Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje

Stiinta si educatie

Stiinta si educatie






 

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova(PAUEM:72-74)
Cercetare, dezvoltare si inovatie

(72) Pregгtirea Moldovei pentru integrarea in Spatiul European de Cercetare (ERA) si in cadrul Programelor Comunitare de Cercetare-Dezvoltare in baza excelentei stiintifice.
- Implementarea strategiei informationale apropriate pentru a facilita participarea adecvata a savantilor la Acordul de cooperare stiintifica si dezvoltare tehnologica (C&DT)
- Estimarea capacitatii structurilor de cercetare in Moldova cu scopul integrarii lor in Spatiul European de Cercetare
(73) Dezvoltarea capacitatii Moldovei in domeniul cercetarii si dezvoltarii tehnologice pentru a sustine economia si societatea
- Consolidarea resurselor umane, materiale si institutionale in scopul imbunгtatirii capacitatilor de cercetare-dezvoltare tehnologica si inovare, inclusiv prin intermediul actiunilor INTAS, EUREKA єi COST.
(74) Sustinerea integrгrii Moldovei in schimburi stiintifice la nivel inalt
- Consolidarea participгrii Moldovei la programele de studii internationale Marie Curie, incluzind sprijinul mecanismelor corespunzatoare de revenire.
- Promovarea participarii savantilor Moldovei la dezbateri si foruri internationale
2.7. Contactele interumane

Educatie, tineret si instruire
(75) Ajustarea sistemului educational din Republica Moldova la standardele tarilor membre ale Uniunii Europene si la prevederile procesului de la Bologna
- Implementarea reformei legislative si a altor actiuni care vor pregati aderarea Moldovei la procesul de la Bologna (promovarea unei autonomii mai mari a Universitatilor, modernizarea curicumulului, introducerea sistemului de credite).
- Folosirea participarii la programul Tempus III pentru examinarea posibilitatii de crestere a resurselor umane si capitalului uman.
- Implicarea reprezentantilor societatii civile si a partenerilor sociali in reformarea invatгmintului secundar profesional si a celui superior.
- Continuarea implementгrii programului national privind introducerea tehnologiilor informaюionale (IT) in educatie.
(76) Intensificarea cooperarii in domeniul educatiei, instruirii si tineretului

- Sustinerea schimbului si oportunitatilor de studiu pentru moldoveni, in special prin participarea lor la Programul Erasmus Mundus.
- Intensificarea participarii Moldovei la programul Tempus III.
- Pregatirea pentru posibila extindere a programului Tempus in domeniile invatamintului secundar profesional, precum si instruirii adultilor.
- Intensificarea schimbului de tineret si cooperarea in domeniul instruirii nonformale pentru tineret.
- Sporirea promovarii dialogului intercultural, schimbului de tineri si cooperarii in domeniul educatiei non-formale prin intermediul programul
YOUTH.

II Prevederile din Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei(SCERS:174-212)
6.10. CERCETAREA SI INOVATIILE

Analiza situatiei

174. Necesitatea unor noi paradigme si calitati de crestere economica impune asigurarea unei puternice dimensiuni inovationale de dezvoltare drept conditie obligatorie pentru modernizarea bazei stiintifico-tehnologice si a structurii economice. Decalajul tehnologic al economiei nationale creste permanent fata de nivelul tarilor avansate ca urmare a activitatii inovationale scazute. Cheltuielile din buget pentru stiinta raportate la PIB s-au redus de la 0,76% in 1991 la 0,2% in 2002. Acest nivel este cu mult mai jos nu numai fata de nivelul de finantare in tarile dezvoltate (Japonia – 3,6%, SUA – 2,84%, Germania – 2,29%, Franta – 2,18%), dar si fata de cel din unele tari postsocialiste (Cehia – 1,26%, Ungaria – 1,1%, Ucraina – 1,1%, Rusia – 0,85%, Rominia – 0,54%).

175. Baza tehnico-materiala a institutiilor de cercetare s-a invechit atit moral, cit si fizic. Numarul de institutii de cercetare-dezvoltare s-a micsorat in anii 2000–2002 de la 83 la 76 de unitati, iar numarul cercetatorilor stiintifici s-a redus in aceeasi perioada cu 22%. Permanent se reduce numarul cercetarilor tehnologico-stiintifice privind crearea unor noi tipuri de materiale, utilaje si de mostre experimentale. Numai in anii 2000–2001 ponderea lucrarilor de proiectare, constructie si tehnologice, precum si de producere a mostrelor (loturilor) de articole experimentale din volumul total al lucrarilor de cercetare-dezvoltare a scazut de la 36,6% la 20,1%.

176. Infrastructura inovationala si a transferului tehnologic a fost distrusa. Intreprinderile mari care realizau ciclul inovational in anii 90 fie ca au fost lichidate, fie ca si-au incetat activitatea din cauza insuficientei de mijloace financiare. Majoritatea agentilor economici nu sint interesati de a investi pe termen lung in cercetare si in implementarea inovatiilor din cauza gradului sporit de risc financiar. Potentialul intelectual din sfera de cercetare si inovare (cercetatorii, inventatorii, inginerii, lucratorii serviciilor de brevetare etc.) este in mare masura nesolicitat, fapt ce provoaca degradarea sa rapida.

177. Data fiind importanta dezvoltarii domeniului de cercetare si inovare in asigurarea cresterii durabile si a competitivitatii economiei nationale, in ultimii ani au fost adoptate o serie de acte legislative si documente strategice orientate spre ameliorarea situatiei create: cu privire la Academia de Stiinte a Moldovei, la politica de stat in sfera cercetare-dezvoltare, la politica de stat pentru inovare si transfer tehnologic, la aprobarea Prioritatilor strategice ale cercetarii-dezvoltarii pentru anii 2004–2010, Strategia de dezvoltare a sistemului national de protectie si utilizare a obiectelor de proprietate intelectuala pina in anul 2010, la stiinta si inovare.

Obiective

178. Obiectivele principale ale politicii de stat in domeniul cercetarilor si inovatiilor sint:
i) cresterea nivelului cercetarii-dezvoltarii;
ii) utilizarea eficienta a rezultatelor activitatii tehnologico-stiintifice in economie;
iii) dezvoltarea sferei inovationale in baza comercializarii lucrarilor de cercetare-dezvoltare si a rezultatelor acestora;
iv) valorificarea potentialului intelectual existent, precum si dezvoltarea continua a potentialului intelectual din sfera cercetarilor si inovatiilor.

Strategie si actiuni prioritare

179. Actiunile prioritare ale politicii de dezvoltare a cercetarilor si inovatiilor sint:
i) ajustarea legislatiei nationale in domeniul protectiei proprietatii intelectuale la normele acordurilor si conventiilor internationale la care Republica Moldova este parte, inasprirea controlului si responsabilitatii pentru utilizarea nelegala a obiectelor de proprietate intelectuala;
ii) elaborarea unor mecanisme de ordin juridic organizatoric in vederea transmiterii drepturilor asupra proprietatii intelectuale, create din contul mijloacelor bugetare, organizatiilor care au executat lucrarile respective;
iii) elaborarea unui cadru juridic normativ si organizarea atestarii institutiilor de cercetari stiintifice de stat, reorganizarea sau lichidarea institutiilor care si-au pierdut profilul stiintific si nu dispun de resurse umane si tehnico-materiale suficiente;
iv) inventarierea patrimoniului institutiilor de cercetari stiintifice de stat, comercializarea bunurilor nefolosite si utilizarea mijloacelor obtinute pentru imbunatatirea bazei tehnico-materiale in domeniul cercetarilor;
v) elaborarea unui cadru juridic normativ ce ar reglementa formarea si functionarea infrastructurii moderne in domeniul cercetarilor si inovatiilor, incluzind institutii financiare specializate, fonduri si agentii, parcuri inovationale, business-incubatoare;
vi) extinderea si modernizarea sistemului de evidenta si de rapoarte statistice in sfera cercetarilor si inovatiilor, inventarierea obiectivelor proprietatii intelectuale, programelor si proiectelor inovationale;
vii) implementarea mecanismelor de asigurare a riscurilor legate de elaborarea si implementarea inovatiilor;
viii) perfectionarea procedurilor de amortizare si impunere fiscala a obiectelor proprietatii intelectuale si a altor rezultate ale activitatii inovationale, evaluarea si includerea acestor obiecte in capitalul social al persoanelor juridice;
ix) elaborarea unor masuri de ordin juridic si organizatoric in vederea dezvoltarii leasingului pentru utilajele si aparatajele moderne unicate, utilizate in cercetari stiintifice si in implementarea programelor si proiectelor inovationale;
x) crearea unei baze de date electronice unice ce ar asigura inregistrarea inovatiilor, obiectelor de proprietate intelectuala, precum si efectuarea expertizei tehnologice si a know-howului in vederea brevetarii acestora;
xi) instruirea si reciclarea specialistilor in inovare, acordarea sprijinului din partea statului pentru aceste activitati in institutiile de invatamint superior;
xii) ajustarea programelor de studiu din invatamintul superior si postuniversitar la nivelul european si mondial de pregatire a cadrelor in domeniul cercetarilor si inovatiilor.

180. O deosebita atentie va fi acordata dezvoltarii intreprinderilor mici care poseda flexibilitatea necesara pentru efectuarea activitatii inovationale in conditiile pietei care se schimba rapid. Se prevede:
i) implementarea mecanismelor de transmitere sau de punere la dispozitie, in conditii avantajoase, a patrimoniului public si/sau a terenurilor pentru organizarea de intreprinderi inovationale mici;
ii) aplicarea unor regimuri speciale de creditare a activitatii inovationale efectuate de intreprinderile mici;
iii) implementarea unui regim special de impozitare a intreprinderilor mici ce se ocupa cu activitate inovationala.

6.11. EDUCATIA  


Analiza situatiei

181. Nivelul calitativ al educatiei reprezinta unul din cei mai importanti factori ai dezvoltarii resurselor umane. Educatia are un rol esential in asigurarea cresterii economice, in modernizarea componentelor tehnologice si intelectuale si in sporirea bunastarii populatiei.

