „NIT”, care detine 14 frecvente, situate in diverse zone si acopera teritoriul tarii in proportie de circa 70 la suta, „TV Dixi” – emite pe 8 canale, dispune de o raza mare de acoperire; „Euro TV-Chisinau”; denota ambitie si insistenta spre extindere „Muzica TV”; Posturile de radio cu o larga acoperire teritoriala sunt: „Antena C”, „Micul Samaritean” - 8 frecvente pe teritoriul Republicii Moldova si cateva in Romania, „Ploaia de argint”-7 frecvente, „Sanatatea”-6 frecvente; au intrat in forta in radiofonia tarii posturile de radio „Noroc”- 6 frecvente, „Veritas FM” -4 frecvente si, desigur, campionul la acest capitol „Fresh FM”- cu 14 frecvente.
In raportul sau pentru anul 2005 CCA (aprobat prin Decizia CCA nr. 7 din 14.02.2006, http://www.cca.telemedia.md/ro/report1.asp)
constata ca in anul gestionat “audiovizualul autohton nu s-a invrednicit de o strategie sau macar de un proiect de strategie privind dezvoltarea domeniului propriu-zis al tarii in perspectiva, nemaivorbind de elaborarea unei conceptii de dezvoltare a audiovizualului autohton in conformitate cu standardele europene. CCA a stat in umbra neadoptarii unui cod de legi privind dezvoltarea si reglementarea audiovizualului, s-a vazut nevoit sa-si orienteze si sa-si incadreze propriile actiuni in stricta conformitate cu prevederile legale existente. Atata doar ca s-a mai implicat, recomandat de CE, in unele examinari privind posibilitatea participarii Republicii Moldova la Programul Media al Uniunii Europene, intrat in vigoare in anul 2001, care prevede cresterea capacitatii competitive a industriei audiovizuale din Europa, oferind suport financiar pentru instruirea si perfectionarea profesionista, dezvoltarea proiectelor radio-TV, promovarea si distribuirea lucrarilor cinematografice si a programelor audiovizuale, asistenta in organizarea forurilor cinema, crearea unui centru de monitorizare a programelor audiovizuale”. Apreciem spiritul critic al unor pasaje din Raportul CCA, desi el nu compenseaza lipsa unor actiuni radicale de reformare a lui.
La ora actuala oferta de televiziune si radio in Moldova inregistreaza urmatorii indici: 4 canale de televiziune disponibile pe reteaua hertziana nationala; 36 tv locale, 2 retele hertziene de radio cu acoperire nationala, 11- cu acoperire larga si 32- locale, 157 operatori de cablu, dintre care 81 sunt plasati in satele Moldovei (Raportul CCA pe anul 2005, http://www.cca.telemedia.md/ro/report1.asp).
Tabloul denota o dezvoltare asimetrica, neuniforma, haotica a institutiilor audiovizualului din R. Moldova (fara teritoriul regiunii transnistrene, care nu e controlata de autoritatile RM si care isi dezvolta ilegal propriul audiovizual). De exempu, numarul de statii radio concentrate in capitala este mai mare, decat al statiilor din restul tarii. In multe zone geografice ale tarii unica sursa de informatie este radio Moldova si “Moldova-1”.
Moldova a pierdut capacitati enorme de emitere in urma ocuparii de catre fortele secesioniste a bazei tehnice de langa Grigoriopol. In tara se atesta un mare deficit de cadre profesioniste in domeniu si o piata subdezvoltata a publicitatii care, nereglementata sub aspectul limbii, este orientata prioritar spre posturile radio/TV de limba rusa si cele specializate in retransmisiuni.
