Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje

Politici sociale

Politici sociale


I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova

II Prevederile din Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei

III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova


I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p. 23, p. 80) 
Politica sociala si de ocupare a fortei de munca

(23) Consolidarea dialogului si a cooperarii in sectorul social. Asigurarea unei armonizгri a standardelor si a practicilor in domeniul social si a politicii de ocupare a fortei de munca din tara cu standardele si practicile UE
- Implicarea in dialog pe marginea politicii de ocupare a fortei de munca si a celei din sectorul social in vederea elaborarii unei analize si evaluari a situatiei curente si pentru identificarea problemelor cheie si a solutiilor
posibile in cadrul acestor politici (dialogul social si civil, sanatatea si securitatea la locul de munca, echitatea genurilor, dreptul muncii, politica de ocupare a fortei de munca, protectia sociala si includerea) miscandu-se
gradual catre standardele UE in acest sector.

Sanatatea publica

(80) Sporirea nivelului de securitate a sanatatii si sigurantei epidemiologice in Moldova in conformitate cu legislatia UE si in cooperare si cu sprijinul OMS.
Ralierea sistemului informational al Moldovei la indicatorii sгnatatii aplicati in UE.
Informatii si cunostinte in domeniul sanatatii
- Organizarea colectarii informatiilor privind indicii sanatatii
- Supravegherea maladiilor transmisibile si Securitatea Sanatatii
- Efectuarea schimbului de informatii si experienta tehnica in vederea facilitarii participarii in Reteaua Uniunii Europene destinata Prevenirii si Controlului Bolilor Infectioase
- Participarea in retelele de supraveghere, in special cele de colectare a datelor si informatiilor privind SIDA, infectiile sexual transmisibile, hepatita C si B.
- Reforma sistemului de sanatate:
- Imbunatatirea sistemului de asistenta medicala primara si a prevenirii bolilor, de tipul SIDA, in special in localitatile rurale si comunitatile nevoiase precum si in cadrul grupurilor social vulnerabile
- Modernizarea serviciului de urgenta
- Autonomia serviciilor medicale, in special in spitale
- Monitorizarea implementarii asigurarilor medicale obligatorii. Imbunatatirea standardului de instruire in practica generala pentru personalul medical cu studii superioare si medii.


II Prevederile din Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei (SCERS: p. 102-156)

OCROTIREA SANATATII

Analiza situatiei

102. Perioada de tranzitie a avut un impact nefavorabil asupra sanatatii populatiei si a sistemului de ocrotire a sanatatii. Situatia creata impiedica realizarea unuia dintre cele mai importante obiective pe termen mediu – dezvoltarea resurselor umane. In afara de aceasta, inegalitatea crescinda privind accesul la serviciile medicale conduce la deteriorarea sanatatii populatiei sarace si, concomitent, restringe posibilitatile acesteia de a participa la dezvoltarea economica si cresterea nivelului de trai.

103. Deteriorarea sanatatii este reflectata in dinamica indicatorilor miscarii naturale a populatiei. Rata mortalitatii a crescut de la 9,7 decedati la 1000 de locuitori in 1990 pina la 11,6 in 2002, iar rata natalitatii s-a redus, respectiv, de la 13,0 nascuti-vii la 1000 de locuitori pina la 9,9. Reducerea natalitatii se constata atit in mediul urban, cit si in cel rural.

104. Cele mai frecvente cauze ale mortii sint bolile aparatului cardiovascular, tumorile maligne, intoxicatiile, traumele, bolile aparatelor digestiv si respiratoriu. Mortalitatea este inalta printre populatia de virsta apta de munca (26,4 % din numarul total de decedati in 2002), in special printre barbati (37,7 % din numarul total de barbati decedati). Acesti indicatori reflecta nivelul scazut al sanatatii populatiei Republicii Moldova.

105. In domeniul ocrotirii sanatatii, Moldova se confrunta cu o problema dubla. Se inregistreaza boli tipice pentru tarile in curs de dezvoltare (infectioase si parazitare) si un nivel inalt de boli specifice pentru tarile dezvoltate (boli cardiovasculare, cancer).

106. In ultimii ani, conform datelor oficiale, a fost inregistrata cresterea numarului de boli endocrine, de nutritie, ale metabolismului, ale singelui si organelor hematopoetice, ale aparatului circulator, precum si cresterea numarului de complicatii ale sarcinii, nasterii si lauziei. In acelasi timp, nivelul general al morbiditatii s-a redus. In 1995 morbiditatea a constituit 1736,5 mii de cazuri (400,0 de cazuri la 1000 de locuitori), in 2002 – 1276,3 de mii cazuri (352,3 de cazuri la 1000 de locuitori). In ultimul timp, numarul de vizite la institutiile medicale scade din cauza accesibilitatii reduse la serviciile medicale, precum si a migratiei masive peste hotare in cautarea unui loc de munca.

107. In Republica Moldova se constata diferente teritoriale considerabile la nivelul bolilor ce afecteaza populatia (hepatita cronica, ciroza ficatului, anemie etc.). Acest fapt este determinat de starea ecologica diferita in diverse regiuni ale tarii.

108. O problema serioasa reprezinta cresterea numarului de boli conditionate social – tuberculoza, HIV/SIDA, dereglarile narcologice. In 1995 numarul bolnavilor de tuberculoza activa luati la evidenta pentru prima data a constituit 54,5 la 100000 de locuitori, in 2002, respectiv – 83,6. Numarul bolnavilor de SIDA a crescut de la 0,05 la 100000 de locuitori in 1995 pina la 0,5 in 2002, iar a celor infectati cu HIV – de la 0,2 la 100000 de locuitori pina la 4,5. Numarul narcomanilor si toxicomanilor cu diagnostic stabilit pentru prima data a crescut de la 7,1 la 100000 de locuitori in 1995 pina la 33,9 in 2002. In ODM s-a pus sarcina de a stopa pina in 2015 extinderea infectiei HIV/SIDA si a altor boli grave. Data fiind incidenta sporita a acestor boli in Republica Moldova, va fi necesara intreprinderea de eforturi majore pentru a le incetini proliferarea.

109. Printre tendintele pozitive inregistrate in ultimul timp se remarca reducerea mortalitatii infantile. Numarul copiilor decedati in virsta de pina la 1 an s-a micsorat de la 21,2 la 1000 de nou-nascuti in 1995 pina la 14,7 in 2002. A fost stabilizata situatia epidemiologica in ce priveste unele infectii precum difteria, poliomelita, hepatita virala B etc., datorita asistentei acordate de comunitatea internationala pentru achizitionarea vaccinurilor.

110. Reducerea finantarii publice in domeniul ocrotirii sanatatii a contribuit la extinderea serviciilor medicale contra plata ca urmare a introducerii sistemului oficial de plati in institutiile medico-sanitare de stat, a dezvoltarii sectorului privat al sanatatii, a platilor neoficiale. In conformitate cu datele CBGC, doar 44,1% din populatia tarii are acces deplin la serviciile medicale, 40% - acces limitat, 15,5% - nu are acces. Exista o inegalitate considerabila in privinta accesului diferitelor categorii sociale la serviciile sistemului de ocrotire a sanatatii. Familiile sarace cheltuiesc pentru sanatate doar 2,1% din venitul disponibil, cele extrem de sarace - 1,8%. Gospodariile casnice cu un nivel de trai decent cheltuiesc in aceste scopuri 4,4% din bugetul lor. In termeni banesti, cheltuielile pentru sanatate (la o persoana) ale gospodariilor casnice sarace sint de 5 ori mai mici decit ale celor nesarace. Acces financiar la serviciile medicale au doar 27% din cetatenii saraci. Locuitorii din mediul rural, persoanele in etate si familiile numeroase au un acces mai redus la serviciile medicale decit in medie pe tara.

111. Consecintele negative ale crizei economice din anii 90 s-au manifestat nu doar prin accesul redus la serviciile medicale, ci si prin micsorarea finantarii bugetare a institutiilor medicale de stat. Cheltuielile bugetare totale pentru domeniul ocrotirii sanatatii s-au redus de la 6,7% din PIB in 1996 pina la 3,6% in 2002. Partea principala a resurselor bugetare a fost alocata pentru finantarea cheltuielilor curente ale institutiilor medico-sanitare, in consecinta, deteriorindu-se baza lor tehnica si materiala. In acelasi timp, nivelul retribuirii muncii in domeniul ocrotirii sanatatii ramine a fi unul din cele mai scazute. Insuficientele indelungate ale finantarii domeniului ocrotirii sanatatii au impiedicat imbunatatirea calitatii serviciilor medicale. In scopul ameliorarii situatiei au fost intreprinse masuri de restructurare a sectorului conform Conceptiei de dezvoltare a sistemului de ocrotire a sanatatii a Republicii Moldova pentru anii 1997-2003, aprobata de Guvern. In rezultat, au fost consolidate institutiile medicale, s-a redus numarul institutiilor, al paturilor de spital, precum si numarul personalului medical, accentul s-a deplasat pe asistenta medicala primara si pe asistenta medicala de urgenta.

112. Moldova a obtinut rezultate pozitive in reformarea sistemului de ocrotire a sanatatii in directia diminuarii cheltuielilor pentru serviciile auxiliare si a modificarii structurii finantarii prin redistribuirea resurselor din sectorul spitalicesc in sectoarele asistentei medicale primare si de urgenta.

113. Incepind cu 1 ianuarie 2004, Guvernul a purces la implementarea sistemului de asigurare obligatorie de asistenta medicala la scara intregii tari. Programul Guvernului, care se bazeaza pe Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala, prevede ca intreaga populatie sa beneficieze de asistenta medicala in cadrul asigurarii obligatorii de asistenta medicala. Prin intermediul unui proiect-pilot, implementat in raionul Hincesti in perioada dintre 1 iulie si 31 decembrie 2003, au fost testate actele normative, procedurile si instrumentele elaborate pentru a fi aplicate la nivel national. Compania Nationala de Asigurari in Medicina (CNAM) a semnat contracte de acordare a asistentei medicale (de prestare a serviciilor medicale) cu institutiile medico-sanitare publice din tara, in temeiul carora se va acorda pachetul unic de servicii medicale, in care intra servicii acordate la nivel de sector medical primar, asistenta medicala de urgenta la etapa prespitaliceasca, asistenta medicala de ambulator si asistenta medicala in conditii de spital, medicamente pentru copiii in virsta de pina la 5 ani.

114. Serviciile la nivel de sector medical primar si serviciile de urgenta la etapa prespitaliceasca se acorda intregii populatii, indiferent de faptul daca persoana este asigurata sau nu. Acces la serviciile ambulatorii, la serviciile medicului de familie il au doar persoanele asigurate, cu exceptia cazurilor de urgenta. Finantarea sistemului de asigurare obligatorie de asistenta medicala se efectueaza din trei surse: (i) prime de asigurare obligatorie de asistenta medicala in marime de 4% in cazul angajatilor, care sint achitate in marime egala de angajati si patroni; (ii) contributii personale efectuate de persoanele ce practica activitate de intreprinzator, de alte persoane ce se asigura in mod individual; (iii) contributii din bugetul de stat pentru persoanele care, in baza legii, sint asigurate de Guvern... Se preconizeaza ca contributiile din contul bugetului vor acoperi circa 70% din cheltuielile prevazute. Se prevede ca administratiile publice locale sa sustina material institutiile medico-sanitare publice si sa participe la cofinantarea programelor nationale de sanatate.