182. Republica Moldova a mostenit un sistem educational care se axeaza pe asigurarea accesului larg la studii al populatiei. Unul dintre factorii care determina realizarea acestui obiectiv este volumul investitiilor in domeniu. In anii 1996 si 1997, pentru invatamint erau alocate circa ¼ din cheltuielile bugetului consolidat sau aproximativ 10% din PIB. In urma crizei economice din 1998, rata cheltuielilor pentru invatamint s-a redus substantial. Astfel, in 1999, pentru educatie au fost alocate doar 16,4% din suma totala a cheltuielilor bugetare (4,7% din PIB). In 2002, ca urmare a relansarii economice, cheltuielile publice pentru invatamint au crescut constituind 23,9% din cheltuielile bugetului consolidat (5,6% din PIB). Totusi, comparativ cu inceputul anilor 90, in termeni reali, volumul finantarii publice a invatamintului s-a redus considerabil.

183. In conditiile finantarii insuficiente de la bugetul de stat a institutiilor de invatamint s-a recurs la prestarea serviciilor educationale contra plata, au aparut institutii de invatamint private, iar institutiile de invatamint de stat realizeaza admiterea inclusiv si pe baza de contract. In prezent, 35% din universitati si 21% din colegii sint private. Circa 77% din studentii institutiilor de invatamint superior achita taxa de studii. Taxele de studii variaza intre 3000 si 9000 lei.

184. Finantarea publica insuficienta, comercializarea serviciilor in domeniul invatamintului si reducerea nivelului de trai al populatiei au conditionat diminuarea accesului populatiei sarace la serviciile educationale. In conditiile actuale doar 56 % din copiii cu virsta de 3-6 ani frecventeaza institutiile prescolare, ceea ce se rasfringe negativ asupra calitatii pregatirii acestora pentru debutul scolar. Rata scolarizarii in invatamintul primar s-a redus de la 96% in 1997 pina la 93% in 2002. In 2002 rata scolarizarii brute a copiilor in gimnazii a fost de 87,9%. Fiecare al cincilea absolvent de gimnaziu nu si-a continuat studiile pe urmatoarea treapta de invatamint.

185. Aprofundarea diferentierii sociale a redus, de asemenea, accesul unor categorii sociale la studii. In 2002 gospodariile casnice sarace au cheltuit pentru educatie (la un membru al gospodariei) de 10 ori mai putin decit cele nesarace. Doar 74% din copiii familiilor sarace au fost scolarizati in invatamintul secundar general, iar din familiile nesarace – 81%. Studii superioare au obtinut doar 7% din copiii familiilor sarace si 24% - din cele nesarace. Exista diferente esentiale privind accesul la educatie al copiilor din localitatile rurale si cele urbane. In localitatile rurale, rata cuprinderii copiilor cu studii medii generale constituie 76%, cu studii superioare – 6%, pe cind in localitatile urbane aceasta rata este egala, respectiv, cu 81% si 29%. Exista discrepante considerabile intre datele statistice oficiale si cele bazate pe datele CBGC privind gradul de cuprindere cu studii a copiilor. Ele apar ca rezultat al utilizarii unor baze de date diferite.

186. Institutionalizarea copiilor orfani, a celor ramasi fara ingrijirea parintilor si a celor din familiile defavorizate este una din modalitatile de protectie sociala a acestora. Actualmente in tara functioneaza 63 de institutii speciale si de tip internat. Dintre ele: 3 case de copii cu un contingent de 153 de copii; 19 gimnazii de tip internat, cu un contingent de 5991 de copii; 13 scoli speciale pentru copii cu deficiente fizice si senzoriale, cu boli cardiovasculare si neuropsihice, cu devieri de comportament, cu un contingent de 1895 de copii; 28 de scoli auxiliare pentru copii cu deficiente mintale, cu un contingent de 3377 de copii. Din numarul total de copii aflati in institutiile de tip internat, 35% sint copii orfani si ramasi fara ingrijirea parintilor, iar 65% provin din familii defavorizate. Circa 5500 de copii institutionalizati au grave probleme de sanatate, fapt ce diminueaza capacitatea acestora de insusire a materiei de invatamint si de adaptare la viata sociala dupa finalizarea studiilor. Aceasta categorie de minori necesita asistenta psihopedagogica calificata si tratament permanent, servicii ce nu pot fi acordate in conditiile de finantare actuale, cind costul mediu de intretinere a unui copil in aceste institutii este de 4900–6000 lei pe an.

187. In circa 250 de localitati (ceea ce constituie 16% din numarul lor total), unde locuiesc 10 000 de copii, nu pot fi create institutii de invatamint. In 60 de localitati exista doar scoli primare, in care invata 1700 de elevi, si doar 500 de localitati dispun de gimnazii. Calitatea proasta a drumurilor, lipsa mijloacelor de transport si a resurselor financiare fac dificil accesul la studii de calitate.

188. Pe parcursul anilor 1990-2000, durata medie a studiilor unei persoane s-a redus cu 3 ani. In prezent, durata medie a studiilor in institutiile de invatamint secundar general este cu 4 ani mai mica decit in tarile OCED. Rata incadrarii in procesul educational al populatiei cu virsta intre 7 si 24 de ani este de 61%, fiind mai joasa decit in tarile vecine: Rusia – 82%, Ucraina – 81%, Rominia – 68%.

189. O data cu implementarea reformelor in domeniul educational, au fost obtinute si unele succese. Rezultatele testarilor nationale ale elevilor clasei a VI-a demonstreaza ca media la matematica in anul 2002 a fost de 44,2 puncte din 100 posibile, iar la limba romina – de 65 puncte (in anul 1997, respectiv, 32 si 47 puncte). Totodata, nivelul de pregatire a elevilor din mediul rural ramine a fi insuficient, fiind mai mic cu 20 puncte in comparatie cu cel al elevilor din localitatile urbane. Impactul negativ asupra calitatii educatiei este determinat si de nivelul salariilor modeste in invatamint care, in 2003, a constituit doar 69% din salariul mediu anual pe economie. Din aceasta cauza domeniul invatamintului nu este atractiv pentru tinerii specialisti, ceea ce duce la „imbatrinirea” corpului didactic.

190. Reducerea accesului populatiei la educatie si calitatea joasa a serviciilor acordate, baza tehnico-materiala neindestulatoare a multor institutii de invatamint, precum si alte probleme sint generate nu doar de diminuarea finantarii publice a sectorului, ci si de distribuirea si utilizarea ineficienta a mijloacelor. In structura cheltuielilor publice pentru invatamint, cota celor destinate finantarii institutiilor prescolare constituie circa 16,2%, invatamintului primar si secundar general – 57,2% (fata de 69% in tarile OCED), invatamintului secundar profesional – 4,3%, iar invatamintului superior – 10,1%.

191. Devierea de la indicatorii normativi stabiliti influenteaza atit calitatea serviciilor oferite, cit si accesul elevilor si studentilor la studii. Necesarul de cadre pedagogice pentru anul de studii 2003-2004 a constituit 2305 specialisti. Din cei 1800 de tineri specialisti cu profil pedagogic repartizati s-au prezentat la locul de munca doar 1052, ceea ce constituie 45,6 % din necesar. In sistemul de invatamint se atesta utilizarea ineficienta a resurselor financiare, umane si materiale. Cheltuielile de educatie pe unitate (lei/elev) difera de la o institutie la alta de 2-3 ori. Numarul de elevi ce revine unui profesor este mic, iar al personalului auxiliar – excesiv. O alta problema este si cea a resurselor energetice, cota carora, ca urmare a randamentului scazut al sistemelor termice, constituie 25% din toate cheltuielile destinate invatamintului. Capacitatile de proiect ale institutiilor de invatamint sint utilizate in prezent doar in proportie de 75%, iar micsorarea numarului de elevi, cu circa 40% catre anul 2010, va necesita optimizarea retelei. Ramine a fi slab dezvoltat sistemul de pregatire a managerilor educationali si de perfectionare a cadrelor didactice.

Obiectivul general
192. Obiectivul general in domeniu consta in asigurarea accesului la servicii educationale de calitate si a functionarii durabile a sistemului educational, sporirea rolului acestuia in dezvoltarea resurselor umane si economiei.
Strategia pe termen lung
193. Dezvoltarea sistemului educational la inceput de mileniu va consta in realizarea urmatoarelor obiective specifice:
i) sporirea accesului la serviciile educationale, in special pentru copiii din familiile defavorizate;
ii) perfectionarea sistematica a calitatii serviciilor educationale;
iii) eficientizarea managementului resurselor financiare, umane si materiale;
iv) modernizarea sistemului de integrare sociala a copiilor cu cerinte
educationale speciale si a copiilor din familii defavorizate.
Directii prioritare pentru 2004-2006
194. Obiectivele specifice stabilite se vor realiza prin:
i) promovarea parteneriatelor publice si private in vederea sustinerii si dezvoltarii sistemului educational;
ii) optimizarea retelei institutiilor de invatamint in mediul rural;
iii) perfectionarea mecanismelor de alocare a resurselor financiare adecvate pentru dezvoltarea durabila a invatamintului;
iv) motivarea performantelor in sistemul educational prin protectia sociala a cadrelor didactice si crearea unui mediu de activitate atractiv;
v) instruirea manageriala a cadrelor cu functii de conducere din sistem.

195. Tinind cont de faptul ca obiectivul 2 „Realizarea accesului universal la educatia primara” din ODM nu este actual pentru Republica Moldova, acesta a fost reformulat in „Realizarea accesului universal la invatamintul gimnazial”. Se preconizeaza ca, pina in 2006, rata incadrarii nete in invatamintul gimnazial sa atinga cota de 88,9%.
Actiuni prioritare pentru 2004-2006
196. Sporirea accesului populatiei, in special a celei sarace, la serviciile educationale necesita redistribuirea si utilizarea eficienta a resurselor financiare. Aceste probleme vor fi solutionate prin:
i) perfectionarea cadrului juridic normativ privind consolidarea si utilizarea fondurilor comunitare pentru scolarizare, in special pentru cei saraci;
ii) repartizarea adecvata a resurselor intre niveluri in favoarea invatamintului primar, secundar general si secundar profesional;
iii) gestionarea eficienta si alocarea prioritara a resurselor pentru majorarea salariilor angajatilor din domeniul invatamintului, achizitionarea manualelor, materialelor didactice si a echipamentului;
iv) elaborarea si implementarea programului de dezvoltare a invatamintului din mediul rural;
v) crearea in mediul rural a scolilor de circumscriptie si acordarea serviciilor de transport pentru elevi;
vi) implementarea unui sistem flexibil si echitabil de sustinere a elevilor si studentilor prin acordarea de burse in functie de succesele obtinute si de situatia materiala a familiilor;
vii) optimizarea retelelor institutiilor de invatamint prescolar si scolar, reiesind din tendintele demografice actuale, in vederea asigurarii accesului tuturor copiilor la invatamintul general obligatoriu;
viii) extinderea schemelor de imprumut a manualelor pentru elevii din licee si subventionarea manualelor pentru cei saraci.