Lipseste o lege privind institutiile de stat ori publice locale. Iar IPNA “Teleradio-Moldova”, in opinia multor experti, este publica doar de jure. Piata mediatica audiovizuala este dominata numeric de institutiile muzical/informative si muzicale. Lipsesc posturile informative, informativ-muzicale, exista doar cateva posturi tematice. Multe posturi nu-si respecta obiectivele programatice. Bunaoara “Radio Polidisc” urma sa devina un post specializat in informatie privind activitatea politiei, dar in definitiv frecventele postului au fost puse la dispozitia unui post strain – Russkoie radio. Cu rare exceptii, astfel au procedat majoritatea titularilor de licente din Moldova. Situatia in cauza se datoreaza atat lipsei de reglementari juridice clare, cat si violarii premeditate a legii de catre posturile mentionate. Dupa ce CCA a obtinut prin lege parghii reale pentru a face ordine in audiovizual (amenzi solide, spre exemplu) el a dat dovada de lipsa de consecventa si vointa politica.
O exceptie reprezinta postul “Radio Noroc”, revelatia anului 2005, post axat pe promovarea muzicii autohtone.
De mentionat ca doar posturile Radio Nova, Radio Vocea Basarabiei, Radio Contact, Radio ProFM, Antena C, EuroTV Chisinau si DTV si-au propus sa difuzeze programe doar in limba romana. Preponderent audiovizualul e dominat de emisia in limba rusa, ceea ce constituie o evidenta desconsiderare a populatiei bastinase, care constituie conform datelor ultimului recensamand din 2004, cca 80% pe teritoriul R. Moldova, cu exceptia teritoriului controlat de autoritatile neconstitutionale de la Tiraspol. Acest fapt nemultumeste serios o parte a populatiei, reduce eficienta materialului difuzat si constituie de asemenea un atentat la valorile cultural-lingvistice ale poporului, mentinand deznationalizarea si rusificarea inceputa in sec. XIX de imperiul rus.

Vezi textul integral

VII Libertatea mass-media, accesul la informatie

RAPORT DE EVALUARE A IMPLEMENTARII PAUEM
Libertatea mass media (presa scrisa), accesul la informatie
FEBRUARIE 2005 – APRILIE 2006

Autor: Victor Moraru

1. Descrierea problemei (incl. prevederile PAUEM, tendinte actuale in domeniu, conformitatea cu standardele internationale)
(3 000 – 4 000 semne)

Interpretarile rolului mass media in societate, cu toata diversitatea punctelor de vedere existente, converg, oricum, in recunoasterea misiunii fundamentale ce le revine in socializarea audientei, in formarea opiniei publice si in integrarea societatii. Caracteristic pentru toate tarile, interesul constant acordat dezvoltarii mijloacelor de comunicare de masa se explica, cel putin, prin citeva motive: in primul rind, evolutia mass media constituie unul din aspectele centrale, relevante si vizibile, ale tranzitiei spre democratizarea societatii, in al doilea rind, conditiile in care se desfasoara functionarea sistemului mediatic, caracterul tendintelor dominante in activitatea mass media, capacitatea acestora de a influenta benefic atmosfera social-politica in societate sint un termometru indispensabil pentru a intelege si a estima gradul de realizare a proceselor de transformare si perspectivele avansarii societatii pe calea reformelor inovatoare. Situatia mass media a fost intotdeauna un indicator indispensabil al oricarei dezvoltari democratice: atunci cind ele denota o vulnerabilitate manifesta si nu reusesc sa antreneze populatia in procesul participativ, democratia intirzie sa se afirme. Tocmai mass media le revine sarcina de a valoriza si de a extinde profundele semnificatii ale democratiei.
Evolutia proceselor democratice complexe, marcate de controverse, in Republica Moldova este conjugata cu dinamica neunivoca a dezvoltarii mass media, antrenate, la rindul lor, ca si intreaga societate, intr-un proces anevoios al cuceririi noii identitati, infruntind itinerarul deetatizarii si al afirmarii libertatii economice si editoriale. O dominanta a starii actuale a mass media este, respectiv, incercarea de a imbina doua aspecte de o compatibilitate dificila in activitatea cotidiana si de perspectiva – cea de independenta editoriala si cea de autonomie economico-financiara. In consecinta, sectorul informational-comunicational autohton inregistreaza incertitudini si justificate ingrijorari.