Obiective

115. Obiectivele principale ale dezvoltarii sectorului de ocrotire a sanatatii sint:
i) sporirea accesului populatiei, in primul rind a celei sarace, la serviciile medicale de baza prin dezvoltarea sectorului medicinii primare;
ii) imbunatatirea calitatii si standardelor medico-economice de asistenta medicala prin modernizarea protocoalelor clinice, a utilajului din domeniul asistentei medicale primare, ridicarea nivelului de calificare a personalului, prelungirea procesului de acreditare a institutiilor medicale, implementarea mecanismului de monitorizare si evaluare;
iii) ameliorarea masurilor de profilaxie si tratare a bolilor social conditionate;
iv) sporirea eficientei utilizarii in domeniul ocrotirii sanatatii a resurselor financiare, umane si materiale prin rationalizarea continua a sectorului spitalicesc si implementarea sistemului de asigurari obligatorii de asistenta medicala pentru mentinerea stabilitatii financiare.
In conformitate cu ODM in domeniul ocrotirii sanatatii, catre anul 2006 se preconizeaza ameliorarea unui sir de indicatori, in special:
i) diminuarea mortalitatii copiilor in virsta de pina la 5 ani de la 18,2 la 1000 de nascuti-vii in anul 2002 pina la 15,0 in anul 2006 si a mortalitatii infantile, respectiv – de la 14,7 la 1000 de nascuti-vii pina la 12,1;
ii) asigurarea imunizarii impotriva rujeolei a copiilor in virsta de pina la 2 ani in proportie de 98%;
iii) reducerea mortalitatii materne de la 28,0 la 100000 de nasteri in anul 2002 pina la 23,0 in anul 2006 si asistarea tuturor nasterilor cu personal medical calificat;
iv) micsorarea mortalitatii cauzate de tuberculoza aparatului respirator de la 15,0 la 100000 de locuitori in anul 2002 pina la 14,0 in anul 2006;
v) reducerea incidentei HIV/SIDA de la 4,66 la 100000 locuitori in anul 2002 pina la 4,00 in anul 2006.

Strategia pe termen lung

116. Dezvoltarea sistemului de asigurare obligatorie de asistenta medicala reprezinta una din cele mai importante cai de solutionare a problemelor mentionate, de ameliorare a situatiei in sfera ocrotirii sanatatii. Aplicarea principiilor economiei de piata, dezvoltarea concurentei pe piata serviciilor medicale vor contribui la imbunatatirea calitatii acestor servicii, la ameliorarea managementului sanitar si utilizarea durabila a resurselor. Asigurarea de catre stat a unor categorii sociale va permite acestora accesul garantat la serviciile medicale.

117. In procesul de implementare a sistemului de asigurare obligatorie de asistenta medicala va fi acordata o atentie deosebita mobilizarii resurselor financiare suficiente pentru extinderea accesului celor saraci la serviciile medicale. Se presupune ca trecerea la medicina asigurata va solutiona partial problema finantarii domeniului de ocrotire a sanatatii, va stimula imbunatatirea calitatii serviciilor medicale, va spori accesul la serviciile medicale al cetatenilor cu venituri mici.

118. In practica, implementarea sistemului de asigurare obligatorie de asistenta medicala implica anumite riscuri. Printre acestea sint: necolectarea in cuantumul si termenele stabilite a contributiilor de asigurare obligatorie de asistenta medicala; serviciile institutiilor medicale nu vor fi solicitate in permanenta la acelasi nivel, fapt ce poate provoca instabilitatea finantarii institutiilor; insuficientele managementului fluxurilor financiare si informationale; mentinerea accesibilitatii scazute a serviciilor pentru cei saraci, cauzata de plata obligatorie a serviciilor ce nu sint incluse in Programul unic al asigurarii obligatorii de asistenta medicala. De aceea, se prevede monitorizarea continua a procesului de implementare a sistemului de asigurare obligatorie de asistenta medicala si a rezultatelor sale, ajustarea si promovarea masurilor necesare pentru ameliorarea mecanismelor de implementare a sistemului.

Actiuni prioritare pentru 2004-2006

 119. Pentru dezvoltarea eficienta a sistemului de ocrotire a sanatatii este necesara efectuarea unui sir de masuri orientate spre ameliorarea conditiilor si rezultatelor activitatii acestui sistem, principalele fiind urmatoarele:
i) perfectionarea cadrului juridic normativ ce reglementeaza relatiile dintre toti participantii la sistem, determinind drepturile si obligatiile acestora;
ii) consolidarea capacitatilor institutionale de acumulare si transferare a mijloacelor prin ameliorarea evidentei financiare, a managementului administrativ si prin implementarea tehnologiilor informationale;
iii) asigurarea transparentei operatiunilor CNAM in scopul mentinerii credibilitatii printre contribuabili;
iv) continuarea procesului de acreditare a institutiilor medico-sanitare;
v) elaborarea si implementarea unui sistem informational medical integrat in sistemul public de sanatate;
vi) elaborarea si implementarea sistemului de monitorizare si evaluare a rezultatelor;
vii) implementarea mecanismelor de reglementare si control al fluxurilor financiare si al calitatii serviciilor prestate;
viii) consolidarea capacitatilor personalului medical la nivel national si regional in vederea functionarii acestuia in noile conditii;
ix) consolidarea si fortificarea bazei tehnico-materiale a sistemului de sanatate, dotarea institutiilor medico-sanitare cu echipament si tehnologii medicale moderne.

120. In cadrul reformarii sistemului de ocrotire a sanatatii va continua procesul de consolidare a institutiilor medico-sanitare, ceea ce va permite concentrarea resurselor pentru dezvoltarea centrelor medicale specializate in municipiul Chisinau, conform programului de restructurare a serviciilor spitalicesti. O deosebita atentie se va acorda majorarii semnificative a alocarilor pentru cercetare si pentru asigurare informationala.

121. Un rol major in ameliorarea sanatatii populatiei trebuie sa-l joace programele nationale, finantate din bugetul de stat si orientate spre profilaxia si combaterea bolilor grave. Printre cele mai importante programe care vor fi revazute si perfectionate sint:
i) Programul national de imunizari pentru anii 2001-2005;
ii) Programul national de control al tuberculozei pentru anii 2001-2005;
iii) Programul de consolidare a bazei tehnico-materiale a Serviciului de singe;
iv) Programul national de profilaxie si combatere a diabetului zaharat „MoldDiab” pentru anii 2002-2005;
v) Programul serviciilor perinatale de calitate;
vi) Programul national de combatere a hepatitelor virale;
vii) Programul national de profilaxie si combatere a infectiei HIV/SIDA si a infectiilor sexual-transmisibile pentru anii 2001-2005;
viii) Programul national de profilaxie si combatere a cancerului;
ix) masurile de combatere a maladiilor psihice, a narcomaniei, toxicomaniei si alcoolismului.

122. Citeva programe au ca obiectiv ameliorarea sanatatii mamelor si copiilor, si anume:
i) programele de asistenta medicala a femeilor gravide si a copiilor bolnavi;
ii) programele de asigurare a copiilor de virsta frageda si a gravidelor cu medicamente compensate in conditii de ambulator. 

ASIGURAREA SOCIALA

Analiza situatiei

123. Sistemul de asigurari sociale reprezinta principalul instrument de protectie sociala si este bazat pe contributii obligatorii. Din contributiile acumulate se efectueaza urmatoarele prestatii catre persoanele asigurate:
i) pensii pentru limita de virsta;
ii) pensii de invaliditate;
iii) pensii de urmas;
iv) indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca;
v) indemnizatii de somaj;
vi) indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii
de munca;
vii) indemnizatii de maternitate;
viii) indemnizatii pentru cresterea copilului;
ix) indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav;
x) ajutor de deces.

124. Pentru unele categorii de cetateni, in special pentru cei saraci, platile din sistemul de asigurari sociale obligatorii constituie principalele surse de venituri. De aceea, de eficienta acestui sistem va depinde, in mare masura, dinamica saraciei, nivelul, profunzimea si severitatea ei.

125. Un impact substantial asupra dezvoltarii sistemului de asigurari sociale au avut un sir de factori conditionati de criza din anii 90 si de reformarea economiei. S-au produs modificari esentiale la nivelul si in structura ocuparii populatiei, care au avut o influenta nefavorabila asupra formarii bugetului asigurarilor sociale de stat. Reducerea numarului de salariati din economie a provocat micsorarea numarului de persoane asigurate si a limitat cresterea volumului contributiilor de asigurari sociale. Majoritatea cetatenilor Republicii Moldova care muncesc peste hotare s-au pomenit in afara sistemului de asigurari sociale obligatorii, pentru ei existind doar posibilitatea asigurarii pe principii benevole.

126. In acelasi timp, sistemul de pensii ramine in continuare fragmentat. Existenta numeroaselor inlesniri la pensionare conduce la incalcarea principiului echitatii sociale. Pe linga aceasta s-a creat o situatie de criza in domeniul asigurarii cu pensii a lucratorilor din sectorul agricol care contribuie doar cu 14% la veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat, dar beneficiaza de 52% din veniturile acestuia. Mijloacele acumulate din plata contributiilor nu acopera nici a treia parte din cheltuielile necesare pentru acordarea prestatiilor.

127. Pina in 2003, mentinerea cuantumului real al pensiilor urma sa fie realizata prin indexarea acestora cu cel putin 5% anual. Insa datoriile existente in acea perioada la plata pensiilor au condus la imposibilitatea implementarii acestui mecanism, pensiile fiind majorate doar prin intermediul recalcularii lor. Incepind cu 2003 a fost aplicata o modalitate noua de indexare a pensiilor care se va efectua anual, tinindu-se cont nu numai de rata medie a inflatiei, cum era prevazut anterior de legislatie, ci si de cresterea salariului mediu pe tara.

128. In sistemul de asigurari sociale s-au acumulat numeroase probleme care necesita o solutionare pe parcursul reformarii ulterioare a sistemului. Problemele-cheie sint urmatoarele:
i) instabilitatea financiara a sistemului;
ii) legislatia fragmentata si neuniforma in domeniul asigurarii cu pensii;
iii) redistribuirea considerabila si, in multe cazuri, inechitabila a resurselor intre diverse categorii de persoane asigurate;
iv) marimea relativ mica a pensiilor si indemnizatiilor.

Obiective

129. Obiectivele sint focalizate spre eliminarea deficientelor sistemului actual si includ:
i) consolidarea stabilitatii financiare a sistemului de asigurari sociale;
ii) asigurarea concordantei dintre riscuri asigurate, contributii si beneficii;
iii) perfectionarea metodologiei de calculare si revizuire a cuantumului
platilor.