197. Necesitatea ameliorarii esentiale a calitatii invatamintului de toate nivelurile deriva din rolul prioritar al dezvoltarii resurselor umane. Aceste resurse trebuie sa joace un rol-cheie in depasirea de catre Moldova a saraciei si in asigurarea unui nivel calitativ nou al dezvoltarii economico-sociale a tarii. Realizarea acestui obiectiv va fi asigurata prin:
i) elaborarea si implementarea standardelor educationale de stat;
ii) dezvoltarea curriculei scolare si universitare, inclusiv in domeniul educatiei bazate pe deprinderi de viata, pe implementarea noilor tehnologii didactice;
iii) participarea sistematica la testarile internationale (TIMSS, PISA etc.);
iv) elaborarea si realizarea programului prezidential “SALT” de implementare a tehnologiilor informationale si de comunicare in sistemul de invatamint;
v) perfectionarea sistemului de pregatire initiala si formare continua a cadrelor didactice;
vi) reconsiderarea locului si rolului invatamintului secundar profesional si racordarea lui la cerintele comunitatii, actualizarea nomenclatorului de meserii si profesii in colaborare cu partenerii sociali;
vii) elaborarea si implementarea sistemului national de evaluare a cunostintelor si abilitatilor elevilor si monitorizarea eficienta a admiterii in institutiile de invatamint superior;
viii) elaborarea mecanismelor de implementare a sistemului european de credite academice transferabile;
ix) racordarea nomenclatorului de specialitati la Clasificarea nationala standard a educatiei (ISCED 97) si Clasificarea internationala standard a ocupatiilor (ISCO), restructurarea curriculei in vederea organizarii invatamintului superior pe 2 cicluri universitare conform prevederilor Declaratiei de la Bologna.

198. In scopul perfectionarii sistemului de integrare a copiilor cu cerinte educationale speciale vor fi efectuate urmatoarele:
i) organizarea serviciilor de asistenta a copiilor cu cerinte educationale speciale in institutiile de invatamint secundar general, dezvoltarea serviciilor comunitare de asistenta si de sprijin;
ii) crearea unei baze de date unice privind copiii cu cerinte educationale speciale in vederea elaborarii unor programe si masuri eficiente de asistenta pentru acestia;
iii) elaborarea si implementarea programelor si formelor diferentiate de instruire a copiilor cu cerinte educationale speciale;
iv) crearea si dezvoltarea unui sistem de servicii alternative institutionalizarii;
v) elaborarea si implementarea standardelor de ingrijire, educatie, asistenta medicala, recuperare, reabilitare a copiilor cu cerinte educationale speciale;
vi) consolidarea bazei didactice, tehnico-materiale pentru pregatirea profesionala de calitate a absolventilor institutiilor de invatamint special in vederea facilitarii integrarii acestora in societate.

199. Eficientizarea managementului resurselor umane, financiare si materiale din cadrul sistemului educational va fi asigurata prin:
i) perfectionarea si completarea cadrului legislativ in vederea asigurarii coerentei si continuitatii dezvoltarii sistemului educational;
ii) crearea sistemului informational pentru managementul educatiei;
iii) modificarea metodologiei de finantare a activitatilor de pregatire initiala si formare continua a cadrelor didactice si manageriale din invatamintul preuniversitar;
iv) perfectionarea metodologiei de finantare bugetara a sistemului de invatamint (finantare bazata pe programe, pe unitate-persoana etc.);
v) modernizarea bazei tehnico-materiale a institutiilor de invatamint si implementarea unor masuri de conservare a energiei;
vi) perfectionarea sistemului de atestare a cadrelor didactice si manageriale;
vii) stabilirea responsabilitatilor si competentelor autoritatilor administratiei publice centrale si locale, a partenerilor sociali in vederea asigurarii unor conditii normale de functionare a institutiilor de invatamint.

6.12. POLITICA DE TINERET

200. Situatia social-economica din tara a afectat toate categoriile sociale, insa principalii pagubasi ai tranzitiei sint copiii si tinerii. Tinerii constituie 25,7% din numarul total al populatiei, adica fiecare a patra persoana are virsta cuprinsa intre 15 si 29 ani. Sondajele de opinie din ultimii ani au demonstrat ca, indiferent de locul de trai, pentru tineret cele mai actuale probleme sint cele legate de veniturile mici, somaj, ocrotirea sanatatii, incertitudinea in ziua de miine, criminalitatea inalta in societate si in rindurile tinerilor, accesul limitat si calitatea insuficienta a invatamintului. In perioada de tranzitie, tinerii au devenit una din paturile cele mai vulnerabile ale populatiei.

201. Oportunitatile de angajare sint insuficiente si de aceea foarte multi tineri nu vad nici o perspectiva economica in Moldova. Mai mult, oportunitatile economice nu sint accesibile in mod egal tinerilor din diferite zone. Tinerii din zonele rurale si orasele mici sint afectati mai puternic, dar si mai mult sint afectati tinerii cu dizabilitati. Insuficienta oportunitatilor profesionale si economice ii face pe foarte multi tineri sa paraseasca tara. In consecinta, dimensiuni ingrijoratoare a atins traficul cu persoane si numarul tinerilor antrenati in activitati criminale.

202. Multi tineri abandoneaza scoala, foarte putini obtin pregatirea profesionala adecvata, inclusiv din cauza accesibilitatii si posibilitatilor reduse, si foarte putine resurse sint disponibile pentru a dezvolta un sistem educational calitativ si competitiv. Metodele aplicate in sistemul educational national contribuie insuficient la dezvoltarea unei gindiri critice si independente, necesare in societatea actuala. Atunci cind intra pe piata muncii, majoritatea tinerilor descopera ca nu au fost inzestrati cu deprinderile si competentele necesare pentru a incepe o viata independenta. Acest lucru este important mai ales in domeniile educatiei si instruirii profesionale, domenii care cer o atentie deosebita.

203. Vulnerabilitatea generala a tinerilor este exacerbata de tranzitia continua prin care trece tara. Tinerii sint expusi unui sir de riscuri economice, fizice si psihologice. Efectele acestui fenomen pot fi observate in societatea noastra, de exemplu, in existenta unui grup mare de tineri exclusi sau marginalizati, in cresterea abuzului de droguri, a infectiilor sexual transmisibile si HIV/SIDA, in violenta adoptata de tineri, precum si in perceptia sumbra a viitorului imbinata cu un sentiment general de incapacitate si incertitudine. Toate acestea reprezinta pericole majore care submineaza sanatatea reproductiva a tinerilor. In general, saracia extinsa are un impact dramatic asupra sanatatii tinerilor.

204. In pofida sanselor si oportunitatilor aparute in procesul dezvoltarii democratiei si pluralismului in tara noastra, participarea tinerilor la viata sociala si politica continua sa ramina scazuta. In societatea noastra tinerii, de cele mai multe ori, sint exclusi din procesul de luare a deciziilor. Prezentarea lor la vot continua sa fie nesemnificativa. De aici insa nu rezulta ca nu sint preocupati de problemele ce ii privesc sau ca nu sint pregatiti sa caute solutii pentru rezolvarea acestor probleme. Din cauza absentei tinerilor la luarea deciziilor, problemele cu care se confrunta sint putin cunoscute.

205. Obiectivele principale in acest domeniu sint urmatoarele:
i) sporirea oportunitatilor de angajare si autoangajare a tinerilor;
ii) sporirea accesibilitatii la serviciile educationale si de sanatate, precum si la informatia privind modul de viata sanatos si privind respectarea regulilor acestuia;
iii) dezvoltarea capacitatilor umane si institutionale in lucrul cu tinerii;
iv) stimularea participarii tinerilor la procesul de luare a deciziilor in domeniile de dezvoltare sociala, economica, culturala si politica a tarii, prin crearea consiliilor locale ale tinerilor si a altor forme de participare;
v) facilitarea accesului tinerilor la informatie, la servicii si la timp liber de calitate.

206. Actiunile Guvernului in domeniul tineretului vor fi ghidate de respectarea a patru principii-cheie: (i) garantarea nediscriminarii – fiecare tinar are drepturi egale, indiferent de rasa, culoare, sex, virsta, confesiune, origine etnica, origine sociala, orientare politica, familie, domiciliu sau orice alta caracteristica; (ii) asigurarea oportunitatilor egale – fiecarui tinar, indiferent de origine, i se va oferi sansa de a-si dezvolta potentialul deplin atit ca individualitate, cit si ca cetatean; (iii) respectarea tinerilor in calitate de cetateni – tinerii sint cetateni cu drepturi depline, avind aceleasi drepturi si datorii ca si oricare alt grup din societate, inclusiv dreptul la libertatea de exprimare, opinie si intrunire; (iv) incurajarea participarii tinerilor la viata societatii – tinerii trebuie sustinuti in exercitarea drepturilor lor de participare plenara in viata sociala.

207. Tinerilor li se va oferi posibilitatea de a-si exprima liber opinia asupra problemelor ce ii vizeaza si de a fi ascultati de catre institutiile administrative, fie direct, fie prin intermediul unui organ reprezentativ, precum si de a participa la formularea politicilor pentru tineret. Guvernul va realiza aceasta prin: (i) consolidarea parteneriatului social, a dialogului cu societatea civila si, in special, cu asociatiile de tineret; (ii) impulsionarea dialogului si a cooperarii interministeriale privind problemele tineretului; (iii) consolidarea cooperarii europene si internationale in domeniul tineretului si in domeniile aferente; (iv) crearea unui cadru legislativ adecvat in baza practicilor europene.