Cu toata configurarea unui sector mediatic polivalent (presa scrisa, radio, televiziune, jurnalismul on-line) si deja marcat de diversitate, datele statistice vizind oferta informationala atesta o precaritate a domeniului. In ceea ce priveste presa scrisa, in anul 1995 in republica erau inregistrate oficial 245 de titluri de publicatii periodice , in anul 2000 numarul ziarelor editate constituia 176 de titluri (cu un tiraj total de circa 30 de milioane de exemplare) , iar in anul 2001 apareau 233 de ziare (tiraj anual – 45 milioane ex.) si 80 de reviste (tiraj anual – circa 2 milioane ex.) . Schimbari semnificative in aceasta dinamica in ultimii ani nu s-au produs. Raportate la numarul populatiei republicii, aceste cifre denota o insuficienta asigurare informationala a populatiei (10 exemplare de ziar si 0,5 reviste per locuitor pe an ).
Oricum, impactul factorului mediatic in calitate de suport al dezvoltarii democratice a societatii moldovenesti nu poate fi contestat, in conditiile in care populatia acorda totusi un avans de incredere mass media - cel putin acest lucru il atestau in aprilie 2006 rezultatele unui amplu si reprezentativ sondaj de opinie in cadrul caruia 63,5 % din respondenti au declarat "o oarecare si foarte multa incredere in mass media" , - o astfel de atitudine a cetatenilor, pe de o parte, si, implicit, potentialitatea mijloacelor de comunicare de masa de a servi interesele societatii, pe de alta parte, constituie premisele, poate, cele mai importante, ale dezvoltarii mass media.
In acest context, o importanta majora obtin conditiile in care functioneaza presa. Conditia fundamentala ramine a fi existenta unei reale si consolidate libertati a expresiei si a libertatii mass media. Conceptul libertatii presei este unanim recunoscut drept „piatra unghiulara, necesara la edificarea unei societati libere si democratice” , reprezentind un precept fundamental inclus in cele mai relevante documente internationale ca „Declaratia Universala a Drepturilor Omului” (Art. 19), „Conventia Europeana pentru Drepturile Omului” (art. 10) s. a. Respectarea si promovarea libertatii mass media, in conformitate cu standardele incetatenite in tarile democratice reprezinta un criteriu politic major si inerent pentru admiterea noilor state in Uniunea Europeana .
Angajarea Republicii Moldova pe calea integrarii europene semnifica o lansare intr-un maraton-cursa cu obstacole, printre care unul dintre cele mai dificile examene il constituie evaluarea gradului de corespundere a realitatilor politico-mediatice moldovenesti exigentelor Uniunii Europene la capitolul „libertatea mass media”.
Indicarea, in Planul de Actiuni UE-MOLDOVA, drept prioritati: asigurarea respectarii libertatii presei si de exprimare; continuarea consolidarii stabilitatii si eficientei institutiilor ce garanteaza democratia ilustreaza o constientizare din partea guvernarii a importantei dezvoltarii adecvate a sectorului mediatic in Republica Moldova, a necesitatii acordarii atentiei primordiale problemei stabilirii in tara a unui climat social-politic, benefic pentru afirmarea plenara a criteriilor adoptate in sectorul respectiv in tarile Uniunii Europene.
Intentiile declarate nu sint acoperite insa la moment de obtinerea unor progrese vizibile in domeniul libertatii presei. Evaluarile starii mass media, efectuate de prestigioase organizatii internationale plaseaza Republica Moldova in categoria tarilor in care presa nu este libera. Astfel, studiul „Libertatea presei in 2006”, intreprins de „Freedom House”, acorda Moldovei treapta a 146-a din 194 de tari, cu 65 de puncte (la acelasi nivel cu Angola, Bhutan, Cameroon, Malaysia si Emiratele Arabe Unite) , pozitie inrautatita in comparatie cu rezultatele studiilor din anul 2005 (treapta a 137-a) si 2004 (treapta 127-a), fapt care a determinat constatari pesimiste, gen: „Libertatea presei in Republica Moldova degradeaza . Nu sint mai incurajatoare nici rezultatele unui alt studiu, efectuat de organizatia „Reporters sans frontières”, conform caruia Republica Moldova ocupa al 74-lea loc din 167 (alaturi de Guineea-Bissau si Tanzania) . De mentionat ca astfel de clasamente dispun de credibilitatea necesara, fiind elaborate de experti notorii (130 de experti in cazul „Reporters sans frontières”), in baza unor chestionare cu 50 de intrebari, permitind o apreciere complexa a situatiei in privinta libertatii presei in fiecare tara.