Strategia pe termen lung

130. Principala cauza a stabilitatii financiare insuficiente a sistemului de asigurari sociale rezida in descresterea numarului angajatilor in cimpul muncii si, respectiv, in declinul finantarii sistemului de asigurari sociale, in gradul scazut de cuprindere a cetatenilor in cadrul sistemului de asigurari sociale. Pe masura cresterii economice, a numarului celor ocupati si a veniturilor din activitatea de munca, impactul negativ al cauzelor mentionate mai sus se va diminua. Concomitent, exista posibilitati de sporire a stabilitatii financiare a sistemului in perioada pe termen mediu prin:
i) finalizarea procesului de evidenta individuala a persoanelor asigurate si a contributiilor corespunzatoare pentru asigurarea sociala, ceea ce va stimula cresterea numarului de asigurati;
ii) definirea mai exacta a riscurilor sociale impotriva carora se asigura fiecare categorie de cetateni, ceea ce va spori transparenta sistemului;
iii) implementarea practicii de prognozare pe termen mediu a veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale obligatorii de stat, luind in considerare prognozele macroeconomice, demografice si bugetare, ceea ce va permite ameliorarea managementului mijloacelor financiare;
iv) eficientizarea administrarii sistemului de asigurari sociale prin computerizarea procedurilor evidentei individuale a persoanelor asigurate si ale evidentei beneficiarilor prestatiilor de asigurari sociale.
Pentru realizarea acestei actiuni este necesara:
i) elaborarea si implementarea sistemului informational computerizat de evidenta individuala a persoanelor asigurate si a beneficiarilor prestatiilor de asigurari sociale, de prezentare a darilor de seama in format electronic catre Casa Nationala de Asigurari Sociale si de deservire a contribuabililor si a beneficiarilor de prestatii de asigurari sociale prin intermediul site-ului www.cnas.md;
ii) elaborarea conceptiei, mecanismului si structurii sistemului informational computerizat de deservire a persoanelor asigurate, a autoritatilor administratiei publice cu informatii privind asigurarile sociale;
iii) perfectionarea mecanismului de interactiune cu sistemele informationale de asigurari sociale ale agentilor economici, ale autoritatilor administratiei publice centrale si locale;
iv) popularizarea legislatiei in domeniul asigurarii sociale si educarea contribuabililor in spiritul achitarii benevole a obligatiilor de asigurari sociale.

131. In domeniul asigurarii cu pensii, sarcinile principale vor fi urmatoarele:
i) unificarea si armonizarea in continuare a cadrului legislativ privind sistemul de pensionare, precum si crearea unor conditii unice de pensionare pentru toate categoriile de pensionari;
ii) reformarea sistemului de pensionare pentru persoanele care activeaza in sectorul agricol;
iii) realizarea principiului dependentei dintre marimea pensiilor si a contributiilor pentru fiecare persoana asigurata;
iv) cresterea marimii prestatiilor de asigurari sociale prin indexare.

132. Eficientizarea sistemului de asigurari sociale va constitui o prioritate pentru perioada pe termen mediu. Va fi necesara revizuirea procedurilor si a conditiilor de acordare a prestatiilor platite catre anumiti beneficiari, determinarea mai clara a legaturii dintre riscuri, conform carora se asigura persoana, si prestatiile care se platesc in cazul riscului asigurat. Indemnizatia pentru cresterea copilului de la 3 pina la 16 ani va fi acordata in continuare prin sistemul de asigurari sociale. In perioada anilor urmatori va fi elaborat un nou mecanism de acordare a indemnizatiilor respective. Dat fiind faptul ca aceasta se acorda in functie de venitul realizat, pe viitor ea va fi comasata cu un nou tip de indemnizatie acordata familiilor cu copii prin intermediul sistemului de asistenta sociala.

Actiuni prioritare pentru 2004 – 2006

133. Actiunile prioritare vor fi indreptate spre realizarea obiectivelor strategiei. Perfectionarea sistemului se va efectua, in primul rind, in baza analizei rezultatelor cercetarilor anterioare realizate in domeniu si a propunerilor respective privind reforma sistemului. Aceasta analiza va fi efectuata de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in anii 2004 si 2005.

134. Alte actiuni prioritare vor tine de:
i) implementarea in continuare a evidentei individuale a persoanelor asigurate si a sistemului informational computerizat de evidenta a contributiilor corespunzatoare pentru asigurarea sociala;
ii) evaluarea mai exacta a riscurilor sociale;
iii) implementarea practicii de prognozare pe termen mediu a veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarii sociale de stat, luind in calcul prognozele macroeconomice, demografice si bugetare, ceea ce va permite imbunatatirea managementului mijloacelor financiare;
iv) reformarea sistemului de pensionare pentru cei ce activeaza in agricultura;
v) perfectionarea metodelor de calculare a contributiilor;
vi) cresterea marimii prestatiilor de asigurari sociale.

135. In perioada pe termen mediu va fi prioritara sarcina majorarii cuantumului pensiilor si a prestatiilor platite din contul sistemului de asigurari sociale, deoarece se mentine o diferenta mare intre volumele acestor plati si salariul mediu lunar. In acelasi timp, pentru a reduce diferenta considerabila dintre volumele pensiilor si ale salariilor, precum si pentru majorarea prestatiilor de asigurare sociala sint necesare resurse financiare bugetare suplimentare. Se prevede ca sporirea gradului de transparenta si eficientizarea sistemului de asigurari sociale in combinatie cu reformarea acestuia si continuarea cresterii economice vor contribui la sporirea stabilitatii financiare a sistemului si la cresterea resurselor sale.

ASISTENTA SOCIALA

Analiza situatiei

136. Sistemul de asistenta sociala reprezinta un instrument important de redistribuire a rezultatelor dezvoltarii economice in favoarea paturilor defavorizate ale populatiei. Realizarea obiectivelor de reducere a saraciei si inegalitatii depinde direct de eficientizarea substantiala a acestui sistem. Asistenta sociala este o componenta a sistemului protectiei sociale si cuprinde un ansamblu de programe, masuri si servicii specializate, orientate spre protectia persoanelor, familiilor, grupurilor aflate in dificultate, care nu au posibilitatea de a-si asigura prin eforturi proprii accesul la o viata decenta din cauza unor circumstante de natura economica, socioculturala, biologica sau psihologica.

137. Sistemul actual de asistenta sociala include doua forme, aplicabile separat sau in comun, de satisfacere a necesitatilor persoanelor care se gasesc in situatii de risc: prestatiile sociale si serviciile sociale.

138. Cu toate ca in ultimii ani au avut loc schimbari considerabile in cadrul sistemului de asistenta sociala, atit la nivel de prestatii, cit si la nivel de servicii, sistemul in ansamblu ramine ineficient. Problema principala o constituie directionarea incorecta a resurselor. In 2002, pe seama a 20% (quintila intiia) din populatia cea mai saraca au revenit numai 6,6% din suma totala a prestatiilor sociale (fara pensii), iar altor 20% (quintila a cincea) din numarul persoanelor celor mai instarite le-au revenit 46,0%. Astfel, din sistemul sustinerii banesti este exclusa o parte considerabila a populatiei sarace, spre care si trebuie reorientate resursele existente.

139. Deficientele principale ale sistemului existent de asistenta sociala:
i) prestatiile sociale sint acordate in baza principiului categorial (cu exceptia a doua tipuri de prestatii acordate in baza testarii veniturilor beneficiarilor: indemnizatiile lunare pentru copiii de la 1,5 pina la 16 ani si ajutoarele banesti acordate de FSSP);
ii) lipseste o baza metodologica fundamentata de stabilire a volumelor diferitelor prestatii, a conditiilor si ordinii modificarii cuantumului lor;
iii) nu exista o evidenta unica a beneficiarilor de prestatii sociale si, in consecinta, unele persoane beneficiaza de prestatii in cadrul diferitelor programe, iar o parte a nevoiasilor nu beneficiaza de nici un fel de prestatii sociale;
iv) lipseste sistemul de monitorizare si evaluare a rezultatelor realizarii programelor de prestatii sociale, a impactului lor asupra bunastarii beneficiarilor si dinamicii saraciei;
v) lipseste un mecanism distinct de alocare si utilizare a resurselor bugetare pentru asistenta sociala. Resursele alocate din bugetul de stat sint directionate in bugetul asigurarilor sociale obligatorii si administrate in cadrul acestuia de catre CNAS;
vi) cadrul juridic normativ al asistentei sociale banesti nu este coerent. Diferite indemnizatii si compensatii sint reglementate de numeroase legi si hotariri guvernamentale insuficient corelate intre ele.

140. In unele cazuri, interventia este mult mai eficienta daca, pe linga prestatiile sociale, persoana poate beneficia si de un sir de servicii sociale. Acest lucru este deosebit de relevant in cazul persoanelor cu dizabilitati. Sistemul serviciilor sociale este slab dezvoltat si continua a fi centralizat. Acest sistem este elaborat la nivel central si apoi expediat spre executare in teritoriu. Modalitatea in cauza nu permite evaluarea necesitatilor reale ale comunitatilor locale si a problemelor specifice ale acestora.

141. Serviciile sociale sint adresate doar unui numar mic de grupuri de persoane. Serviciile la domiciliu sint acordate doar persoanelor virstnice si celor cu dizabilitati, care locuiesc singure. Astfel de servicii nu se extind asupra altor grupuri, cum ar fi copiii si adultii cu dizabilitati, familiile care au nevoie de asistenta pentru a-si intretine membrii familiei.

142. In acelasi timp, nici serviciile existente nu acopera cererea pentru acestea. Numarul solicitantilor depaseste aproape de doua ori numarul beneficiarilor actuali. Lipsa resurselor financiare pentru mentinerea sistemului de asistenta sociala si pentru angajarea unor noi lucratori sociali este una dintre cauzele neacoperirii cererii.

143. Faptul ca in prezent formele de ingrijire institutionala sint cele mai utilizate se explica si prin subdezvoltarea serviciilor sociale. Sub aspectul raportului dintre costul si calitatea lor, serviciile acordate nu prezinta cea mai eficienta forma de asistenta nici pentru copii, nici pentru persoanele adulte si virstnice.

Obiective

144. Obiectivele principale ale asistentei sociale sint urmatoarele:
i) eficientizarea sistemului de prestatii sociale prin directionarea acestora catre cei mai saraci si focalizarea acestora pe grupuri sociale aflate in situatii de risc;
ii) dezvoltarea sistemului de servicii sociale prin diversificarea si imbunatatirea calitatii serviciilor de asistenta sociala si implicarea mai activa in acest proces a societatii civile;
iii) dezvoltarea si implementarea unor programe specifice, cum ar fi protectia copiilor si familiei, protectia persoanelor cu dizabilitati.

Strategia pe termen lung

145. In scopul continuarii reformei sistemului de prestatii sociale vor fi inlaturate deficientele actuale ale procedurilor de finantare, organizare si administrare a acestui sistem.

146. Modificarea mecanismului de acordare a prestatiilor sociale urmeaza a fi efectuata prin realizarea urmatoarelor actiuni menite sa imbunatateasca adresabilitatea si sa sporeasca eficienta sistemului:
i) monitorizarea efectelor programelor in scopul perfectionarii principiilor de acordare a prestatiilor sociale, rationalizarii tipurilor, formelor si duratelor de acordare;
ii) introducerea prestatiilor sociale pentru saraci in corespundere cu obiectivele sistemului de asistenta sociala, ceea ce va necesita elaborarea si aprobarea criteriilor saraciei, modelului de evaluare a nivelului de bunastare a gospodariilor casnice si a altor instrumente necesare;
iii) formarea unui buget separat al asistentei sociale, stabilirea unor proceduri clare de formare, administrare si planificare a acestuia in cadrul planificarii cheltuielilor bugetare pe termen mediu;
iv) elaborarea si implementarea unei Baze unice de date ale beneficiarilor de asistenta sociala, in scopul utilizarii si directionarii mai eficiente a mijloacelor catre cetatenii si familiile mai putin asigurate;
v) revizuirea, consolidarea si perfectionarea cadrului juridic normativ ce reglementeaza acordarea asistentei sociale banesti;
vi) eficientizarea coordonarii masurilor si actiunilor in domeniul asistentei sociale, intreprinse la nivel national si local de catre organizatiile neguvernamentale si de catre donatorii straini.