208. Pentru a asigura accesul la informatie si servicii, vor fi realizate urmatoarele masuri: (i) efectuarea studiilor privind situatia tinerilor si perfectionarea, in baza acestora, a politicilor de tineret; (ii) asigurarea accesului tinerilor la informatii privind drepturile si oportunitatile lor in toate domeniile (educatie, sanatate, protectie sociala, timp liber etc.) prin crearea retelei nationale de centre de servicii pentru tineret; (iii) elaborarea unui program de promovare a mesajelor sociale ce tin de modul de viata sanatos si dezvoltarea tinerilor, prin intermediul mass-media (TV, radio, presa scrisa si electronica); (iv) asigurarea unor servicii de calitate tinerilor in cadrul institutiilor de educatie, sanatate si asistenta sociala; (v) promovarea politicilor de sustinere a tinerelor familii, cautindu-se posibilitati de asigurare a acestora cu locuinte, facilitati privind grija fata de copii, consultatii pentru mamele tinere etc.; (vi) promovarea programelor speciale pentru grupuri de tineri defavorizati si aflati in situatii de risc pentru prevenirea si combaterea excluderii lor sociale.

209. Pentru a reduce somajul in rindurile tinerilor, se vor intreprinde un sir de masuri, printre care: (i) instruirea profesionala a tinerilor aflati in somaj, revitalizarea si modernizarea sistemului de instruire profesionala a tinerilor; (ii) sustinerea tinerilor din spatiul rural prin elaborarea unor programe de finantare a activitatilor agricole si neagricole; (iii) contribuirea la micsorarea ratei de emigrare a tinerilor si incurajarea fluxului de revenire a tinerilor care studiaza sau muncesc peste hotare, prin dezvoltarea oportunitatilor in tara.

210. Un principiu de baza al politicii de tineret a statului va fi participarea activa a tinerilor la viata comunitara. Pentru a asigura realizarea acestui principiu, Guvernul va promova tinerii drept parteneri egali si dinamici in viata politica, economica si sociala a tarii, va crea un mecanism de consultare permanenta intersectoriala (educatie, sanatate, protectie sociala, politie, armata, autoritati ale administratiei publice locale) cu participarea societatii civile si donatorilor straini la realizarea strategiei si planului de actiuni in domeniul tineretului. Guvernul va crea conditii de cooperare a tinerilor si asociatiilor de tineret cu structurile guvernamentale si autoritatile administratiei publice locale, de promovare a serviciilor de voluntariat ca o forma de participare si integrare sociala a tinerilor, va sustine dezvoltarea retelelor de organizatii si asociatii de tineret pe intreg teritoriul tarii.

211. Vor fi create conditii favorabile pentru organizatiile si persoanele care lucreaza cu si pentru tineri. Va fi facilitata formarea specialistilor in domeniul tineretului si oferite posibilitati de instruire a liderilor voluntari de tineret. Departamentul Tineret si Sport va asigura integrarea organizatiilor si programelor de tineret nationale, regionale si locale, precum si legatura intre activitatea acestora si cea a organizatiilor neguvernamentale. Situatia tinerilor se va monitoriza si evalua in permanenta in baza unui Centru National de Cercetari in Domeniul Tineretului.

212. Pentru ameliorarea valorificarii timpului liber al tinerilor vor fi incurajate autoritatile administratiei publice locale, scolile, biserica in vederea utilizarii oportunitatilor existente intru asigurarea intereselor si necesitatilor tinerilor, va fi stimulat sectorul privat in sustinerea si consolidarea bazei tehnico-materiale pentru organizarea timpului liber la nivel local, vor fi asigurate conditiile necesare pentru dezvoltarea contractelor internationale ale tinerilor si vor fi sustinuti tinerii talentati in cele mai diverse domenii ale activitatii umane.



III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

1. STIINTA, EDUCATIE, SCHIMBURI INTERCULTURALE

1.1. Stiinta si Cercetare

Situatia actuala

stiinta reprezinta o prioritate nationala, importanta careia s-a fundamentat pe baza rolului esential pe care stiinta si tehnologia l-au jucat si continua sa il joace in dezvoltarea societatii, reprezentind sursa principala a progresului in toate domeniile de activitate umana.
intrucit lumea se indreapta spre o societate bazata pe cunoastere, investitiile in valori intangibile prin descoperiri stiintifice si inovare devin din ce in ce mai importante si determina in mare masura competitivitatea economiei si bunastarea sociala. Din aceste motive politicile in domeniul stiintei si tehnologiei reprezinta o problema de importanta vitala pentru economiile moderne.
Sistemul de cercetare-dezvoltare din Republica Moldova poate fi caracterizat prin:
a. Directii prioritare generate in baza unui proces de larga consultare cu reprezentanti ai mediului administrativ, stiintific si economic si armonizate cu cele europene;
b. Obiective si structura
- obiective determinate in mare masura de potentialul de cercetare existent;
- orientare predominanta spre cercetare aplicativa si fundamentala (cu pondere redusa a activitatilor de experimentare si dezvoltare tehnologica);
- implicarea inca insuficienta a partenerilor din economie in formularea obiectivelor concrete ale directiilor prioritare / programelor de stat;
c. Eficienta in plan stiintific si tehnologic:
- nivel relativ stabil al rezultatelor cercetarii-dezvoltarii;
- grad redus de parteneriat pe plan intern si international;
- nivelul ridicat de dispersie a activitatilor;
d. Finantare insuficienta de la bugetul de stat - mult sub nivelul necesar pentru ca activitatile de cercetare sa poata indeplini intr-adevar rolul strategic de motor al dezvoltarii economice si sociale;
e. Infrastructura depasita – decalajul echipamentului si aparaturii existente fata de cerintele conform standardelor actuale este substantial;
f. Resurse umane: reducerea numarului si cresterea mediei de virsta, cauzate de exodul spre alte sectoare ale economiei nationale, combinata cu dificultatea de a atrage si mentine tinerii specialisti;
g. Eficienta in plan economic:
- nivel modest de stimulare si satisfacere a cererii de cercetare-dezvoltare a unitatilor economice;
- implicarea insuficienta a partenerilor din economie in realizarea proiectelor, cauzata de dificultatile financiare ale acestora, interes exclusiv pentru produse si tehnologii de import, pentru productie si comercializare, precum si reticienta de a prelua riscurile implicate de activitati proprii de cercetare-dezvoltare;
e. proceduri (competitionale, de derulare, etc.) care necesita ajustari la modelele internationale.

Cadrul legislativ

Luind in consideratie aceste impedimente precum si noile circumstante atit pe plan intern cit si international Parlamentul Republicii Moldova a aprobat prin Hotarirea sa nr. 259-XV din 15.07.2004 Codul cu privire la stiinta si Inovare al Republicii Moldova. Prezentul cod reglementeaza elaborarea si promovarea politicii de stat in sfera stiintei si inovarii, precum si relatiile dintre subiectii acestui domeniu, autoritatile administratiei publice si beneficiarii de rezultatele activitatii din aceasta sfera, stabileste rolul statului in stimularea stiintei si inovarii ca prioritate nationala pentru asigurarea unei dezvoltari economice durabile. De asemenea un rol fundamental in organizarea activitatii de cercetare-dezvoltare-inovare ii revine Hotaririi Parlamentului Republicii Moldova nr. 1401-XV din 24.10.2002 cu privire la Lista directiilor prioritare de cercetare-dezvoltare pentru anii 2003-2010, directii ce sunt armonizate cu directiile prioritare de cercetare-dezvoltare ale Uniunii Europene.
Cadrul juridic in vigoare contine minimul necesar de reglementari legislative si normative in sfera stiintei si inovarii ce ar permite integrarea in Spatiul European de Cercetare.

Cadrul institutional

In conformitate cu noul cod, Academia de stiinte a Moldovei (AsM) reprezinta cel mai inalt for stiintific din tara. Concomitent Academiei de stiinte a Moldovei i se acorda si dreptul de a elabora, aplica, monitoriza si evalua politicile din domeniul stiintei si inovarii, devenind si o institutie cu atributii de autoritate publica centrala in domeniul dat. Prin cadrul juridic s-a legiferat separarea componentelor fundamentale a sistemului institutional a sferei stiintei si inovarii:
- administrare, finantare, monitorizare – Consiliul Suprem pentru stiinta si Dezvoltare Tehnologica al Academiei de stiinte a Moldovei;
- evaluare, acreditare – Consiliul National pentru Acreditare si Atestare;
- protectia proprietatii intelectuale – Agentia de Stat pentru Proprietatea Intelectuala;
- domeniul inovare si transfer tehnologic – Agentia pentru Inovare si Transfer Tehnologic.
in prezent sfera stiintei si inovarii este reprezentata de trei sectoare:
- academic, constituit din 28 de organizati de cercetare-dezvoltare a AsM;
- universitar, alcatuit din institutiile de invatamint superior;
- departamental, in baza organizatiilor de cercetare-dezvoltare subordonate din punct de vedere administrativ organelor centrale de specialitate.
Institutiile de cercetare-dezvoltare sunt grupate in cadrul Academiei in trei grupe:
- membri institutionali – organizatii din sfera stiintei si inovarii din cadrul AsM;
- membri de profil - organizatii din sfera stiintei si inovarii cu subordonare metodico-stiintifica Academiei de stiinte a Moldovei ;
- membri afiliati - organizatii de drept privat din sfera stiintei si inovarii .