Apar justificate, astfel, opiniile sceptice ale jurnalistilor care nazuiesc sa-si exercite misiunea in conditiile favorizarii dreptului la libertatea cuvintului, si nu in circumstante marcate de formalism si declarativism . Problema libertatii mass media in Republica Moldova genereaza reactii transante, reflectate in numeroase luari de atitudini ale reprezentantilor presei si ale organizatiilor neguvernatale in sfera mass media in care se exprima ingrijorarea pentru faptul ca „aplicarea principiilor libertatii presei, libertatii de exprimare si pluralismului, in corespundere cu obiectivele de integrare europeana, este compromisa de reflexele autoritariste, de tendinta guvernantilor de a tine mass-media sub control, de a le folosi ca instrument in lupta politica cu opozitia” .
Este semnificativa, in context, aceeasi ingrijorare, expusa intr-o Declaratie comuna a mai multor misiuni diplomatice acreditate in Moldova. Semnatarii acestei Declaratii si-au exprimat regretul pentru faptul ca, in pofida repetatelor afirmatii de catre autoritatile Moldovei privind angajamentul de a respecta valorile intruchipate de libertatea presei, „s-a observat un progres insuficient in reformarea presei pe parcursul ultimului an” . Vladimir Filipov, reprezentantul special al Secretarului General al Consiliului Europei la Chisinau, a accentuat, de altfel, intr.un interviu: "Libertatea presei nu este un detaliu oarecare, ci un element-cheie al angajamentelor pe care Republica Moldova trebuie sa le indeplineasca. Poate sa para cam dur, dar cu asemenea legi ca in prezent, in special privind mass-media publica, cu asemenea sistem de functionare, este putin probabil ca cineva sa examineze la modul serios posibilitatea de integrare europeana a Republicii Moldova" .
Atunci cind Hilde Hardeman, seful Delegatiei Comisiei Europene, declara, in legatura cu evaluarea primelor rezultate ale implementarii PAUEM: “Moldova are mult de lucru” , ea se referea, fara indoiala, si la persistenta problemelor vizind situatia cu asigurarea accesului la informatie in Republica Moldova. Considerat, in mod univoc, cel mai important drept public sau civil, dreptul de acces liber la informatie (prevazut de articolul 10 al CEDO si articolul 19 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului) constituie un punct de reper fundamental intr-o societate democratica, determinind gradul de valabilitate al altor drepturi cetatenesti. Dreptul de a alege si de a fi ales, dreptul la asociere, dreptul la intruniri si multe alte drepturi ale cetateanului au o conexiune directa cu dreptul la acces la informatie.
Exista multiple aspecte care sint abordate, de obicei, in legatura cu accesul la informatie (dreptul cetateanului de a dispune de orice informatie de interes public, transparenta activitatii institutiilor de administratie publica, gradul de secretizare a informatiei oficiale etc.). In fond, acest drept se configureaza din ingemanarea dreptului de a fi informat cu dreptul de a informa, convergind in dreptul la informatie, adica in dreptul la acces la informatie. Informatia este “un bun comun” , insa ca si problema libertatii presei, problema accesului la informatie in Republica Moldova continua, in viziunea expertilor locali si straini , sa genereze destule ingrijorari.
