Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje

Circulatia bunurilor si persoanleor

Circulatia bunurilor si persoanleor



I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p. 24-25)

 2.4.1. Circulatia marfurilor

Relatii comerciale

- Indeplinirea in totalitate a angajamentelor asumate de Moldova in cadrul titlului III al APC si indeplinirea tuturor obligatiilor legate de statutul de membru al Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC).
- Implementarea cu succes a obligatiilor fata de OMC (inclusiv a Acordului TRIPs), precum si a obligatiilor din cadrul APC.
- Eliminarea graduala a licentelor care nu sunt in conformitate cu obligatiile Moldovei fata de OMC si in cadrul APC si managementul lor transparent.
- Depunerea eforturilor pentru sporirea transparentei in aplicarea masurilor regulatorii.
(25) Promovarea capacitatilor de export ale Moldovei si diversificarea exportului marfurilor
- Promovarea Grupurilor sectoriale de producatori pentru actiuni comune in promovarea exporturilor pe pietele externe, astfel precum este prevazut in programul Organizatie de promovare a exportului din Moldova (MEPO)
- Asigurarea controlului eficient al originii marfurilor pentru a putea beneficia completamente de Sistemului Generalizat de Preferinte.
- Perfectionarea cadrului institutional si a procedurilor de control ale originii marfurilor prin consolidarea serviciului vamal si revizuirea divizarii competentelor acestuia in eliberarea si controlul certificatelor de origine
preferentiale si nepreferentiale cu cele ale Camerei de Comer si Industrie, in vederea crearii unei baze solide pentru un eventual regim preferential de comert asimetric.




II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

1. Circulatia bunurilor

1.1. Politica in domeniul vamal

Procesul cresterii nivelului economic al tarii este influentat si de activitatea organelor vamale, de aceea activitatea vamala trebuie sa se caracterizeze prin integritate, transparenta si profesionalism.

1.1.1. Documentele si operatiunile vamale

Cadrul legislativ

In prezent cadrul legal al activitatii vamale este constituit dintr-un sir de acte normative dintre care cele mai principale sunt:
- Codul Vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000;
- Codul Fiscal al Republicii Moldova din 24.04.1997;
- Legea cu privire la tariful vamal, nr.1380-XIII din 20.11.1997;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea regulamentelor cu privire la aplicarea regimurilor vamale, nr.207 din 26.02.2003;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Nomenclatorului marfurilor al Republicii Moldova, nr.54 din 26.01.2004;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la reglementarea activitatii serviciilor in punctele de trecere si control la frontiera, nr. 1052 din 08.11.1999;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la interactiunea serviciilor, reglementarea perceperii platilor si automatizarea sistemului de evidenta la efectuarea controlului in punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova, nr. 808 din 09.08.2000;
- Normele privind completarea, circulatia si folosirea formularelor declaratiei vamale in detaliu, aprobate prin Ordinul Directorului General al Departamentului Controlului Vamal nr.11 din 12.01.1999.
Legislatia vamala a Republicii Moldova, in general, preia prevederile din legislatia Uniunii Europene, insa exista necesitatea excluderii contradictiilor, simplificarii, unificarii si perfectionarii acesteia. In prezent operatiunile vamale sint foarte complicate si efectuarea acestora dureaza foarte mult. De aceea se impune necesitatea armonizarii legislatiei vamale cu standardele si regulile Uniunii Europene.