Pentru a-si indeplini misiunea si obiectivele, in conformitate cu politicile sale, Academia de stiinte a Moldovei actioneaza in urmatoarele directii principale:
- elaborarea, lansarea, finantarea si monitorizarea de programe de stat de cercetare-dezvoltare, inovare;
- stabilirea si dezvoltarea unui cadru stimulativ pentru actiunile de cercetare-dezvoltare - inovare in conformitate cu principiile, criteriile si procedurile aplicate in Uniunea Europeana;
- integrarea internationala, cu accent deosebit pe integrarea europeana, a activitatilor de cercetare-dezvoltare-inovare.
Astfel, Academia de stiinte a Moldovei isi asuma si rolul de integrare a comunitatii stiintifice moldovenesti in sistemul european de stiinta si tehnologie, ca optiune politica strategica.
in promovarea cooperarii internationale se urmareste alinierea la obiectivele urmarite de Uniunea Europeana prin realizarea Spatiului European de Cercetare. Acesta urmeaza sa se realizeze prin cresterea nivelului de excelenta, armonizarea tendintelor nationale de dezvoltare a stiintei cu tendintele inregistrate pe plan international si cresterea eficientei si eficacitatii activitatilor de cercetare-dezvoltare si inovare, prin insusirea unor tehnici moderne in cercetare si in managementul acesteia, precum si printr-o interactiune mai strinsa a politicii stiintifice, economice si externe in domeniul cooperarii internationale.
Pentru a indeplini acest obiectiv strategic Academia de stiinte a Moldovei:
- va asigura sprijinul juridic, administrativ si financiar pentru participarea in programele si actiunile de cercetare-dezvoltare-inovare lansate in spatiul european (PC6, INTAS, EUREKA, COST, NATO, etc.);
- va dezvolta capacitatea nationala stiintifica si tehnologica in vederea participarii la programele si actiunile de cercetare-dezvoltare-inovare lansate in spatiul european (PC6, INTAS, EUREKA, COST, NATO, etc.);

Prioritati pe termen scurt:

 - preluarea cu acquis-ul comunitar in domeniul si in special:
- acquis-ul referitor la Programele Cadru Comunitare;
- acquis-ul referitor la acordurile de cooperare stiintifica si tehnologica, incheiate de Uniunea Europeana cu terte tari.
- armonizarea directiilor prioritare de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova cu directiile prioritare ale Uniunii Europene;
- elaborarea modului si mecanismelor de finantare bugetara a proiectelor de cercetare-dezvoltare internationale, reiesind din principiile generale ale politicii in domeniul cooperarii stiintifice si tehnologice internationale;
- perfectionarea mecanismelor fiscale in scopul stimularii atragerii investitorilor straini, comercializarii tehnologiilor, marfurilor si serviciilor stiintifice si asigurarea informarii partenerilor straini privind inlesnirile acordate;
- concentrarea si acumularea calitativa a potentialului de cercetare din diverse domenii, prin:
- proiecte realizate in parteneriat intre colective de cercetare de acelasi profil, din diverse organizatii de cercetare-dezvoltare;
- realizarea retelelor de cercetare pe domenii, la nivel national, care sa asigure corelarea colectivelor de cercetare din acelasi domeniu;
- formarea centrelor de excelenta in domenii stiintifice si tehnologice prioritare (cu componenta divers localizata: institute, universitati, etc.);
- crearea structurilor de asistenta informationala si de consultanta pentru participantii moldoveni la cooperarea internationala: puncte nationale de contact, etc.
- optimizarea stocului de resurse si facilitati pentru cercetare la nivel european: centre de excelenta, centre virtuale, etc.
- negocierea acordului de cooperare in domeniul stiintei si tehnologiilor cu Uniunea Europeana, de aderare a Republicii Moldova la Programul european de cooperare in stiinta si tehnologie COST, de aderare la reteaua Pan-europeana de cercetare industriala si inovare - EUREKA;
- valorificarea posibilitatilor de cooperare stiintifica oferite de Joint Research Centre, Cooperarea pentru Europa de Sud-Est, Cooperarea Economica la Marea Neagra, Initiativa Central Europeana, IUCN Dubna, Centrul stiintifico-tehnologic din Ucraina, NATO etc.;
- lansarea concursurilor comune de proiecte INTAS – Republica Moldova;

Prioritati pe termen mediu:

 - sprijinirea procesului de trecere a Republicii Moldova la calea inovationala de dezvoltare si sporirea competitivitatii stiintei si tehnologiilor nationale la nivel international;
- utilizarea coerenta a instrumentelor si resurselor publice pentru cercetare: coordonarea si corelarea programelor;
- dinamizarea investitiilor private in cercetare: instrumente de stimulare indirecta, instrumente perfectionate de protejare a proprietatii intelectuale;
- realizarea unui sistem unitar de referinte stiintifice si tehnice pentru formularea si implementarea politicilor comunitare;
- cresterea numarului si a mobilitatii tinerilor cercetatori;
- cresterea atractivitatii carierei stiintifice si a dimensiunii ei europene;
- cresterea coeziunii si atractivitatii spatiului de cercetare european: intarirea rolului regiunilor, integrarea vest-est;
- crearea unei viziuni unitare si a dimensiunii europene in privinta rolului stiintei si tehnologiei in raport cu societatea;
- sprijinirea participarii la Programele Cadru de cercetare-dezvoltare ale Uniunii Europene, INTAS, la actiunile EUREKA si COST, NATO.

1.2. Educatie, formare profesionala si tineret


1.2.1. Sistemul national de educatie

Fiind parte a comunitatii internationale si mai precis a celui european, Republica Moldova este impusa sa se conformeze la unele schimbari care au loc pe piata educationala a europei. S-a ajuns la concluzia ca specialistii care sunt creati de sistemul educational national, trebuie sa corespunda standardelor educationale internationale. Un pas important care a fost intreprins in aceasta directie este inceperea negocierilor de aderare la Procesul de la Bologna, care a permite conformarea sistemului educational national la cel european.


Cadrul legislativ

- tratatele internationale, acordurile multilaterale si bilaterale, cele mai importante fiind:
- Carta Natiunilor Unite din 26 iunie 1945, in vigoare pentru Republica Moldova din 2 martie 1992;
- Constitutia ONU din 16 noiembrie 1945 pentru Educatie, stiinta si Cultura (UNESCO) in vigoare pentru Republica Moldova din 27 mai 1992;
- Conventia privind lupta impotriva discriminarii in domeniul invatamintului din 15 decembrie 1960, in vigoare pentru Republica Moldova din 17 iunie 1993;
- Conventia privind importul de publicatii cu caracter educativ, stiintific sau cultural din 22 noiembrie 1950, ratificata prin Hotarirea Parlamentara Nr. 70-XIV din 2 iulie 1998;
- Conventia europeana cu privire la echivalarea diplomelor pentru admiterea in universitati din 11 decembrie 1953, ratificata prin Hotarirea Parlamentara Nr. 465- XIV din 25 iunie 1999;
- Conventia privind orientarea profesionala si pregatirea profesionala in domeniul valorificarii resurselor umane din 23 iunie 1975 ratificata prin Legea Nr. 480 – XV din 28 septembrie 2001;
- Conventia cu privire la recunoasterea calificarilor din invatamintul superior in regiunea europeana din 11 aprilie 1997 semnata la Lisabona ratificata prin Hotarirea Parlamentara Nr. 465-XIV din 25 iunie 1999;
- Conventia privind cooperarea in domeniul culturii, invatamintului, stiintei si informatiei in zona Marii Negre din 6 martie 1993, ratificata prin Hotarirea Parlamentara Nr. 88-XIII din 28 aprilie 1994, in vigoare din 10 decembrie 1994;
- Acordul din 31 mai 2001 privind schimbul de informatii in domeniul invatamintului dintre tarile membre ale CSI, ratificat prin Legea Republicii Moldova Nr. 1153-XV din 21 iunie 2002;
- Acordul din 29 noiembrie 2001 privind coordonarea lucrarilor in domeniul licentierei activitatii de studiu, atestarii si acreditarii institutiilor de invatamint ale statelor membre ale CSI, aprobat prin Hotarirea de Guvern Nr. 576 din 16 mai 2003; 
- legi si alte acte normative ale Republicii Moldova:
- Constitutia Republicii Moldova, adoptata la 29 iulie 1994, articolul 35, care prevede Dreptul la invatatura;
- Legea invatamintului Nr. 547-XIII din 21 iulie 1995;
- Legea Republicii Moldova Nr. 1257-XIII din 16 iulie 1997 cu privire la evaluarea si acreditarea institutiilor de invatamint din R. Moldova;
- Legea Republicii Moldova Nr. 423-XIV din 4 iunie 1999 cu privire la aprobarea Regulamentului de Evaluare si acreditare a institutiilor de invatamint;
- Legea Republicii Moldova Nr. 559- XV din 25 decembrie 2003 cu privire la modificarea si completarea Legii invatamintului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995;
- Legea Republicii Moldova Nr. 1070-XIV din 22.06.2000 cu privire la aprobarea Nomenclatorului specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutiile de invatamint superior;
- Legea Republicii Moldova Nr. 151-XV din 14 mai 2004 cu privire la modificarea si completarea Legii nr. 1070 – XIV din 22.06.2000 privind aprobarea Nomenclatorului specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutiile invatamintului superior;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 289 din 13 mai 1994 cu privire la aprobarea structurii si atributiilor principale ale Ministerului invatamintului al Republicii Moldova;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 285 din 24.03.1997 privind aprobarea Regulamentului cu privire la invatamintul postuniversitar specializat;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 112 din 28.02.96 privind aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea si desfasurarea concursului pentru postul de Rector al institutie de invatamint superior universitar;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 746 din 21.06.2003 privind aprobarea Regulamentului cu privire la instruirea cetatenilor straini si apatrizilor in institutiile de invatamint din Republica Moldova;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 199 din 12.03.2001 cu privire la aprobarea Nomenclatorului meseriilor pentru pregatire cadrelor in invatamint secundar profesional;
- Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova Nr. 606 – XV din 02.11.2001 privind aprobarea Regulamentului privind modul de formare si utilizare a fondului de garantie al Ministerului invatamintului pentru acordarea de credite preferentiale pe termen lung unor categorii de tineri studiosi;
- Hotarire Guvernului Republicii Moldova Nr. 683 din 23.07.1999 cu privire la crearea Institutului de stiinte ale Educatiei;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 984 din 26.10.1999 cu privire la aprobarea Programului de stat de dezvoltarea a invatamintului pe anii 1999-2005;
- Dispozitie Nr. 378/01.09.97 cu privire la regulamentarea studiilor in paralel la a doua specialitate in institutiile de invatamint superior universitar;
- actele normative interdepartamentale si departamentale ale autoritatilor antrenate in sistemul educational (Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii, Departamentul Tineret si Sport etc.)
Cadrul juridic care exista la momentul dat in domeniul invatamintului poate fi apreciat ca unul suficient, dar care necesita completari privind reglementarea desfasurarii unor activitati educationale, cum ar fi formarea continua. Actualmente se poate de mentionat ca prin lege se specifica finantarea si asigurarea materiala a sistemului, reglementarea cadrului institutional.