Presa a semnalat, in repetate rinduri, cazurile de incalcare a legislatiei in vigoare cu privire la liberul acces la informatie din partea structurilor de administratie publica, a constatat, dezvaluind tertipurile la care recurg functionarii publici in cazul solicitarilor de informatie, ca „simtul birocratic i-a ajutat pe functionarii nostri sa evite spiritul Legii privind accesul la informatie” . Diagnosticul, pronuntat de experti din strainatate: in republica „nu s-a reusit sporirea transparentei institutiilor” ramine in vigoare. Si daca, in cazul cetateanului de rind, asa cum explica in cuvinte simple un lider de opinie ca Stefan Uratu, „Este destul de clar ca neavind informatia adecvata si la timp, despre o persoana sau, de exemplu, despre un partid care pretinde la putere sau despre functionar sau o institutie statala cetateanul de rind nu va izbuti sa faca o alegere corecta a conducerii tarii”, nu va putea detine informatia necesara pentru viata de toate zilele, cu atit mai grav limitarea accesului la informatie afecteaza activitatea profesionala in sfera mass media.
Sint inregistrate, destul de frecvent, incercari ale reprezentantilor administratiei publice de a-i impiedica pe jurnalisti sa-si exercite dreptul la informatie – fie prin refuzul de a acorda informatii, fie prin blocarea accesului in sala de sedinte a organizatiei, fie prin neacceptarea sau anularea acreditarii. Astfel, organizatiile mass media, monitorizind situatia cu privire la accesul jurnalistilor la informatie, au calificat recent drept ingrijoratoare declaratiile primarului interimar al Chisinaului, Vasile Ursu, privind limitarea accesului jurnalistilor la sedintele primariei municipiului Chisinau, ca raspuns la materialele critice vizind activitatea administratiei publice a capitalei, aparute in mass-media . In martie 2006, la Sangerei, Feodosia Furculita, atunci vice-ministru al finantelor, i-a cerut reporterului ziarului local independent „Ecoul nostru” sa paraseasca sala de sedinte. Motivul – „vizita de lucru are loc cu usile inchise” . In ianuarie 2006, presedintele raionului Leova, Eugen Buraga, i-a interzis lui Ion Mititelu, directorul ziarului local independent „Cuvantul liber”, sa asiste la o sedinta organizata la primaria satului Sarata-Razesi .
Pe parcursul anului 2005, si jurnalistii din Balti au acuzat in mai multe rinduri autoritatile locale de lipsa de transparenta in relatiile cu jurnalistii din presa independenta, municipalitatea ingradindu-le accesul la evenimentele publice pe care le organizeaza. Este elocvent, in acest sens, cazul relatat de Asociatia Presei Independente cu privire la reporterul ziarului bastean “Spirit romanesc” Ana Butnariuc, care a incercat, in toamna anului 2005, sa afle, pe cale oficiala, citi functionari primesc adaosuri lunare de pina la 25% la salariu pentru cunoasterea a doua limbi straine si de ce hotelul „Basarabia” a fost rebotezat in „Balti”. Raspunsul oferit a fost unul formal .
Spre regret, relatiile jurnalistilor cu autoritatile locale se dovedesc a fi destul de dificile. Marturisirile jurnalistilor de la ziarul din Edinet, “Nord-Info”, ilustreaza, de fapt, o situatie frecventa de lipsa de dialog cu autoritatile locale”. Jurnalistii declara: “De citiva ani orice incercare de a obtine informatii de la conducerea raionului se reduce la zero. Nu intelegem, in ce baza ne este refuzata solicitarea de informatie” .
Este firesc ca astfel de circumstante sa determine apelarea jurnalistilor la justitie. Numarul proceselor, intentate pe baza Legii accesului la informatie, a ajuns, la data de 30 septembrie 2005, la circa 30 de cazuri . Nu este un numar semnificativ, daca tinem cont de faptul ca in ultimii 10-12 ani, in instantele de judecata au fost examinate mai mult de 800 de dosare, in care a fost implicata mass-media, majoritatea pentru motivul lezarii onoarei si demnitatii persoanei si de cele mai multe ori fara cistig de cauza pentru jurnalisti . Totusi, in viziunea expertilor de la centrul “Acces-Info”, se inregistreaza un numar redus de cereri in judecata ca urmare a refuzului de prezentare a unor informatii de interes public.