Cadrul institutional

Marfurile si mijloacele de transport care trec frontiera vamala, sau ale caror regim vamal se modifica, sint supuse operatiunilor vamale, si anume:
- vamuirea;
- perfectarea declaratiilor vamale;
- controlul marfurilor si mijloacelor de transport;
- controlul corporal;
- controlul evidentei contabile;
- perceperea drepturilor de import si de export;
- alte actiuni efectuate in domeniul vamal de catre organul vamal.
Vamuirea este procedeul de plasare a marfurilor si mijloacelor de transport intru-un anumit regim vamal si incheierea acestui regim, in conformitate cu prevederile legislatiei. Vamuirea se efectueaza de organele vamale interne si cele de frontiera, in locurile stabilite din zonele de activitate ale organului vamal in care se gaseste expeditorul sau destinatarul marfurilor. Pina la efectuarea vamuirii, agentul economic trebuie sa efectueze operatiuni prealabile pentru a accelera traficul de marfuri. Aceste operatiuni prevad: inregistrarea agentului economic ca subiect al activitatii economice externe, obtinerea certificatelor si licentelor necesare desfasurarii activitatii acestuia, instiintarea organului vamal despre trecerea frontierei, plasarea marfurilor in depozitele provizorii, prelevarea probelor si mostrelor marfurilor.
In scopul vamuirii, organul vamal este in drept sa preleve probe si mostre de marfuri, supunindu-le cercetarii (expertizei). In dependenta de pozitia tarifara a marfii se incaseaza si drepturile de import si de export corespunzatoare unei anumite pozitiei tarifare. Conform Nomenclatorului marfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.54 din 26.01.2004, fiecare marfa are o anumita pozitie tarifara. Nomenclatorul marfurilor se aplica pe teritoriul Republicii Moldova cu scopul reglementarii tarifare si netarifare a activitatii economice externe, imbunatatirii evidentei statistice si a schimbului de informatie statistica referitoare la circulatia marfurilor pe plan intern si extern.
Pentru a simplifica determinarea pozitiei tarifare a marfii si pentru a asigura compatibilitatea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene apare necesitatea aderarii Republicii Moldova la Conventia Internationala privind Sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor, adoptata la Bruxelles la 14 iunie 1983. La aceasta conventie au aderat circa 140 de tari, iar criteriul de clasificare a marfurilor este gradul de prelucrare combinat cu originea marfurilor. O alta modalitate de eliminare a posibilitatii de determinare incorecta a pozitiei tarifare a marfii este crearea de laboratoare vamale pentru expertiza si examinarea marfurilor. Existenta laboratoarelor vamale ar contribui la accelerarea traficului de marfuri, la optimizarea controlului vamal si la asigurarea eficientei activitatii vamale. Implementarea acestor masuri ar contribui si la determinarea corecta a originii marfii. Originea marfii este importanta in cadrul aplicarii masurilor tarifare, deoarece marfurile ce se importa din tarile cu care Republica Moldova are incheiat acord privind crearea zonei de comert liber (statele-membre ale CSI si Rominia) si care sint insotite de certificate de origine, sint scutite de la achitarea taxei vamale (marimea acesteia variind intre 0%-15% din valoarea in vama a marfii).
Conform Codului Vamal vamuirea incepe in momentul in care colaboratorul vamal se declara disponibil sa perfecteze actele vamale asupra marfurilor si mijloacelor de transport, respectind procedura efectuarii operatiunilor prealabile. Termenul de verificare a declaratiei vamale, a documentelor, controlul marfurilor si mijloacelor de transport este de 10 zile din momentul primirii declaratiei, a documentelor si informatiilor necesare controlului vamal, iar in cazul animalelor vii si marfurilor usor alterabile – in cel mult 3 zile.
In cadrul efectuarii operatiunilor vamale marfurile sint supuse declararii prin intocmirea declaratiei vamale, care este actul unilateral cu caracter public, prin care o persoana manifesta, in formele si modalitatile prevazute de legislatia vamala, vointa de a plasa marfurile intr-un regim vamal determinat. Declaratia vamala, de regula, se depune in termen de 72 de ore din momentul trecerii frontierei vamale. Declaratia vamala in detaliu este actul juridic prin care declarantul:
a) solicita un regim vamal pentru marfa prezentata (import, export, reexport, reimport, etc.);
b) se angajeaza sa-si indeplineasca obligatiile ce ii revin prin regimul vamal declarat;
c) furnizeaza informatiile necesare pentru luarea masurilor si aplicarea dispozitiilor pentru realizarea obligatiilor fiscale, a controlului comertului exterior si al statisticii.
Normele privind completarea, circulatia si folosirea formularelor declaratiei vamale (aprobate prin Ordinul Directorului General al Departamentului Controlului Vamal nr.11 din 12.01.1999 si intrate in vigoare la data de 11.03.1999) stabilesc in mod detaliat forma si continutul acesteia. Aceste norme au intrat in vigoare pina la aprobarea noului Cod Vamal, de aceea, in prezent din cauza introducerii noilor prevederi vamale si din cauza utilizarii noului cod de identificare al intreprinderilor (codul IDNO), Departamentul Vamal a elaborat noile norme cu privire la declaratia vamala in detaliu, care vor intra in vigoare la momentul publicarii acestora in Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