Cadrul institutional

Cadrul institutional care caracterizeaza sistemul educational national este reglementat de Hotarirea de Guvern Nr. 289 din 13 mai 1994 cu privire la aprobarea structurii si atributiilor principale ale Ministerului invatamintului al R. Moldova.
in cadrul Parlamentului, functioneaza Comisia Parlamentara pentru Cultura, stiinta, invatamint si mijloace de informare in masa.
in componenta Guvernului, organul competent este Ministerul Educatiei, care are in subordine partea cea mai esentiala a sistemului institutional si anume: 16 universitati bugetare, 23 universitati private, 22 colegii nationale, 18 de profil si 15 private, 56 scoli profesionale, 20 scoli de meserii, precum si internate si institutii speciale, care nu sunt foarte numeroase.
Directiile raionale de invatamint reprezinta la nivel local institutia responsabila de invatamint, care pe plan procedural si logistic se subordoneaza Ministerului Educatiei si financiar este subordonat autoritatilor locale.
Academia de stiinte a Republicii Moldova, face parte din sistemul educational si are atit menirea de pregatire a cadrelor, precum si efectuarea unor studii si cercetari in sistemul educational. De asemenea unele ministere de profil au in subordine unele institutii de invatamint (Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale s.a).
Sistemul de invatamint are urmatoarea structura:
I. invatamintul prescolar
II. invatamintul primar
III. invatamintul secundar:
- general (gimnazial, liceal, scoala medie de cultura generala);
- profesional.
IV. invatamintul superior
V. invatamintul postuniversitar
Sistemul de invatamint mai include invatamintul special, complementar si cel continuu.
Obiectivele principale care sunt urmarite de catre institutiile implicate in sistemul educational national sunt: promovarea politici educationale, stabilirea programelor competente de studii, elaborarea cerintelor fata de serviciile prestate, contribuirea la cresterea calitatii studiilor, crearea conditiilor necesare pentru studii, oferirea calificarilor solicitate etc.
Evaluind sistemul institutional care exista in domeniul invatamintului se poate de spus ca exista structurile necesare care ar putea coordona functionarea normala a procesului de educare a cetatenilor Republici Moldova.

Probleme existente:

 - sunt unele lacune ce tin de ordinul supravegherii calitatii;
- lipseste structura care ar coordona anumite forme de pregatire profesionala;
- lipsesc mijloacele financiare si dotarea materiala, necesara in procesul educational;
- nu exista destule materiale didactice si mijloace moderne de instruire, ceea ce duce la scaderea calitatii studiilor obtinute si la gradul scazut de insusirea a informatiei noi.
- nu sunt suficiente cadrele calificate la orice nivel educational, din cauza emigrarii in masa a profesorilor la munca ilegala peste hotare;
- nu exista un sistem de remunerare echitabil;
- sistemul de perfectionare nu corespunde standardelor;
- nu sunt efectuate studii, care ar previziona necesitatea de calificari pentru economia nationala;
- nu se conlucreaza cu sectorul real al economiei ca sa fie coordonat curiculumul universitar, care ar contribui la reducerea numarului de someri pe piata fortei de munca.

Sarcina prioritara, care a fost fixata pentru Minsiterul invatamintului este aderearea Republicii Moldova la Procesal de la Bologna, care ar permite stimularea cresterii calitatii invatamintului in sistemul national. O alta problema este slaba implementarea a sistemului de credite, care presupón implicare anumitor standarde.

Prioritati pe termen scurt:

- perfectionarea cadrului legislativ, care ar permite implemetarea standardelor educationale internationale precum si buna functionare a sistemului educational, (Legea cu privire la licentiere, legislatia in domeniul pregatirii continui etc );
- flexibilitatea curriculum-ului, prin adaptarea permanenta la inpulsurile care sosesc din mediul universitar si extra-universitar;
- promovarea unui nou management al calitatii in procesul de invatamint;
- modernizarea infrastructurii universitare, inclusiv prin cresterea gradului de informatizare a procesului de invatamant si cercetarii stiintifice;
- constituirea uni sistem modern de evaluare a invatamintului;
- optimizarea retelei institutiilor de invatamint superior si a mecanismului de evaluare academica.

Prioritati pe termen mediu:

 - elaborarea si implementarea programelor speciale de dezvoltarea a invatamintului;
- crearea unei baze de date electronice centralizate cu privirea la toate institutiile care presteaza servicii de instruire;
- crearea platformei pentru aderarea la Procesul de la Bologna;
- elaborarea mecanismelor care ar permite libera transferare a studentilor de la o institutie la alta;
- perfectionarea sistemului de credite;
- crearea unei strategii de dezvoltarea a invatamintului pe lunga durata;
- implementarea noilor tehnici si tehnologii in sistemul educational, (e-learning, invatamint la distanta etc).

1.2.2. Instruirea continua

Instruirea continua mai este denumita si educatia adultilor care are o mare importanta pentru dezvoltarea mediului in care sunt implicati si unde locuiesc ei. Educatia continua ca subiect al organizarii educationale poate fi abordata prin trei elemente:
- pregatirea vocationala continua (recalificare, perfectionare, promovare profesionala, adaptare legata de virsta, grupurile profesionale);
- pregatirea nevocationala continua (pregatirea individuala, pregatirea generala si specializata, pregatirea autonoma);
- pregatirea initiala.

Cadrul legislativ

 - tratatele internationale, europene si regionale, acordurile multilaterale si bilaterale, cele mai importante fiind:
- Conventia privind lupta impotriva discriminarii in domeniul invatamintului din 15 decembrie 1960, in vigoare pentru Republica Moldova din 17 iunie 1993;
- Conventia privind importul de publicatii cu caracter educativ, stiintific sau cultural din 22 noiembrie 1950, ratificata prin Hotarirea Parlamentara Nr. 70-XIV din 2 iulie 1998;
- Conventia europeana cu privire la echivalarea diplomelor pentru admiterea in universitati din 11 decembrie, ratificata prin Hotarirea Parlamentara Nr. 465- XIV din 25 iunie 1999;
- Conventia privind orientarea profesionala si pregatirea profesionala in domeniul valorificarii resurselor umane din 23 iunie 1975 ratificata prin Legea Nr. 480 – XV din 28 septembrie 2001;
- Conventia privind cooperarea in domeniul culturii, invatamintului, stiintei si informatiei in zona Marii Negre din 6 martie 1993, ratificata prin Hotarirea Parlamentara Nr. 88-XIII din 28 aprilie 1994, in vigoare din 10 decembrie 1994;
- Acordul din 31 mai 2001 privind schimbul de informatii in domeniul invatamintului dintre tarile membre ale CSI, ratificat prin Legea Republicii Moldova Nr. 1153-XV din 21 iunie 2002;
- Acordul din 29 noiembrie 2001 privind coordonarea lucrarilor in domeniul licentierei activitatii de studiu, atestarii si acreditarii institutiilor de invatamint ale statelor membre ale CSI, aprobat prin Hotarirea de Guvern Nr. 576 din 16 mai 2003; 

- legi si alte acte normative ale Republicii Moldova:
- Constitutia Republicii Moldova, adoptata la 29 iulie 1994, articolul 35, care prevede Dreptul la invatatura;
- Legea invatamintului Nr. 547-XIII din 21 iulie 1995;
- Legea Republicii Moldova Nr. 1257-XIII din 16 iulie 1997 cu privire la evaluarea si acreditarea institutiilor de invatamint din R. Moldova;
- Legea Republicii Moldova Nr. 423-XIV din 4 iunie 1999 cu privire la aprobarea Regulamentului de Evaluare si acreditare a institutiilor de invatamint;
- Legea Republicii Moldova Nr. 1070-XIV din 22.06.2000 cu privire la aprobarea Nomenclatorului specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutiile de invatamint superior;
- Legea Republicii Moldova Nr. 151-XV din 14 mai 2004 cu privire la modificarea si completarea Legii nr. 1070 – XIV din 22.06.2000 privind aprobarea Nomenclatorului specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutiile invatamintului superior;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 285 din 24.03.1997 privind aprobarea Regulamentului cu privire la invatamintul postuniversitar specializat;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 746 din 21.06.2003 privind aprobarea Regulamentului cu privire la instruirea cetatenilor straini si apatrizilor in institutiile de invatamint din Republica Moldova;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 199 din 12.03.2001 cu privire la aprobarea Nomenclatorului meseriilor pentru pregatire cadrelor in invatamint secundar profesional;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 683 din 23.07.1999 cu privire la crearea Institutului de stiinte ale Educatiei;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 984 din 26.10.1999 cu privire la aprobarea Programului de stat de dezvoltarea a invatamintului pe anii 1999-2005;
- actele normative interdepartamentale si departamentale ale autoritatilor antrenate in sistemul educational (Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii, Departamentul Tineret si Sport etc.)
Cadrul legislativ in domeniul pregatirii continue trebuie perfectionat din cauza ca practic lipseste regulamentul si normele care prevad buna organizare si desfasurare a acestui sistem. Nu este reglementata activitatea centrelor care ofera unele cursuri de perfectionare, nu exista o evidenta sau o baza centralizata de date referitor la acest domeniu.

Cadrul institutional

 Formarea continua poate fi efectuata sub diferite forme: cursuri de perfectionare, stagii, activitati practice, ateliere, seminare, conferinte, instruiri metodice, instruirea la distanta etc.
Sistemul institutional pentru formarea continua este creat din urmatoarele structuri:
- Ministerul Educatiei, care are Directia de atestare a cadrelor didactice si principala functie este crearea politicilor in acest domeniu de perfectionarii profesorilor din sistemul educational;
- Institutul de stiinte ale Educatiei, care a fost creat prin Hotarirea de Guvern nr. 683 din 23.07.1999 si care are drept scop elaborarea strategiilor de dezvoltarea a sistemului educational precum si a politicilor pe diverse sectoare de pregatire;
- Centrele de perfectionare pe linga institutiile superioare de invatamint. Conform Legii invatamintului, orice institutie de invatamint superior poate avea Centrele de perfectionare continua a cadrelor din sistem, (Universitatea Tehnica, Universitatea Agrara, Universitatea de Medicina etc), care au menirea de a petrece cursuri de instruire pentru specialistii din domeniu si acordarea gradelor de perfectionare;
- Academia de Administrare Publica pe linga Presedintele Republicii Moldova. Scopul Academiei este de a pregati si perfectiona cadrele din sistemul administratiei publice precum si din intregul aparat de stat.
- Centre care organizeaza cursuri de scurta durata in domeniul perfectionarii in domeniile specifice.
Sistemul institutional existent la moment in domeniul educatiei adultilor sau a formarii continue este slab dezvoltat. Sunt necesare de creat unele structuri care ar superviza aceasta activitate si ar crea politici de dezvoltarea a sistemului de formare continua.
Lipsa de resurse financiare acordate pentru dezvoltarea acestui sector al sistemului de formare a adultilor, genereaza lipsa de masuri de perfectionare si implementare a politicilor existente. O solutie pentru situatia creata ar fi crearea de parteneriate si aderarea la unele retele europene, care sunt forate dezvoltate in domeniul educarii adultilor.