Este semnificativ faptul ca, oricum, exista cazuri de satisfacere de catre instantele de judecata a solicitarilor provenite din partea institutiilor media. Este relevant, in acest sens, cazul Centrului de Investigatii Jurnalistice (CIN) care a obtinut, la 23 martie 2006, cistig de cauza in procesul intentat Procuraturii Generale in legatura cu refuzul acesteia de a acredita un reporter. A fost pentru prima data cind o institutie media obtine cistig de cauza impotriva unei institutii de stat in legatura cu refuzul de a acredita un jurnalist . Centrul de Investigatii Jurnalistice a solicitat PG, la 7 iunie 2005, acreditarea unui reporter, prezentind actele cerute de Serviciul de Presa al acestei institutii. In raspunsul sau din 24 iunie, PG a respins cererea de acreditare, motivindu-si refuzul prin faptul ca CIN este o asociatie obsteasca, iar PG acrediteaza „doar jurnalisti ai publicatiilor periodice si ai agentiilor de presa”. Curtea Suprema de Justitie a casat decizia din noiembrie 2005 a Curtii de Apel, prin care fusese respinsa cererea CIN de chemare in judecata a PG, si a obligat Procuratura Generala sa acrediteze un reporter al CIN . Este vorba, astfel, de sanctionarea atitudinii arbitrare a unei structuri administrative, dar, totodata, si de existenta anumitor lacune ale legislatiei care nu stipuleaza in mod précis, conditiile acreditarii jurnalistilor. Ar fi indicat ca activitatea Comisiei Interministeriale sa contribuie la optimizarea functionarii legislatiei in domeniul accesului la informatie, abordind adecvat si problema acreditarii reprezentantilor mass media.
Bineinteles, riscul interpretarii defavorabile a angajamentelor asumate determina autoritatile sa confirme adeziunea guvernarii la principiile libertatii mass media si a asigurarii dreptului la acces la informatie. In mai multe alocutiuni si declaratii Presedintele Vladimir Voronin accentueaza necesitatea promovarii valorilor democratice, mentionind, totodata, ca „libertatea presei e o problema de care in mod firesc este preocupata in permanenta societatea noastra civila, dar care nu are solutii simple si imediate” .
Este adevarat, conceptul libertatii presei nu poate fi supus unei tratari simpliste. Nici in tarile democratiei avansate nu exista un consens absolut privind abordarea acestei problematici complexe. In urma constatarii fie a presiunilor din partea statului/politicienilor, impuse presei in aceste tari, fie sucumbarii libertatii mass media drept consecinta a proliferarii logicii comerciale, rasuna si aici afirmatii ca „traditiile italiene, in termeni de libertate a presei n-au fost niciodata stralucite” , lamentatii pentru faptul ca „sistemul actual se caracterizeaza printr-o aparenta formala a libertatii, dublata de un control statal la toate nivelurile” , apeluri „Libertatea presei e in pericol” .
Astfel de asertiuni insa sint utile pentru mass media din Republica Moldova, ca invataminte, in primul rind, in eventualitatea evitarii erorilor comise de societatile care au cunoscut plenar fenomenul libertatii presei. Deocamdata insa, observatorii releva in realitatile politico-mediatice moldovenesti tabloul unei democratii in devenire, in care presa (republicilor din CSI) este asemuita, mai curind, „unui dansator de circ care merge pe coarda intinsa de asupra cimpului minat pe timp de furtuna” . Chiar admitind ca imaginea este exagerata, poate fi extrasa din ea o sugestie importanta: este nevoie, urgent, cel putin, de deminarea terenului, adica, de inlaturarea obstacolelor care impiedica drumul spre libertatea mass media.

Vezi textul integral



 



Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C