147. Dezvoltarea sistemului de servicii sociale se va efectua pe doua directii:
i) diversificarea formelor si tipurilor de servicii sociale;
ii) imbunatatirea calitatii serviciilor prestate de catre institutiile sociale, dezvoltarea formelor alternative de protectie si implementarea standardelor minime de calitate pentru acestea.

148. In scopul deinstitutionalizarii copiilor, a persoanelor cu dizabilitati si a celor de virsta inaintata vor fi dezvoltate serviciile sociale acordate in cadrul comunitatii, ceea ce va permite mentinerea grupurilor de persoane aflate in situatii de risc in familia sau comunitatea respectiva prin:
i) (re)integrarea in comunitate cu sprijinul serviciilor sociale existente si cu asistenta lucratorilor sociali;
ii) (re)integrarea in familiile proprii, familiile extinse sau plasarea la asistenti parentali (persoane/familii care asigura, prin activitatea pe care o desfasoara la domiciliul, ingrijirea si educarea necesare dezvoltarii armonioase a copiilor in vederea asigurarii (re)integrarii in familia sa proprie (biologica), instituirii tutelei/curatelei, plasamentului in case de copii de tip familial sau in vederea adoptiei).

149. Dezvoltarea noilor forme de servicii sociale necesita participarea activa a autoritatilor administratiei publice locale si a comunitatilor locale, imbunatatirea serviciilor sociale locale si incurajarea initiativelor civile locale. Prin urmare, este necesara extinderea spectrului de servicii sociale. In procesul dezvoltarii si diversificarii sistemului de servicii sociale trebuie sa creasca semnificativ rolul autoritatilor publice locale si al societatii civile. Trecerea de la elaborarea unor politici sociale universale centralizate la formele comunitare ar conduce la o crestere masiva a participarii societatii civile la viata sociala. In perspectiva, solutionarea comunitara a problemelor sociale se va extinde considerabil.

Actiuni prioritare pentru 2004–2006

150. Actiunile pe termen mediu vor corespunde prevederilor strategiei pe termen lung.

151. Monitorizarea implementarii programelor de asistenta sociala va avea loc in cadrul monitorizarii generale a implementarii SCERS.

152. Perfectionarea sistemului actual al prestatiilor sociale (in primul rind al compensatiilor nominative) se va produce prin implementarea treptata a principiului de evaluare a nivelului de trai al beneficiarilor.

153. Procesul de elaborare si stabilire a mecanismului de acordare a prestatiilor sociale pentru saracie va fi realizat treptat. Pentru 2004 sint prevazute, de asemenea, elaborarea cadrului legislativ necesar, identificarea responsabilitatilor, precum si a aranjamentelor institutionale respective. Se va apela la asistenta tehnica externa pentru a elabora parametrii de referinta pentru specificarea criteriului saraciei, a modelului de evaluare a nivelului de bunastare a gospodariilor casnice si alte instrumente necesare.

154. In anii 2005 - 2006, bugetul asistentei sociale va fi separat de bugetul asigurarilor sociale, va fi creat un mecanism eficient si implementate proceduri clare de planificare si gestionare a resurselor financiare ale sistemului de asistenta sociala pe termen mediu.

155. Se preconizeaza implementarea bazei de date unice a beneficiarilor de asistenta sociala.

156. In anii 2005-2006 va fi creata o retea primara de servicii sociale diversificate in baza Legii asistentei sociale si a Strategiei nationale privind protectia copilului si a familiei. Vor fi elaborate, aprobate si implementate standardele minime de calitate a serviciilor sociale pentru institutiile rezidentiale si centrele comunitare. In 2005, in cadrul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale va fi instituit un sistem de acreditare si monitorizare a serviciilor sociale si de evaluare a calitatii acestora.


III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

1. POLITICILE SOCIALE SI OCUPAREA FORTEI DE MUNCA


Protectia sociala a populatiei este elementul-cheie al reformelor sociale si directia principala a politicii sociale de stat, trasata in Programul de activitate a Guvernului pentru anii 2001-2005 „Renasterea Economiei –Renasterea tarii”.

1.1. Legislatia muncii

Legislatia muncii a Republicii Moldova a transpus in totalitate prevederile actelor normative internationale la care Republica Moldova este parte.
Principalul act normativ ce reglementeaza relatiile de munca intre angajator si salariat in Republica Moldova si prin care au fost transpuse prevederile actelor normative internationale la care Republica este parte il reprezinta Codul muncii, adoptat de Parlament la 28 martie 2003 (Legea nr.154-XV din 28 martie 2003). Codul mentionat contine 14 titluri, 62 capitole, 392 articole si in mod detaliat reglementeaza relatiile de munca intre angajator si salariat.

Prioritati pe termen scurt:

- elaborarea si promovarea spre adoptare a actelor legislative si normative prevazute de Planul de actiuni privind implementarea Codului muncii, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1615 din 31 decembrie 2003 si indeosebi a proiectului de Lege privind organizarea si functionarea Comisiei nationale pentru consultari si negocieri colective, precum si a comisiilor pentru consultari si negocieri colective la nivel ramural si teritorial si proiectului de Lege cu privire la modificarea si completarea unor acte legislative;
- elaborarea si promovarea spre adoptare a proiectului de Lege cu privire la modificarea si completarea Codului muncii.

Prioritati pe termen mediu:

Obiectivul principal pe termen mediu in domeniul legislatiei muncii il constituie perfectionarea incontinuu a legislatiei muncii in vigoare si continuarea armonizarii acesteia cu actele internationale la care Republica Moldova este parte.”

1.2. Dialogul social

Dialogul social este o forma efectiva de formare si realizare a politicii social-economice a statului in baza coordonarii intereselor diferitor paturi si grupe sociale ale societatii prin intermediul negocierilor, evitind confruntarile si violenta.
Dialogul social in conditiile reformarii economiei contribuie la democratizarea relatiilor sociale si de munca, la dezvoltarea stabila a societatii din punct de vedere economic si social.

Cadrul legislativ:

- Codul Muncii;
- Legea cu privire la Guvern;
- Legea Sindicatelor nr. 1129-XIV din 07.07.2000;
- Legea Patronatelor nr. 976-XIV din 11 mai 2000;
- Decretul Presedintelui Republicii Moldova nr. 206 din 28 septembrie 1992 „Cu privire la Comisia tripartita pentru reglementarea problemelor social-economice in Republica Moldova”;
- Decretul Presedintelui Republicii Moldova nr.152 din 20 mai 1994 „Cu privire la constituirea Comisiei republicane pentru negocieri colective”;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 772 din 26 noiembrie 1992 Regulamentului Comisiei tripartite pentru reglementarea problemelor social-economice in Republica Moldova;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr..567 din 1 august 1994 cu privire la aprobarea Regulamentului Comisiei republicane pentru negocieri colective.
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 356 din 26 aprilie 1999 a Conceptiei pentru dezvoltarea sistemului de dialog social.
Conceptia determina partile dialogului social si organele ce le reprezinta, stabileste sarcinile de baza si sarcinile dialogului social pe termen scurt.
Astfel, sistemul dialogului social include urmatoarele niveluri:

national – stabileste bazele reglementarii relatiilor social-economice si de munca in Republica Moldova;
ramural – stabileste bazele reglementarii relatiilor din sfera muncii si cea sociala intr-o anumita ramura a economiei nationale;
teritorial – stabileste bazele reglementarii relatiilor din sfera muncii si cea sociala in unitatile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea;
de unitate – stabileste obligatiile reciproc concrete dintre salariati si angajator in sfera muncii si cea sociala.

Organele sistemului dialogului social sunt:

la nivel national – Comisia nationala pentru consultari si negocieri colective;
la nivel ramural – Comisiile ramurale pentru consultari si negocieri colective;
la nivel teritorial – Comisiile teritoriale pentru consultari si negocieri colective;
la nivel de unitate – Comisiile pentru dialog social „angajator-salariati”.

Prioritati pe termen scurt:

- implementarea instrumentelor, structurilor si procesului de dialog social, pentru a contribui la realizarea cadrului legislativ avind ca scop crearea unui sistem eficient al relatiilor tripartite;
- sprijinirea structurilor si procesului dialogului social, sporind capacitatea partenerilor sociali si a rolului constructiv la etapa actuala;
- perfectionarea bazei juridice si organizatorice a sistemului de dialog social, prin adoptarea Legii privind functionarea Comisiilor tripartite pentru consultari si negocieri colective, Legii privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social, Hotaririi Guvernului „Cu privire la Agentia pentru Dialog Social si Parteneriat”.

Prioritati pe termen mediu:

- elaborarea si adoptarea Codului dialogului social.

1.3. Ocuparea fortei de munca

Dezvoltarea durabila a tarii este, in mare masura, determinata de resursele umane. in anii de tranzitie s-au inregistrat schimbari substantiale in procesul general de dezvoltare umana si intotdeauna benefice.
in conditiile unei crize economice, o deosebita importanta o are utilizarea eficienta a resurselor umane, care in calitatea lor de furnizor al fortei de munca, determina reusita functionarii celorlalte elemente de productie.
Situatia creata pe piata fortei de munca din Republica Moldova se caracterizeaza prin amplificarea si aprofundarea dezechilibrului dintre cererea si oferta fortei de munca, exodul masiv al populatiei, cresterea somajului, reducerea nivelului de trai.
Evolutiile din structura economiei nationale au lasat o amprenta puternica asupra indicatorilor de performanta a pietei fortei de munca. Prin urmare, nivelul somajului real pe parcursul anului 2004 a inregistrat o valoare de 8,1% din populatia economic activa, continua sa se mentina disparitati intre rata somajului din mediul urban (11,9%) si cel rural (5,0%).
Prezenta somajului a determinat luarea de masuri legislative prin care sa se asigure protectia persoanelor ramase fara un loc de munca. Astfel, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in comun cu alte ministere, departamente si partenerii sociali au perfectat cadrul legislativ si institutional al pietei muncii, fiind elaborate si promovate un sir de acte normative care contribuie la imbunatatirea situatiei pe piata muncii.