Prioritati pe termen scurt:

 - elaborarea strategiei sistemului de educare a adultilor;
- reorganizarea Institutului de stiinte ale Educatiei, care sa corespunda noilor cerinte ale sistemului educational;
- crearea retelei de institutii de invatamint pentru adulti (centre de instruire, centre de consultanta, institutii deschise);
- perfectionarea programelor de instruire si testare a cadrelor din domeniul formarii continue;
- dezvoltarea bazei materiale a centrelor implicate in domeniul formarii si pregatirii continue;
- imbunatatirea practicilor didactice si a metodelor de predare-invatare;
- infiintarea centrelor specializate de invalizi;
- crearea programelor de instruire a cadrelor antrenate in formarea continua;
- elaborarea curricumului de formare continua.

Prioritati pe termen mediu:

 - initierea procedurilor de aderare la reteaua europeana pentru educarea adultilor;
- constituirea centrelor de orientare profesionala si servicii psihopedagogice;
- elaborarea regulamentului in domeniul formarii si pregatirii continuie;
- crearea Agentiei Nationale pentru formarea continua a cadrelor si celor de conducere;
- elaborarea standardelor, programelor de formare continua si a creditelor transferabile;
- elaborarea conceptiei privind formarea continua a cadrelor didactice din invatamintul superior.

1.2.3. Formarea profesionala

Sistemul de invatamint profesional este interpretat ca baza de invatamint profesional al societatii, destinata sa rezolve sarcinile de formare a cunostintelor elementare si functionale in rindurile populatiei republicii, de posedare a cunostintelor generale si speciale, priceperi si deprinderi de cultura generala. Acest sistem trebuie sa permita celor instruiti un inalt nivel de apreciere obiectiva a pretentiilor personale in alegerea profesiei si specialitatii, sa ia in considerare interesele si cerintele personalitatii pentru participarea plenara in diverse tipuri de activitate de munca.
Prin sistemul invatamintului profesional se intelege totalitatea urmatoarelor componente:
 institutii de invatamint tehnic-profesional de diferite niveluri;
 contingentul real al celor care sunt instruiti;
 procedura de instruire: forme, activitate, continut;
 nomenclatorul specialitatilor;
 servicii care asigura coordonarea sistemului de invatamint tehnic-profesional cu doua verigi: veriga de instruire preprofesionala, si veriga instruiri profesionale (activitatea profesionala, practica, perfectionare, recalificare)
 cadre didactice si baza material-tehnica.

Cadrul legislativ

- tratatele internationale si acordurile multilaterale si bilaterale:
- Conventia privind lupta impotriva discriminarii in domeniul invatamintului din 15 decembrie 1960, in vigoare pentru Republica Moldova din 17 iunie 1993;
- Conventia privind importul de publicatii cu caracter educativ, stiintific sau cultural din 22 noiembrie 1950, ratificat prin Hotarirea Parlamentara Nr. 70-XIV din 2 iulie 1998;
- Conventia privind orientarea profesionala si pregatirea profesionala in domeniul valorificarii resurselor umane din 23 iunie 1975 ratificata prin Legea Nr. 480 – XV din 28 septembrie 2001;
- Acordul din 29 noiembrie 2001 privind coordonarea lucrarilor in domeniul licentierei activitatii de studiu, atestarii si acreditarii institutiilor de invatamint ale statelor membre ale CSI, aprobat prin Hotarirea de Guvern Nr. 576 din 16 mai 2003. 

- legi si alte acte normative ale Republicii Moldova:
- Constitutia Republicii Moldova, adoptata la 29 iulie 1994, articolul 35, care prevede Dreptul la invatatura;
- Legea invatamintului Nr. 547-XIII din 21 iulie 1995;
- Legea Republicii Moldova Nr. 1257-XIII din 16 iulie 1997 cu privire la evaluarea si acreditarea institutiilor de invatamint din R. Moldova;
- Legea Republicii Moldova Nr. 423-XIV din 4 iunie 1999 cu privire la aprobarea Regulamentului de Evaluare si acreditare a institutiilor de invatamint;
- Legea Republicii Moldova Nr. 559- XV din 25 decembrie 2003 cu privire la modificarea si completarea Legii invatamintului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 746 din 21.06.2003 privind aprobarea Regulamentului cu privire la instruirea cetatenilor straini si apatrizilor in institutiile de invatamint din Republica Moldova;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 199 din 12.03.2001 cu privire la aprobarea Nomenclatorului meseriilor pentru pregatire cadrelor in invatamint secundar profesional;
- Hotarirea Consiliului Ministerului invatamintului nr. 29 din 23 iulie 1996 Cu privire la aprobarea Regulamentului scolii profesionale polivalente;
- Regulamentul scolii de meserii, Buletinul invatamintului, nr. 5, 1997;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Programului de stat de dezvoltare a invatamintului pe anii 1999-2005, nr. 984 din 26.10.99;
Cadrul legislativ existent la moment pentru formarea profesionala consideram ca corespunde normelor internationale, dar necesita unele completari ce tin de procedurile de functionare si de crearea a Legii in domeniul pregatirii profesionale. La momentul actual in Republica Moldova nu este un nomenclator a profesiilor competitive.

Cadrul institutional

1. Ministerul Educatiei, care are Directia de pregatire profesionala si care coordoneaza politicile in acest domeniu si elaboreaza normele de functionare.
in baza prevederilor Legii invatamintului din 1995, au fost stabilite etapele de experimentare si implementare a noilor structuri institutionale. Astfel, in anii 1995-1997 a fost experimentata si treapta scolii Profesionale Polivalente (sPP) in patru unitati (I – IV) si incepind cu 1 septembrie 1997, fiind implementata in 52 de scoli (Hotarirea Guvernului nr.795 din 20.08.1997). Tot atunci, a fost determinata reteaua scolilor de meserii si legitimate grupele de meserii in sPP.
in prezent functioneaza 22 de sPP de treapta I, 33 de sPP – de treapta I-II, 1 sPP de treapta I-III si 20 scoli de meserii cu contingentul de elevi respectiv: treapta I – 9321 elevi; treapta a II-a – 2547 elevi; treapta a III-a – 50 elevi; scolile de meserii si grupele de meserii 8973 elevi. Astfel, toate prevederile Conceptiei dezvoltarii invatamintului si Legii invatamintului cu privire la structurile noi pentru invatamintul secundar profesional se realizeaza.
2. scoala profesionala polivalenta, care, cum s-a mai spus, se organizeaza pe trepte. Ea realizeaza pregatirea profesionala succesiva intr-un domeniu larg de calificare - de la muncitor pina la tehnician, asigurind concomitent studii liceale.
in aceasta scoala se realizeaza pregatirea profesionala continua conform schemei „muncitor - maistru-tehnician (tehnolog)”. in aceasta scoala inmatricularea se face in baza studiilor gimnaziale (dupa absolvirea a noua clase) sau in baza studiilor liceale (dupa absolvirea a 12 clase).
Durata generala de studii in scoala profesionala polivalenta constituie 5 ani . Determinarea termenilor de instruire la treptele intermediare depinde de profesia aleasa. in scoala profesionala polivalenta are loc instruirea profesionala integrata cu pregatirea de cultura generala.
3. scoala de meserii asigura pregatirea profesionala intr-o meserie simpla, cu durata studiilor de 1-2 ani. in unele cazuri, scoala de meserii poate functiona in cadrul scolii profesionale polivalente.
in scoala profesionala-tehnica se realizeaza pregatirea profesionala analoga cu sistemul dual de instruire – o treime din termenul de studii este atribuit pregatirii teoretice, doua treimi - practicii la intreprindere (locul de munca), sau analoga cu pregatirea profesionala fara studii generale din scoala tehnic - profesionala actuala.
4. Centre de instruire profesionala, care au menirea de instruirea de scurta durata, ca rezultat persoanele insusesc careva deprinderi profesionale.

Probleme existente

- centrele de instruire care au fost constituite vor fi silite sa-si inceteze activitatea, datorita rigorilor stabilite;
- nu este creata o retea centralizata cu toate centrele din domeniu, care acorda asemenea servicii de instruire profesionala;
- structura institutionala nu include organele care ar elabora unele studii relevante de piata si ar fixa necesitatile pregatirii de asa profesii care sa corespunda necesitatilor solicitate precum si coordonarea diferentele care exista intre sistemele de formare a specialistilor;
- baza materiala la aceste scoli este invechita si nu mai corespunde necesitatilor, nu sunt utilizate noile tehnologii aparute in domeniu.
- personalul implicat in formarea cadrelor duce lipsa de recalificari in domeniu, care la momentul actual lipseste in sistemul national.

Prioritati pe termen scurt

- elaborarea actelor normative si legislative referitoare la invatamintul profesional;
- perfectionarea retelei institutiilor de invatamint profesional si extinderea retelei;
- crearea unui Centru care ar permite recalificarea cadrelor implicate in sistemul de pregatire profesionala si a managementului educational;
- ajustarea structurii de oferte ale invatamintului profesional;
- redefinirea continutului instruirii initiale, prin relationarea sa la competente ocupationale, deprinderi manageriale, aptitudini comerciale si prin incurajarea comportamentului creativ;
- imbunatatirea practicilor didactice si a metodelor de predare-invatare;
- implementarea unui nou sistem de evaluare si certificare;
- modernizarea materialelor de invatare;
- elaborarea modelului de certificare a calificarii muncitoresti in sistemul de formare profesionala;
- organizarea si efectuarea controlului privind respectarea legislatiei in domeniul formarii profesionale;
- stabilirea relatiilor cu intreprinderile care au adoptat standardele ISO, pentru a pregati specialistii conform cerintelor pietei.

Prioritati pe termen mediu:

 - elaborarea strategiei de cooperare cu organizatiile europene in domeniul de pregatire profesionala;
 asigurarea posibilitatilor de invatare permanenta;
 protejarea standardelor globale prin imbunatatirea evaluarii si certificarii;
 imbunatatirea gestiunii scolare;
 schimbarea mentalitatii personalului de educatie si punerea in valoare a carierei didactice;
 descentralizarea coordonarii si gestiunii;
 imbinarea demersului ierarhic de initiativa de sus in jos cu cel de jos in sus;
 invatarea din experiente similare din alte tari;
 revederea conditiilor de pregatire a persoanelor cu dezabilitati, care ar putea fi incadrate in programe speciale de pregatire.