Cadrul legislativ

In 2003 a intrat in vigoare Legea nr. 102-XV din 13.03.04, care reglementeaza masurile privind realizarea strategiilor si politicilor de mentinere a unui nivel inalt al ocuparii si adaptarii fortei de munca la cerintele pietei muncii, privind protectia sociala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, prevenirea somajului si combaterea efectelor sociale ale acestuia. in afara de aceasta, au mai fost adoptate:
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 832 din 14 iulie 2003 “Cu privire la reorganizarea Serviciului de stat pentru utilizarea fortei de munca”;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.611 din 15 mai 2002 privind aprobarea Strategiei ocuparii fortei de munca pentru o perioada de pina in anul 2008;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 862 din 14 iulie 2003 pentru aprobarea procedurilor privind accesul la masurile de ocupare a fortei de munca;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.1080 din 5 septembrie 2003 “Despre aprobarea Regulamentului privind modul de organizare a formarii profesionale a somerilor”;
- Hotarirea Parlamentului nr.253-XV din 19 iunie 2003 “Cu privire la adoptarea Conceptiei privind orientarea, pregatirea si instruirea profesionala a resurselor umane”.
Anual se elaboreaza si se aproba Planuri de actiuni de ocupare in baza Strategiei de ocupare a fortei de munca, elaborata tinindu-se cont de Strategia europeana de ocupare. La elaborarea lor participa ministerele, departamentele, partenerii sociali.
Ca un element principal al Strategiei a fost activitatea de elaborare a Programului national de ocupare a fortei de munca pe anii 2003-2005, aprobat de Guvernul Republicii Moldova prin Hotarirea nr.224 din 1 martie 2003. Obiectivul principal al Programului prevede promovarea masurilor active de ocupare a fortei de munca, crearea locurilor noi de munca, prevenirea somajului in masa si asigurarea protectiei sociale a populatiei afectate de somaj etc.

Cadrul institutional

In temeiul Legii nr. 102-XV din 13 martie 2003 privind ocuparea fortei de munca si protectia sociala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, Serviciul de stat pentru utilizarea fortei de munca a fost reorganizat in Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca pe linga Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, iar oficiile fortei de munca au fost reorganizate in 35 agentii pentru ocuparea fortei de munca, cu un personal din 243 salariati.
intru realizarea Strategiei ocuparii fortei de munca in Republica Moldova a fost elaborat Planul Actiunilor privind Ocuparea Fortei de Munca pentru anul 2005, aprobat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Economiei.
Este creat cadrul institutional al pietei fortei de munca. Agentia publica de ocupare este administrata pe principii de tripartism. Populatia are acces la serviciile prestate de catre agentiile publice de ocupare a fortei de munca. Statul promoveaza agentiile private de ocupare a fortei de munca si are ca sarcina sa reglementeze activitatea lor. Aceasta va contribui la crearea unui mediu de concurenta, care va conduce la imbunatatirea calitatii serviciilor prestate populatiei.

Prioritati pe termen scurt:

- elaborarea si implementarea Planului anual de actiuni de ocupare a fortei de munca;
- evaluarea politicilor implementate pe piata muncii.

Prioritati pe termen mediu:

- studierea ampla a legislatiei europene in domeniul pietei fortei de munca cu scopul armonizarii legislatiei nationale la standardele Uniunii Europene;
- dezvoltarea capacitatilor institutionale ale pietei fortei de munca;
- promovarea masurilor active pe piata muncii;
- promovarea coeziunii sociale ale persoanelor cu disabilitati.

1.4. Coordonarea sistemelor de securitate sociala

Cadrul legislativ

La 28 septembrie 2001 Parlamentul Republicii Moldova a ratificat prin Hotarirea nr. 484-XV Carta Sociala Europeana, iar ratificarea acesteia si ajustarea legislatiei nationale la prevederile ei constituie un nou si important pas in domeniul asigurarii unei protectii sociale decente a populatiei. Ratificarea integrala a Cartei Europene a fost imposibila, tinind cont de anumite prevederi ale Cartei, care in urma ratificarii ar fi creat consecinte nefaste generate de realitatea social economica in care se afla Republica Moldova. Reiesind din acest fapt, au fost ratificate numai anumite articole, inclusiv articolul 12 care stipuleaza dreptul la securitate sociala, ratificarea caruia va conduce la ameliorarea nivelului de trai al populatiei si promovarea bunastarii lor sociala.
Totodata, ratificind art. 12 al Cartei Sociale Europene Republica Moldova trebuie sa mentina regimul de securitate sociala la un nivel satisfacator, cel putin egal cu cel necesar pentru ratificarea Codului European de Securitate Sociala. Acest Cod are o influenta considerabila asupra dezvoltarii ulterioare a legislatiei nationale in materie sociala.
Iar potrivit normelor Codului European de Securitate Sociala cuantumul prestatiilor acordat beneficiarilor este cu mult mai avantajos decit cel acordat prin legislatia nationala.
in cazurile in care intre acordurile (conventiile) privind asigurarile sociale la care Republica Moldova este parte si legile interne exista neconcordante prioritate au reglementarile (normele) internationale.
Din aceste considerente, in scopul armonizarii legislatiei Republicii Moldova cu prevederile Cartei Sociale Europene revizuite si pregatirii rapoartelor periodice nationale a fost creat de Guvern un grup de lucru.

Probleme existente

Actualmente sistemele de protectie sociala pentru cei in virsta, in special sistemele de pensii, se gasesc in dificultate in toata lumea indiferent de nivelul lor de dezvoltare economica, de pozitia lor geografica sau de sistemul politic.
Fara sa asigure o protectie suficienta virstnicilor, aceste sisteme de pensii costa din ce in ce mai mult si reclama contributii de asigurari sociale din ce in ce mai mari.
in conditiile in care mortalitatea si rata nasterilor scad, asa cum se intimpla in prezent, sint din ce in ce mai putin contribuabili care trebuie sa plateasca pentru tot mai multi pensionari.
Actualmente, in componenta populatiei este evident procesul de crestere a cotei cetatenilor de virsta inaintata, ceea ce va conduce, in rezultat la diminuarea eficientei sistemului de protectie sociala.

Prioritati pe termen scurt:

- ratificarea Codului European de Securitate Sociala;
- ratificarea Conventiei Europene pentru securitatea sociala si a Acordului complementar pentru aplicarea Conventiei europene de securitate sociala.

Prioritati pe termen mediu:

- armonizarea legislatiei Republicii Moldova la standardele europene din domeniu.

1.5. Asigurari sociale

Cadrul legislativ

Protectia sociala a populatiei constituie elementul-cheie in realizarea reformelor social-economice care se desfasoara astazi in tara.
Virstnicii, fiind o categorie socialmente vulnerabila si defavorizata, sunt supusi permanent unor riscuri. in corespundere cu clasificarea Organizatiei Internationale a Sanatatii la categoria de „persoane in etate” se raporteaza populatia in virsta de la 60 ani si mai mult. Persoane in etate se considera persoanele care au atins virsta pensionara, dar acest criteriu nu poate fi universal. Sistemul de protectie sociala include o gama larga de masuri de ordin social si economic.
Conform Constitutiei Republicii Moldova, statul este obligat sa ia masuri pentru ca orice om sa aiba un nivel de trai decent, sa-i asigure protectia in caz de somaj, boala, disabilitate, batrinete sau in alte cazuri, cind nu-si poate asigura existenta din cauza unor circumstante independente de vointa lui.
Pina in anii 90 ai secolului trecut sistemul de protectie sociala nu avea o delimitare clara dintre domeniul de asigurari sociale si cel al asistentei sociale, fiind in esenta sa mai mult un sistem de asistenta sociala, in care toate prestatiile acordate persoanelor erau finantate din contul contributiilor intreprinderilor si din contul bugetului de stat.
Transformarile care au avut loc in societate pe parcursul ultimului deceniu au conditionat necesitatea obiectiva de a reforma sistemul de protectie sociala, facind o diferentiere stricta intre cele doua componente: sistemul de asigurari sociale si sistemul de asistenta sociala.
Strategia reformei sistemului de asigurare cu pensii din Republica Moldova (Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova nr.141-XIV din 23 septembrie 1998), Legea nr.489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurari sociale a pus bazele reformarii sistemului de asigurari sociale.
Pe parcursul ultimilor ani au fost adoptate un sir de acte normative menite a implementa normele puse la baza sistemului nou de asigurari sociale. Astfel,
- Legea Republicii Moldova privind pensiile de asigurari sociale de stat, nr. 156-XIV din 14.10.1998;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 843 din 10.09.1999 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a pensiei;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 868 din 22.09.1999 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de plata a pensiei;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 417 din 3.05.2000 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare si confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiei;
- Legea Republicii Moldova asigurarii pentru accidente de munca sau boli profesionale, nr. 756-XIV din 24.12.1999;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 1101 din 17.10.2001 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de stabilire a indemnizatiilor de invaliditate pentru accidente de munca sau boli profesionale, elaborat in vederea implementarii Legii asigurarii pentru accidente de munca sau boli profesionale;
- Legea Republicii Moldova privind indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca si alte prestatii de asigurari sociale, nr. 289-XV din 22.07.2004, care prevede o noua modalitate de acordare a prestatiilor de asigurari sociale, conform noilor principii de asigurare;
- Legea anuala a bugetului asigurarilor sociale de stat, prin care se realizeaza prevederile stipulate in legislatia de asigurari sociale.

Cadrul institutional

Politica in domeniul protectiei sociale, inclusiv al asigurarilor sociale, este promovata de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, iar realizarea acesteia se efectueaza de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale si structurile sale teritoriale. Sarcina principala a Casei Nationale o constituie administrarea sistemului public de asigurari sociale (colectarea si distribuirea mijloacelor financiare acumulate ca rezultat al transferarii contributiilor de asigurari sociale de catre asigurati si patroni, precum si al transferarii mijloacelor de la bugetul de stat).
Masurile reformatorii promovate in ultimii ani de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale au condus la o stabilizare a sistemului de asigurari sociale, creind premise favorabile pentru efectuarea unor majorari a pensiilor, inclusiv a pensiei minime. incepind cu anul 2003 a fost pus in vigoare un nou mecanism de indexare al pensiilor de asigurari sociale, indexarea fiind efectuata anual in dependenta de cresterea medie a salariului mediu pe tara si a ratei inflatiei. Astfel, pina in prezent toate pensiile de asigurari sociale au fost supuse indexarii de 3 ori: la 1 aprilie 2003 – cu 19,3%, 1 aprilie 2004 – cu 22,3%.si la 1 aprilie 2005 – cu 18,2%.
A fost stopata cresterea virstei de pensionare si a stagiului de cotizare la 57 ani pentru femei si 62 ani pentru barbati si la 30 ani de stagiu pentru femei si barbati.
Pentru a nu dezavantaja alte categorii de persoane care se pensioneaza in baza Legii generale de pensionare si anume, persoanele care au activat in conditii nocive si grele (conform Listei nr. 1), precum si mamele cu 5 si mai multi copii, in anul 2004 s-a procedat si la stoparea cresterii virstei de pensionare pentru persoanele in cauza.

Probleme existente

Aflindu-se in perioada de tranzitie la economia de piata, cind noile relatii in domeniul asigurarilor sociale se afla la etapa constituirii, Republica Moldova trebuie sa aleaga o atare politica si modalitate de consolidare a sistemului de asigurari sociale, care ar satisface noile conceptii de reformare a intregului sistem.
Sistemul de pensionare al tarii noastre este redistributiv (solidar), iar acoperirea cheltuielilor, legate de achitarea pensiilor, este asigurata de partea activa a populatiei – contribuabilii, numarul carora in ultima perioada se reduce destul de esential.

1. Instabilitatea financiara a sistemului

Aplicarea unor masuri facilitare, cum ar fi: stoparea cresterii virstei de pensionare si stagiului de cotizare, precum si micsorarea acestora are ca efect reducerea numarului contribuabililor la bugetul asigurarilor sociale si, respectiv, majorarea numarului de beneficiari ai prestatiilor de asigurari. in acest context, pe viitor s-ar putea observa o anumita destabilizare a intregului sistem.

2. Redistribuirea considerabila si, in multe cazuri, inechitabila a resurselor intre diverse categorii de persoane asigurate

Actualmente, in sistemul de asigurari sociale al Moldovei se face abuz de principiul „solidaritatii” caracteristic lui, in mare parte, datorita agricultorilor.
Veniturile acestora fiind destul de mici si cu caracter sezonier nu le permit agricultorilor sa-si execute pe deplin obligatiile fata de bugetul asigurarilor sociale de stat. Contributiile achitate de catre ei nu acopera nici a treia parte a cheltuielilor necesare platii prestatiilor acordate lor. insa marimea prestatiilor acordate agricultorilor nu difera cu mult de marimea prestatiilor acordate celorlalti contribuabili.
Pentru a solutiona problema in cauza este necesara reformarea modalitatii de asigurare cu pensii pentru aceste categorii de persoane, aplicarea corecta a principiului “asigurarii”. in prezent se afla in proces de promovare proiectul Strategiei privind asigurarea cu pensii a lucratorilor ce activeaza in sectorul agricol.

3. Lipsa de uniformitate a legislatiei cu privire la asigurarea cu pensii

Nu se respecta pe deplin principiul „echitatii” intre toti participantii sistemului de asigurari, unele categorii pensionindu-se conform unor conditii diferentiate de cele generale. Dupa nenumarate incercari esuate, in anii 2003-2004 a fost implementata I etapa de solutionare a problemei date. Normele de pensionare pentru deputati, membrii Guvernului, functionarii publici, primarii si vamesii au fost incluse in Legea generala de pensii, iar conditiile de pensionare pentru acestia au fost apropiate cit de cit de cele generale de obtinere a dreptului la pensie. Actualmente se cauta solutii si pentru unificarea normelor de pensionare pentru judecatori si procurori.

Prioritati pe termen scurt:


- perfectionarea cadrului legal in domeniul asigurarilor sociale;
- implementarea in continuare a evidentei individuale a persoanelor asigurate si a contributiilor de asigurari sociale, pentru a crea un sistem “bine asigurat”;
- redistribuirea treptata a contributiei de asigurari sociale de stat intre participantii la sistemul public de asigurari, care va prevedea majorarea cu cite un procent a contributiei individuale si reducerea corespunzatoare a contributiei prevazute pentru patroni;
- promovarea Strategiei de reformare a sistemului de asigurare cu pensii a persoanelor angajate in sectorul agricol;
- cresterea marimii prestatiilor de asigurari sociale prin indexare.

Prioritati pe termen mediu:

- perfectionarea cadrului legal in domeniul asigurarilor sociale;
- implementarea evidentei individuale a persoanelor asigurate;
- redistribuirea treptata a contributiei de asigurari sociale de stat intre participantii la sistemul public de asigurari, care va prevedea majorarea cu cite un procent a contributiei individuale si reducerea corespunzatoare a contributiei prevazute pentru patroni;
- unificarea tarifelor contributiilor de asigurari sociale si aplicarea a doua tipuri de tarife (% egal din venit si cota fixa a contributiilor);
- determinarea clara a riscurilor sociale.
- implementarea practicii de prognozare pe termen mediu a veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat, luind in calcul prognozele macroeconomice, demografice si bugetare;
- implementarea Strategiei de reformare a sistemului de asigurare cu pensii a persoanelor angajate in sectorul agricol;
- perfectionarea metodologiei de calculare a pensiei reiesind din marimea contributiei;
- perfectionarea metodologiei de calcularea a contributiilor in sensul unificarii tarifelor acestora
- cresterea marimii prestatiilor de asigurari sociale prin indexare.

1.6. Asistenta sociala

Cadrul legislativ

Ca urmare a delimitarii sistemului de asigurari sociale de cel de asistenta sociala pe seama statului a ramas sistemul de asistenta sociala care protejeaza doar persoanele care au stricta necesitate de o anumita protectie, aflindu-se in situatii de risc. La serviciile si prestatiile sistemului de asistenta sociala apeleaza, in primul rind, persoanele care, neavind posibilitatea (din diferite motive) de a plati contributii la sistemul de asigurari, sint lipsiti de protectia acestuia.
Primul pas in reformarea sistemului de referinta l-a constituit adoptarea Strategiei de reforma a sistemului de asistenta sociala (Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova nr.416-XIV din 28 mai 1999), care a formulat obiectivele principale si cele speciale in domeniu.
in cadrul reformei, au fost adoptate mai multe acte normative printre care se enumara:
- Legea nr. 933-XV din 14.04.2000 cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie;
- Legea Fondului republican si a fondurilor locale de sustinere sociala a populatiei nr. 827-XIV din 18 februarie 2000;
- Legea nr.190 - XV din 8 mai 2003 „Cu privire la veterani”;
- Legea nr.81-XV din 28 februarie 2003 „Cu privire la cantinele de ajutor social”;
- Conceptia Nationala privind protectia copilului si a familiei (Hotarirea Guvernului nr.51 din 23.01.2002), care a pus bazele reformarii sistemului de protectie a copilului si familiei;
- Strategia Nationala privind protectia copilului si a familiei (Hotarirea Guvernului nr.727 din 16.06.2003), care are drept scop asigurarea accesului copilului si familiei la servicii de protectie sociala de calitate. in aceasta Strategie, pentru perioada 2003-2008, se prevede crearea unui sistem unic de protectie a copilului si familiei: modernizarea cadrului legal, reformarea cadrului institutional, dezvoltarea serviciilor comunitare si a resurselor umane din sistem, eficientizarea mecanismului de finantare a sistemului.
- Planul National de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008 (Hotarirea Parlamentului nr.415-XV din 24.10.2003) care contine un compartiment aparte consacrat dezvoltarii serviciilor sociale adresate copiilor;
- Programul pilot „Copiii orfani” (Hotarirea Guvernului nr.1321 din 09.10.2002);
- Programul pilot „Copiii cu disabilitati” (Hotarirea Guvernului nr.1730 din 31.12.2002);

O semnificatie aparte capata adoptarea Legii asistentei sociale nr.547-XV din 25.12.2003, articolul 7 al careia prevede beneficiarii de asistenta sociala, printre care se enumara: copiii si tinerii ale caror sanatate, dezvoltare si integritate fizica, psihica sau morala sint prejudiciate in mediul in care locuiesc, copiii cu disabilitati, familiile care nu isi indeplinesc in mod corespunzator obligatiile privind ingrijirea, intretinerea si educarea copiilor, etc.

in prezent se lucreaza asupra definitivarii Planului National de Actiuni de implementare a Strategiei Nationale privind protectia copilului si familiei. Prin aceste documente se promoveaza crearea de noi servicii alternative de tip familial sau in comunitate, precum si dezvoltarea si imbunatatirea calitatii standardelor serviciilor sociale oferite copiilor. in prezent se lucreaza asupra elaborarii standardelor minime de calitate pentru diverse tipuri de servicii adresate copiilor aflati in dificultate.

Cadrul institutional

Desi actiunile de asistenta sociala mai continua a fi dispersate intre diferite ministere, in articolul 12 al Legii asistentei sociale se stipuleaza ca Ministerul Muncii si Protectiei Sociale este autoritatea din cadrul administratiei publice centrale care coordoneaza activitatea de acordare a asistentei sociale, elaboreaza politica de asistenta sociala si strategia nationala de dezvoltare a acesteia, pregateste proiecte de acte normative, elaboreaza standardele de calitate pentru serviciile sociale, etc. in cadrul aparatului Ministerului Muncii si Protectiei Sociale au fost create structuri responsabile de elaborarea politicii de asistenta sociala:
- politica de suport a persoanelor batrine in dificultate si celor cu disabilitati tine de competenta Departamentului politici in domeniul asistentei sociale,
- politica de suport a familiilor cu copii si de promovare a oportunitatilor egale intre femei si barbati tine de competenta Departamentului oportunitati egale si politici familiale.
in subordinea ministerului, la nivel national, a fost creat Departamentul asistenta sociala, responsabil de orientarea, coordonarea, monitorizarea cristalizarii noului sistem de servicii publice de asistenta sociala, inclusiv prin dezvoltarea sistemului informational in domeniu.
La nivel local functioneaza serviciul public descentralizat de asistenta sociala - Sectia asistenta sociala si protectia familiei, care are drept atributii identificarea problemelor specifice, stabilirea prioritatilor in sector si orientarea flexibila a resurselor existente spre realizarea acestor prioritati.
Organele teritoriale asistenta sociala si protectie a familiei, in comun cu autoritatile administratiei publice locale si in colaborare cu reprezentantii societatii civile, realizeaza politica de asistenta sociala si asigura aplicarea legislatiei la nivel teritorial.
La nivel comunitar in cadrul primariilor este prevazuta unitatea de asistent social (Legea asistentei sociale nr.547-XV din 25.12.2003), care asigura medierea solicitantilor de asistenta sociala cu sectiile mentionate, institutiile si organizatiile prestatoare de servicii de asistenta sociala.

Probleme existente

Printre problemele existente din domeniul asistentei sociale putem evidentia urmatoarele:
- actiunile de asistenta sociala mai continua a fi dispersate intre diferite ministere, ceea ce genereaza politici sectoriale, suprapuneri in activitati si costuri suplimentare,
- orientarea preponderent categoriala a prestatiilor de asistenta sociala ceea ce implica erori considerabile de includere/excludere a recipientelor,
- lipsa unei sisteme informationale computerizate in domeniul asistentei sociale,
- sistemul serviciilor sociale este slab dezvoltat si continua a fi centralizat, ceea ce nu permite evaluarea necesitatilor reale ale comunitatilor si a problemelor specifice ale acestora,
- insuficienta cadrelor profesionale in institutiile de asistenta sociala,
- subdezvoltarea serviciilor de ocrotire a copiilor si maturilor alternative institutionalizarii,
- subdezvoltarea asistentei sociale personificate;
- lipsa asistentilor sociali in primarii.

Prioritati pe termen scurt

Demararea procesului de elaborare si determinare a mecanismului de acordare a prestatiilor sociale pentru saracie, identificarea responsabilitatilor, precum si a aranjamentelor institutionale respective. Se va apela la asistenta externa pentru a elabora termenii de referinta pentru specificarea criteriului saraciei, modelului de evaluare a nivelului de bunastare a gospodariilor casnice si alte instrumente necesare.