1.2.4. Politica de tineret

Tinerii constituie aproape 26 din populatia tarii, adica fiecare a patra persoana are virsta intre 15 si 29 ani. Problemele economice si politice cu care se confrunta societatea noastra pe parcursul ultimilor ani au complicat starea lucrurilor din sfera sociala, astfel ca tinerii nu primesc un suport adecvat, in special in domeniile educatiei, sanatatii, asigurarea cu locuri de munca si cu spatiu locativ, si care la rindul sau provoaca alte probleme, cum ar fi somajul, migratia, traficul de oameni, delicventa juvenila si marginalizarea unor grupuri ale tinerilor.

Cadrul legislativ

- tratatele internationale si acordurile multilaterale si bilaterale, cele mai importante fiind:
- Carta Natiunilor Unite din 26 iunie 1945, in vigoare pentru Republica Moldova din 2 martie 1992;
- Constitutia ONU din 16 noiembrie 1945 pentru Educatie, stiinta si Cultura (UNESCO) in vigoare pentru republica Moldova din 27 mai 1992;
- Conventia privind lupta impotriva discriminarii in domeniul invatamintului din 15 decembrie 1960, in vigoare pentru Republica Moldova din 17 iunie 1993;
- Conventia privind orientarea profesionala si pregatirea profesionala in domeniul valorificarii resurselor umane din 23 iunie 1975 ratificata prin Legea Nr. 480 – XV din 28 septembrie 2001;
- Conventia privind cooperarea in domeniul culturii, invatamintului, stiintei si informatiei in zona Marii Negre din 6 martie 1993, ratificata prin Hotarirea Parlamentara Nr. 88-XIII din 28 aprilie 1994, in vigoare din 10 decembrie 1994;
- Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor din 04.11.1950, in vigoare pentru Republica Moldova din 1 februarie 1998;
- Carta europeana revizuita cu privire la participarea tinerilor la viata comunitatilor locale si regionale, adoptata de Congresul puterilor locale si regionale din Europa (cea de-a 10a sesiune – 21 mai 2003 – Anexa la Recomandarea 128);
- Conventia cu privire la drepturile copilului din 20 decembrie 1989, Organizatia Natiunilor Unite, in vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993;
- Conventia asupra consimtamintului la casatorie, virsta minima a casatoriei si inregistrarea casatoriilor, deschisa spre semnare si ratificare de Adunarea Generala a ONU prin Rezolutia 1763/XVII din 7 noiembrie 1962 ; 
- legi si alte acte normative ale Republicii Moldova:
- Constitutia Republicii Moldova, adoptata la 29 iulie 1994;
- Legea invatamintului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995;
- Legea Republicii Moldova cu privire la tineret nr. 279-XIV din 11 februarie 1999;
- Legea Republicii Moldova cu privire la asociatiile obstesti nr. 837- din 17.05.1997;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 736 din 24.07.2000 despre aprobarea Programului actiunilor prioritare intru realizarea Legii cu privire la tineret pentru anii 2000-2002;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 552 din 07.10.96 cu privire la instituirea sarbatorii "Ziua Nationala a Tineretului";
- Hotarire Guvernului Republicii Moldova Nr.322 din 03.04.97 cu privire la instituirea Consiliului national pentru problemele tineretului;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 1263 din 24.12.1998 cu privire la aprobarea conceptie educatio militaro-patriotice a tineretului;
- Decretul Presedintelui Republicii Moldova Nr. 1428-II din 24.04.2000 privind Centrele de tineret;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 653 din 16.07.2001 cu privire la aprobarea structurii aparatului Departamentului Tineret si Sport;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 140 din 07.02.2002 cu privire la aprobarea Regulamentului Departamentului Tineret si Sport;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 1541 din 22.12.2003 privind aprobarea Strategiei pentru Tineret.
Republica Moldova, semnind o serie de conventii si tratate internationale, a trebuit sa respecte drepturile supreme in toate actele si legile care au fost emise in domeniul tineretului. Aceasta a condus la crearea unii cadrul legislativ competitiv, dar care mai are unele lacune, privind politicile de dezvoltare a tineretului.

Cadrul institutional

in Republica Moldova acest cadru are urmatoarea structura:
 Comisia Parlamentara pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret si mijloace de informare in masa, care are menirea sa promoveze si sa ratifice proiecte de legi in domeniul tineretului;
 Departamentul Tineret si Sport, care in componenta Guvernului este responsabil pentru stabilirea politicilor de tineret si implementarea programelor elaborate de catre guvern in vederea sustinerii tinerilor;
 directiile raionale de tineret, care au menirea implementarea la nivel local al programelor in domeniul tineretului, sa mobilizeze tinerii sa se implice in activitatile existente;
 centrele de resurse pentru tineret, in mare a parte sunt sustinute de catre donator si au menirea sa ofere informatie si sustinere logistica pentru a facilita accesul tinerilor la informati privind posibilitatile existente;
 centrele care presteaza servii pentru dezvoltarea tineretului, constituie sectorul trei al economiei nationale, dar care se implica activ in eliminare golurilor care exista in domeniul de instruire si orientare a tinerilor in diverse domenii;
 fundatiile, care sunt constituite in mare parte de catre donatori, care au menirea sa dezvolte anumite sectoare ce permit implicare si ocuparea tinerilor;
 scolile sportive, care asigura antrenarea tinerilor in activitati sportive de promovare a unui mod sanatos de viata;
 obiectele de interes sportiv, care sunt finantate in mare parte din bugetul de stat.

Probleme existente

- cadrul legislativ incomplet;
- lipsa de mijloace financiare in bugetul de stat;
- informatia foarte dispersata in domeniul tineretului;
- somajul in rindul tinerilor;
- nivelul scazut de acces la informati;
- nu exista facilitati fiscale pentru tineri;
- lipsesc programele care ar promova un stil de viata sanatos;
- lipseste asistenta tinerilor cu handicap;
- posibilitati foarte reduse de a avea spatiu locativ.

Prioritati pe termen scurt:

 elaborarea periodica a studiilor privind situatia tinerilor si sa modifice politicile de tineret in baza acestora;
 elaborarea unui program national de educatie, in baza deprinderilor de viata, realizat in scoala si in afara ei, inclusiv prevenirea HIV/SIDA, IST si consumului de substante;
 elaborarea unor politici pentru sustinerea tinerilor familii;
 lansarea unor programe speciale pentru grupuri de tineri defavorizati si aflati in situatii de risc pentru prevenirea si combaterea excluderii lor sociale;
 lansarea unor programe de recalificare profesionala a tinerilor care va permite angajarea lor in cimpul muncii;
 elaborarea unui sistem din stimulare fiscala pentru agentii economici care creeaza locuri noi de munca pentru tineri;
 dezvoltarea deprinderilor si lansarea programelor de antreprenoriat in rindul tinerilor;
 coordonarea cu asociatia bancilor a unui program pentru tineri de creditare preferentiala a planurilor de afaceri de perspectiva;
 promovarea tineretului ca un partener egal si dinamic al guvernului pentru participarea lor la viata politica, economica si sociala a tarii;
 crearea unui mecanism de consultare permanenta intersectoriala (educatie, sanatate, protectie sociala, politie, armata, APL), cu participarea societatii civile si donatorilor straini pentru realizarea strategiei si planului de actiuni in domeniul tineretului;
 elaborarea mecanismului de sustinere financiara a proiectelor ONG-lor de tineret care presteaza servicii pentru tineri in baza de concurs;
 crearea conditiilor de cooperare a tinerilor si asociatiilor de tineret cu structurile guvernamentale si administratiile publice locale si va sustine dezvoltarea retelelor si asociatiilor de tineret pe tot teritoriul tarii;
 stimularea sistemului de informare descentralizat pentru oferirea accesului la informatie si posibilitatilor de participare a fiecarui tinar interesat din comunitate;
 promovarea serviciului de voluntariat ca o forma de participare, e experienta si integrare sociala a tinerilor;
 incurajarea autoritatilor locale (primariile, scolile, biserica) de a utiliza patrimoniul existent pentru a raspunde intereselor si necesitatilor tinerilor;
 incurajarea si stimularea sectorului privat sa sustina consolidarea bazei materiale pentru organizarea activitatilor de timp liber la nivel local;
 infiintarea centrelor de tineret locale in baza patrimoniului existent si nevalorificat;
 sustinerea tinerilor talentati in cele mai diverse domenii de activitate;
 sustinerea participarii tinerilor in viata culturala a societatii prin crearea conditiilor de dezvoltare a culturii;
 asigurarea pregatirii teoretice si practice a lucratorilor care promoveaza politica de tineret;
 contribuirea la micsorarea delicventei juvenile prin asigurarea tinerilor din grupurile de risc cu oportunitatilor de informare, instruire, angajare in cimpul muncii, ocuparea timpului liber etc.

Prioritati pe termen mediu:

  cresterea numarului de centre si servicii pentru tineri cu 50 la suta;
 stabilirea unor standarde de calitate pentru serviciile prestate;
 cresterea numarului de angajati pregatiti si certificati in oferirea serviciilor pentru tineri;
 elaborarea unor strategii nationale si locale in domeniul tineretului pe anumite categorii de tineri;
 crearea unei retele de centre viabile, finantate de stat, care sa elaboreze studii si politici de tineret;
 adoptarea unor programe specializate in cadrul facultatilor de asistenta sociala de formare initiala a specialistilor in domeniul tineretului;
 elaborarea Regulamentului privind statutul lucratorului de tineret aprobat de Guvern;
 stabilirea cuantumului de specialisti in domeniul tineretului raportat la numarul de tineri, reiesind din criteriul cel putin un specialist de tineret in fiecare primarie;
 cresterea anuala cu 10% a numarului de locuri de munca oferite anual tinerilor;
 sporirea cu 20 la suta a numarul de locuri de munca create de tineri antreprenori;
 diminuarea ratei somajului cu 2% anual in mediul tineretului;
 cresterea numarului de tineri antreprenori care beneficiaza de credite preferentiale;
 elaborarea mecanismului de creditare preferentiala pentru tineri;
 elaborarea si aprobarea Legii cu privire la voluntariat;
 elaboprarea mecanismului de acreditare a ONG-lor de tineret care presteaza servicii pentru tineri pe linga organul central de specialitate;
 sporirea numarului de proiecte si majorarea sumelor alocate de Guvern si administratia publica locala pentru sustinerea ONG-lor de tineret care presteaza servicii pentru tineri.

 



Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C