Prioritati pe termen mediu:

- inlaturarea deficientelor actuale ale procedurilor de finantare, organizarii si administrarii acestui sistem;
- modificarea mecanismului de acordare a prestatiilor sociale urmeaza a fi efectuata prin realizarea urmatoarelor actiuni, menite sa imbunatateasca adresabilitatea si sa sporeasca eficienta sistemului:
i) monitorizarea efectelor programelor in scopul perfectionarii principiilor de acordare a prestatiilor sociale, rationalizarii tipurilor, formelor si duratelor de acordare;
ii) introducerea prestatiilor sociale pentru saraci, in corespundere cu obiectivele sistemului de asistenta sociala, ceea ce va necesita elaborarea si aprobarea criteriilor saraciei, modelului de evaluare a nivelului de bunastare a gospodariilor casnice si a altor instrumente necesare;
iii) formarea unui buget separat al asistentei sociale, stabilirea unor proceduri clare de formare, administrare si planificare a acestuia in cadrul planificarii cheltuielilor bugetare pe termen mediu;
iv) elaborarea si implementarea Bazei de date unice a beneficiarilor de asistenta sociala, in scopul utilizarii si adresarii mai eficiente a mijloacelor pentru cetatenii si familiile mai putin asigurate;
v) revizuirea, consolidarea si perfectionarea bazei normativ-juridice ce reglementeaza acordarea asistentei sociale banesti;
vi) eficientizarea coordonarii masurilor si actiunilor in domeniul asistentei sociale, intreprinse la nivel national si local de catre organizatiile neguvernamentale si de donatorii straini.
- dezvoltarea sistemului de servicii sociale se va efectua in doua directii:
i) diversificarea formelor si tipurilor de servicii sociale;
ii) imbunatatirea calitatii serviciilor prestate de catre institutiile sociale si formelor alternative de protectie si ajustarea acestora la standardele minime de calitate;
- dezvoltarea serviciile sociale bazate pe comunitate, ceea ce va permite mentinerea grupurilor de persoane aflate in situatii de risc in familia sau comunitatea proprie, prin:
i) (re)integrarea in comunitate cu sprijinul din partea serviciilor sociale existente si cu asistenta lucratorilor sociali;
ii) (re)integrarea in familiile proprii, familiile extinse sau plasarea la asistenti parentali (persoane / familii care asigura, prin activitatea pe care o desfasoara la domiciliul, ingrijirea si educarea, necesare dezvoltarii armonioase a copiilor in vederea asigurarii (re)integrarii in familia sa proprie (biologica), instituirii tutelei / curatelei, plasamentului in case de copii de tip familial sau in vederea adoptiei).
- dezvoltarea noilor forme de servicii sociale necesita participarea activa a autoritatilor publice si comunitatilor locale, ameliorarea serviciilor sociale locale si incurajarea initiativelor civile locale.

1.7. Persoanele in etate si persoane cu handicap

Conform articolului 51, alineatul 1 al Constitutiei Republicii Moldova „Persoanele cu handicap beneficiaza de protectie speciala din partea intregii societati. Statul asigura pentru ele conditii normale de tratament, de readaptare, de invatamint, de instruire si de integrare sociala”.

Potrivit situatiei la 1 ianuarie 2004, in Republica Moldova au fost inregistrati 156 mii persoane cu disabilitati. Anual, in tara, 8-9 mii de persoane sunt incadrate in grad de disabilitate, majoritatea sunt persoane in virsta apte de munca. De asemenea, se observa o crestere anuala a numarului de copii cu disabilitati.

Structura sistemului de protectie sociala, in caz de incadrare in grad de disabilitate, este urmatoarea:
• Asigurarea sociala – sistem de plati stabilite, bazat pe contributiile patronilor si angajatilor, care prevede pensii lunare.
• Asistenta sociala – sistem neconditionat de plata contributiilor, este bazat pe faptul pierderii capacitatii de munca si este finantat din mijloacele Bugetului de stat si se realizeaza prin acordarea lunara a alocatiilor sociale de stat sau pensiilor .

Cadrul legislativ:

- Legea Republicii Moldova privind protectia sociala a invalizilor nr.821-XII din 24 decembrie 1991;
- Legea Republicii Moldova nr. 909-XII din 30 ianuarie 1992 „Privind protectia sociala a cetatenilor care au suferit de pe urma catastrofei de la Cernobil”
- Legea Republicii Moldova nr. 933-XIV din 14 aprilie 2000 „Cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie”;
- Legea Republicii Moldova despre Fondul republican si fondurile locale de sustinere sociala a populatiei nr. 827-XIV din 18 februarie 2000;
- Legea Republicii Moldova nr. 121-XV din 3 mai 2001 „Cu privire la protectia suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor”;
- Legea Republicii Moldova nr.190 - XV din 8 mai 2003 „Cu privire la veterani”;
- Legea Republicii Moldova nr.81-XV din 28 februarie 2003 „Cu privire la cantinele de ajutor social”;
- Legea Republicii Moldova privind asistenta sociala nr.547-XV din 25 decembrie 2003;
- Legea Republicii Moldova nr. 1491 –XV din 28.11. 02 „Cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova”;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.87 din 31 ianuarie 2002 „Cu privire la extinderea functiilor si eficientizarea activitatii Centrului Republican Experimental Protezare, Ortopedie si Reabilitare”;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 1153 din 16 noiembrie 2000 privind aprobarea Programului National de Protectie, Reabilitare si Integrare Sociala a Persoanelor cu Handicap pentru anii 2000-2005.

Cadrul institutional

La momentul actual in sectiile asistenta sociala si protectia familiei in raioane are loc acumularea Bazei de Date a Gospodariilor Vulnerabile conform Cererii Unice pentru Protectie Sociala.
Acest program este dotat cu un sir de rapoarte, care automatizeaza si amelioreaza lucrul specialistilor din teritoriu in distribuirea cheltuielilor in domeniul prestatiilor sociale. De asemenea, Departamentul Asistenta Sociala participa in toate proiectele din domeniul prestatiilor sociale, contribuind la elaborarea noilor politici de reorientare a prestatiilor sociale, astfel realizind politica guvernamentala la capitolul respectiv.
Acest fapt confirma atingerea obiectivelor stipulate atit in Memorandumul de Acord intre Departamentul Asistenta Sociala din cadrul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si Proiectul Asistenta Sociala si Acces Prioritar la Energie (PASAPE) al Organizatiei Counterpart International Inc. din 16.10.02, cit si in Memorandumul de intelegere intre Counterpart International / LIESAP si MMPS al RM din 24.07.03.
Scopul implementarii Cererii Unice pentru Protectie Sociala este pentru a stabili eligibilitatea acordarii asistentei sociale si in special a ajutorului banesc.
in subordinea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale activeaza 11 institutii sociale cu un efectiv de 3480 paturi, inclusiv:
• Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie si Reabilitare din mun.Chisinau – 100 paturi;
• doua centre republicane de reabilitare a invalizilor si pensionarilor „Speranta” din or. Vadul lui Voda si „Victoria” din or.Sergheevca, Ucraina a cite 260 paturi fiecare. Pe parcursul a 8 luni ale anului curent, la Centrele nominalizate au fost repartizate 6516 bilete de reabilitare medicala si 176 in alte sanatorii.

Un loc important in sistemul asistentei sociale il ocupa Serviciul deservire sociala la domiciliu a persoanelor solitare si cetatenilor inapti de munca. 2280 lucratori sociali, comparativ cu 2105 lucratori sociali in anul 2004, deservesc la domiciliu 23108 persoane solitare, comparativ cu 21390 persoane solitare in anul 2004. Cu toate acestea mai necesita deservire inca 16271 persoane.
Actualmente, in republica functioneaza 28 centre de reabilitare, comparativ cu 23 in anul 2004 si 12 aziluri, comparativ cu 9 aziluri in anul 2004 si 1 pensionat, de serviciile carora beneficiaza 3517 persoane, comparativ cu 1732 persoane virstnice singure, ramase fara domiciliu si ingrijire.
in scopul realizarii masurilor prevazute in Programul National de Protectie, Reabilitare si Integrare Sociala a Persoanelor cu Handicap Guvernul Republicii Moldova prin Dispozitia nr.26-d din 20 iulie 2001 a obligat autoritatile publice sa intreprinda masuri suplimentare in vederea efectuarii lucrarilor de dotare a cladirilor si edificiilor publice cu dispozitive, (cai de rulare a carucioarelor sau a rampelor de acces la scarile de intrare ale edificiilor), care sa asigure accesul persoanelor cu handicap, sa asigure cu mijloace de orientare toate caile de trafic, locurile de trecere, intersectiile, pasajele pietonale subterane si statiile de transport public.

Probleme existente

Sistemul actual de asistenta sociala are un neajuns considerabil – la acordarea prestatiilor sociale nu se tine cont de veniturile familiei. Din acest motiv, alocatiile sociale, facilitatile si subventiile, in mare parte, se acorda nu in favoarea celor mai saraci, familii si grupuri sociale.
Aceasta se intimpla pentru ca, asistenta sociala se acorda nu pentru a compensa pierderile cauzate de riscurile sociale, cit pentru imbunatatirea starii materiale a unor anumite categorii de populatie a tarii prin venituri suplimentare. O astfel de abordare a asistentei sociale poate fi doar una de tranzitie spre una nominativa, pe baza evaluarii veniturilor.

Prioritati pe termen scurt:

- intensificarea realizarii masurilor prevazute in Programul national de protectie, reabilitare si integrare sociala a persoanelor cu disabilitati pentru anii 2000-2005 aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.1153 din 16 noiembrie 2000 si Programul - pilot „Copiii cu disabilitati” aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.1730 din 31 decembrie 2002;
- depistarea persoanelor cu disabilitati in situatii critice (imobilizate la pat) si includerea acestora in liste prioritare pentru acordarea ajutorului;
- implicarea donatorilor si sponsorilor, agentilor economici si organizatiilor obstesti in acordarea ajutoarelor banesti, produselor alimentare, imbracaminte, incaltaminte si altor ajutoare;
- organizarea si desfasurarea Zilei Internationale a Invalizilor – 3 decembrie (anual).

Prioritati pe termen mediu:

- perfectionarea sistemului actual de asistenta sociala prin extinderea retelei de servicii sociale de alternativa;
- implementarea Cererii Unice pentru Protectie Sociala si stabilirea eligibilitatii de prestare a asistentei sociale, in special, a ajutorului banesc;
- crearea retelei de asistenti sociali la nivel local (primarii);
- modificarea mecanismului de prestatii sociale;
- tendinta spre un sistem bazat pe testarea mijloacelor familiei, un sistem comun cu alte scheme de asistenta sociala din lume;
- organizarea eficienta a asistentei sociale.


1.8. Sanatate si securitate in munca

Printre directiile principale ale politicii de stat in domeniul protectiei muncii se inscriu asigurarea prioritatii privind pastrarea vietii si sanatatii salariatilor; emiterea si aplicarea actelor normative privind protectia muncii supravegherea si controlul de stat asupra respectarii actelor normative in domeniul protectiei muncii si altele.

Probleme existente

in realizarea directiilor nominalizate, se evidentiaza o serie de probleme pe care le infrunta majoritatea unitatilor economice.
O dificultate esentiala in asigurarea protectiei muncii o constituie cadrul normativ de protectia a muncii invechit si depasit din toate punctele de vedere. Acesta nu corespunde nici tehnologiilor aplicate, nici echipamentelor de munca utilizate, nici noilor forme de organizare si dirijare a proceselor de munca si nici altor exigente caracteristice economiei de piata si nici altor imperative ale timpului.
La rindul sau, aceasta genereaza o alta problema care se rezuma la insuficienta sau lipsa de cunostinte necesare angajatorilor pentru a asigura respectarea legislatiei si altor acte normative ce reglementeaza raporturile de munca si protectia muncii.

Prioritati pe termen scurt:

- reexaminarea, dezvoltarea si perfectionarea continua a cadrului normativ ce reglementeaza in domeniul protectiei muncii si armonizarea acestuia cu Directivele Europene in acest domeniu.
Prioritati pe termen mediu:

- asigurarea realizarii unui proces continuu, conformat rigorilor europene, de instruire si autoinstruire a persoanelor cu atributii in domeniul protectiei muncii din unitatile economice;
- promovarea rigorilor europene in stimularea activitatilor de parteneriat social la nivel de unitate economica;
- consolidarea si dotarea tehnico-materiala, potrivit standardelor europene, a Inspectiei Muncii

1.10. Sanatatea publica

Republica Moldova, in ultimii ani a inregistrat rezultate semnificative in domeniul consolidarii sistemului de sanatate. Optimizarea fondului de paturi in spitale, dezvoltarea sustinuta a asistentei medicale urgente si primare, implementarea reusita la nivel national al asigurarilor obligatorii de asistenta medicala reprezinta exemple distincte de realizare a programelor guvernamentale focusate spre inlaturarea inegalitatii din sistemul de sanatate, sporirea accesibilitatii si ameliorarea calitatii serviciilor medicale.
Oferirea autonomiei financiare si administrative furnizorilor de servicii medicale, precum si aplicarea in practica a noului cadru legislativ de mobilizare a resurselor financiare suplimentare pentru sanatate, demonstreaza atasamentul constient al partenerilor sociali si al comunitatii in solutionarea problemelor sanatatii publice. Conform Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala N-1585-XIII din 27. 02. 1998 in Republica Moldova incepind cu 1 ianuarie 2004 a fost implementat sistemul de asigurare medicala obligatorie, care a dat posibilitatea intregii populatii sa beneficieze de acces la asistenta medicala necesara.

Cadrul legislativ

In prezent cadrul legislativ al sistemului ocrotirii sanatatii este constituit dintr-un sir de acte normative dintre care cele mai principale sint:

- Legea ocrotirii sanatatii nr. 411-XIII din 28.03.1995;
- Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala nr. 1585-XII din 27.02.1998;
- Legea cu privire la marimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala nr. 1593-XV din 26.12.2002;
- Legea cu privire la implementarea asigurarilor obligatorii de asistenta medicala si la constituirea fondurilor de asigurari obligatorii de asistenta medicala pe anul 2003 nr. 264-XV din 26.06.2003;
- Legea cu privire la activitatea farmaceutica nr. 1456-XII din 25.05.1993;
- Legea cu privire la medicamente nr. 1409-XIII din 17.12.1997;
- Legea privind evaluarea si acreditarea in sanatate nr. 552-XV din 18.10.2001;
- Legea privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei nr. 1513-XII din 16.06.1993;
- Legea privind transplantul de organe si tesuturi umane nr. 473-XIV din 25.06.1999;
- Legea privind donarea de singe nr.1458-XII din 25.05.1993;
- Hotarirea Guvernului nr. 950 din 07.09.2001 “Cu privire la fondarea Companiei Nationale de Asigurari in Medicina”;
- Hotarirea Guvernului nr.43 din 21.01.2002 Pentru aprobarea Regulamentului privind conditiile de asigurarea obligatorie de asistenta medicala a cetatenilor straini si apatrizi aflati in Republica Moldova;
- Hotarirea Guvernului nr. 594 din 14.05.2002 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de constituire si administrare a fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala”;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la elaborarea si implementarea sistemului informational automatizat „Asigurarea obligatorie de asistenta medicala” nr. 507 din 25.04.2003;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Conceptiei Sistemului Informational Medical Integrat nr. 1128 din 14.10.2004;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Planului national de actiune pentru sanatate in ralatie cu mediul nr. 487 din 19.06.2001;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Programul national de sanatate orala la copii pentru anii 1998-2007 nr. 1235 din 22.12.1998 ;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Programul national de educatie pentru sanatate a populatiei si promovare a modului sanatos de viata nr. 1000 din 28.09.1998 ;
- Ordinul Ministerului Sanatatii despre perfectionarea activitatii privind autorizarea (vizarea) sanitara a obiectelor nr. 07.00 din 30.10.00 ;
- Ordinul Ministerului Sanatatii privind Planul si Programul de actiuni pentru restructurarea serviciului spitalicesc in mun. Chisinau si organizarea Centrelor Medicale Specializate de Performanta nr. 15 din 27.01.2003.

Cadrul institutional

Conform Legii ocrotirii sanatatii nr.411-XIII din 28 martie 1995, a Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala nr.1585-XIII din 27 februarie an. 1998 si ordinului Ministerului Sanatatii N 190 din 23.06. 03 “Cu privire la instituirea structurii sistemul sanatatii raionale/municipale sistemul organizational de sanatate publica in Republica Moldova” se petrece la trei niveluri :

Nivelul 1-raional,
Nivelul 2- municipal
Nivelul 3-republican

Institutiile medico-sanitare publice raionale reprezinta un sistem integru al ocrotirii sanatatii format din serviciile: Asistenta Medicala Primara, Asistenta Medicala Urgenta, Asistenta Medicala Spitaliceasca si Specializata de Ambulator, administrate de Medicul sef al raionului care pastreaza integritatea si independenta functionala.
Asistenta medicala urgenta la etapa prespitaliceasca se acorda populatiei de catre Substatia Asistenta Medicala Urgenta.
Asistenta Medicala Primara pe principiul medicinii de familie se acorda populatiei de catre Centrul Medicilor de Familie al Spitalului raional.
Asistenta Medicala Spitaliceasca si Specializata de Ambulator se acorda de catre Sectiile Specializate Spitalicesti, Sectia Consultativa si Sectia Stomatologie ale Spitalului raional.
Centre de medicina preventiva raionale, care monitorizeaza situatia sanitaro-epidemiologica si masurile de profilaxie.
La nivel municipal asistenta medicala este acordata de institutii medico-sanitare publice municipale: Spitalele municipale, Asociatiile Medicale Teritoriale, Centrele Medicilor de Familie Municipale, Statiile Municipale de Asistenta Medicala Urgenta, Policlinicile stomatologice, Centrul de medicina preventiva municipal, institutiile medicale private.
La nivel republican: Institutiile Medico-Sanitare Publice Republicane, Institutile Medicale Departamentale.

Probleme existente:

• asigurarea insuficienta cu cadre medicale a sectorului primar de asistenta medicala si serviciului de urgenta, indeosebi in sectorul rural;
• dotarea insuficienta cu echipament si tehnica medicala performanta a institutiilor medico-sanitare publice;
• o problema serioasa a sanatatii publice o constituie tuberculoza. tara se confrunta cu raspindirea maladiilor sexual transmisibile si HIV/SIDA. in Moldova se mentine la un nivel inalt morbiditatea si mortalitatea cauzate de maladii cronice, in special de boala ischemica a miocardului si de infarct, de maladiile cerebro-vasculare si hepatice, de reumatism si diabet zaharat. Situatia sociala nefavorabila se caracterizeaza si prin indicii in crestere ai alcoolismului, tabagismului si consumului ilicit de substante narcotice, in special in rindurile tineretului. Mai multe probleme sint cauzate de inrautatirea mediului ambiant.

Prioritati pe termen scurt:

- organizarea colectarii informatiilor privind indicii sanatatii in conformitate cu legislatia Uniunii Europene in cooperare si cu sprijinul OMS;
- monitorizarea implementarii asigurarilor medicale;
- consolidarea sectorului asistentei medicale primare pe principiul medicinii de familie si asistentei medicale urgente, bazate pe realizarea masurilor de profilaxie si preventie a bolilor in special in localitatile rurale si comunitatile nevoiase, precum si in cadrul grupurilor social-vulnerabile;
- eficientizarea activitatii serviciului spitalicesc si sporirea cost-eficientei si calitatii serviciilor medicale prestate prin optimizarea si rationalizarea retelei de spitale, reducerea suprapunerii spitalelor republicane si a celor municipale;
- perfectionarea asistentei medicale spitalicesti si specializate de ambulator prin implementarea tehnologiilor moderne;
- sporirea accesibilitatii gravidelor, parturientelor, lauzelor si copiilor la servicii medicale de calitate;
- ameliorarea sanatatii femeilor de virsta fertila prin prestarea serviciilor medicale calitative, accesibile, acceptabile si convenabile in domeniul sanatatii reproducerii;
- autonomia serviciilor medicale in special in spitale;
- micsorarea mortalitatii copiilor de virsta frageda, in special a mortalitatii extraspitalicesti, ameliorarea statutului nutritional al copiilor si femeilor gravide;
- modernizarea serviciului de urgenta;
- imbunatatirea calitatii si eficientei tratamentului de reabilitare a copiilor cu disabilitati. Sporirea volumului si calitatii asistentei medicale mamei si copilului;
- asigurarea accesului populatiei la medicamente si articole de uz medical inofensive si eficiente;
- majorarea accesului populatiei la servicii medicale calitative;
- implementarea si realizarea Programelor nationale de stat de prevenire a maladiilor social-conditionate si maladiilor contagioase;
- mentinerea situatiei epidemiologice favorabile, privind nivelul raspindirii maladiilor infectioase, efectuarea schimbului de informatie si de experienta tehnica in vederea facilitatii;
- prevenirea maladiilor cronice non-infectioase si promovarea sanatatii, participarii in reteaua Uniunii Europene destinata prevenirii si controlului bolilor infectioase;
- controlul infectiei HIV/SIDA, maladiilor sexual transmisibile, hepatitetei C si B, participind in retelile de supraveghere;
- elaborarea si implimentarea programelor de prevenire si de tratament a dependetilor de droguri;
- continuarea procesului de evaluare si acreditare a institutiilor medico-sanitare publice si farmaceutice;
- utilizarea rationala a resurselor umane si surselor disponibile a sistemului sanatatii;
- asigurarea relatiilor corecte intre pacient si lucratorii medicali;
- cooperarea reciproc avantajoasa cu organizatiile internationale in vederea obtinerii asistentei tehnice investitionale pentru dezvoltarea infrastructurii si managementului din sistemul de sanatate.

Prioritati pe termen mediu:

- aplicarea principiilor economiei de piata, dezvoltarea concurentei pe piata serviciilor medicale;
- consolidarea si perfectarea sistemului de asigurare obligatorie de asistenta medicala;
- dotarea institutiilor medico-sanitare publice, conform prevederilor Strategiei nationale privind utilarea cu aparataj medical a ramurii ocrotirii sanatatii;
- implementarea si utilizarea tehnologiilor informationale in scopul eficientizarii serviciilor medicale;
- dezvoltarea in continuare a asistentei medicale primare si de urgenta;
- sporirea nivelului de accesibilitate si echitate sociala a populatiei la servicii medicale;
- asigurarea calitatii serviciilor medicale furnizate populatiei prin perfectarea procesului de evaluare si acreditare a institutiilor medico-sanitare publice si farmaceutice;
- promovarea drepturilor si responsabilitatilor pacientilor si respectarea eticii medicale in exercitarea profesiei de medic;
- utilizarea eficienta a resurselor umane, financiare si imbunatatirea managementului sanitar;
- asigurarea de catre stat a unor categorii sociale pentru a permite acestora accesul garantat la serviciile medicale;
- sporirea volumului si calitatii asistentei medicale mamei si copilului;
- reducerea mortalitatii copiilor;
- imbunatatirea standartului de instruire in practica generala pentru personalul medical cu studii superioare si medii;
- restructurarea serviciului spitalicesc in mun. Chisinau prin crearea Centrelor Medicale Specializate de Performanta;
- diminuarea impactului factorilor de risc ai mediului asupra securitatii sanatatii populatiei.

 



Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C