La vamuirea marfurilor provenite din tranzactiile economice externe, organele vamale accepta spre perfectare declaratiile vamale, cu conditia prezentarii de catre agentii economici a unui sir de documente. Lista documentelor necesare a fi prezentate organului vamal este aprobata prin Ordinul Departamentului Vamal nr.276-O din 24.10.2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.162-165 din 06.12.2002). Dintre aceste documente mentionam doar cele mai principale:
a) contractul in baza caruia au fost livrate marfurile;
b) documentele de transport (actele oficiale ce insotesc incarcatura si contin informatia despre conditiile si caracterul deplasarii, precum si trasaturile caracteristice de baza ale marfurilor transportate):
- la transportarea cu transportul aerian - scrisoarea de trasura (fraht), prevazuta de Conventia privind unificarea unor reguli referitor la transporturile internationale aeriene, Varsovia, 12.10.29;
- la deplasarea cu transportul auto:
- scrisoarea de trasura internationala, prevazuta de Conventia internationala cu privire la contractul de transport al incarcaturilor pe calea auto, Jeneva, 12.05.56;
- carnetul TIR, prevazut de Conventia internationala cu privire la transportul international de incarcaturi sub acoperirea Carnetului TIR, Geneva, 14.11.75;
- la deplasarea cu transportul feroviar - scrisoarea de trasura, prevazuta de Acordul international privind transportul international de marfuri pe calea ferata, intrat in vigoare la 01.11.51;
- la deplasarea marfurilor cu mijloacele de transport naval - conosamentul prevazut de Conventia ONU cu privire la transportul maritim al incarcaturilor, Hamburg, 1978;
c) documentele comerciale (acte oficiale ce contin informatia despre costul marfurilor deplasate (specificarea lor). In calitate de acte comerciale pot fi folosite facturi comerciale, pro-formele acestora, precum si alte documente folosite in comertul exterior);
d) licente;
e) autorizatii;
f) certificate de conformitate;
g) certificate de origine.
Perfectarea declaratiei vamale in detaliu consta din 4 etape: 1) intocmirea, 2) acceptarea, 3) inregistrarea si 4) validarea. Parcurgerea acestor etape, care sint foarte complexe si destul de anevoioase constituie o piedica in accelerarea si facilitarea traficului de marfuri. Totodata, Codul Vamal prevede ca, daca declarantul nu poate, din motive obiective, sa depuna o declaratie completa, organul vamal este in drept sa-i primeasca o declaratie temporara sau incompleta, daca ea contine date principale necesare vamuirii. De aceea, apare necesitatea elaborarii regulamentului cu privire la forma si modalitatea de utilizare a declaratiei temporare sau incomplete.
O alta etapa a operatiunilor vamale consta in efectuarea controlului vamal. Controlul vamal consta in indeplinirea de catre organul vamal a operatiunilor de verificare a marfurilor, a existentei si autenticitatii documentelor; examinarea evidentelor financiar-contabile; controlul mijloacelor de transport; controlul bagajelor si al altor marfuri transportate; efectuarea de anchete si alte actiuni similare pentru a se asigura respectarea reglementarilor vamale si altor norme aplicabile marfurilor aflate sub supraveghere vamala. Controlul vamal se efectueaza in zonele de control vamal create atit la frontiera, cit si in interiorul republicii. La frontiera republicii in zona de control vamal isi exercita functiile organele vamale, trupele de graniceri, institutia bancara care este abilitata cu dreptul de a incasa drepturile de import si de export, precum si serviciile auxiliare de control (Serviciul veterinar, Serviciul fitosanitar, Inspectoratul transporturilor auto, Inspectoratul ecologic, Inspectoratul sanitar).
In scopul intensificarii controlului persoanelor fizice si juridice, mijloacelor de transport si marfurilor, precum si pentru combaterea contrabandei si reducerii timpului de vamuire a marfurilor, Serviciul Vamal a implementat la 2 birouri vamale (Sculeni si Leuseni) Sistemul Informational Automatizat “Frontiera” - un sistem automatizat unic integrat de evidenta si control a persoanelor, mijloacelor de transport si marfurilor, care trec frontiera de stat a Republicii Moldova. Acest sistem prevede totodata si utilizarea bonului unic de plata, care constituie un document centralizator al platilor, impozitelor incasate la frontiera de stat a Republicii Moldova. In baza bonului unic de plata se percep drepturile de import si de export, platile si taxele obligatorii percepute de catre: Inspectoratul transportului auto; Serviciul veterinar; Serviciul fitosanitar; Serviciul sanitaro-epidemiologic; Inspectoratul Ecologic de Stat. Prin intermediul “bonului unic” sistemul contribuie la simplificarea procedurilor la frontiera republicii, precum si la reducerea timpului necesar trecerii frontierei. Insa din lipsa echipamentului tehnic si a mijloacelor financiare S.I.A.“Frontiera” inca nu poate fi implementat la toate organele vamale de frontiera.
In procesul efectuarii operatiunilor vamale, colaboratorii vamali perfecteaza o serie de documente vamale printre care:
TV - 25 - adeverinta pentru mijlocul de transport intrat in Moldova;
TV - 26 - autorizatie pentru inregistrarea mijloacelor de transport auto, temporar introduse in Moldova, in organele Politiei rutiere a M.A.I. al Republicii Moldova;
TV - 27 - obligatiune cu privire la introducerea (scoaterea) provizorie in (din) Republica Moldova a mijlocului de transport auto;
TV - 28 - certificat pentru legalizarea valutei straine, hirtiilor de valoare si altor obiecte pretioase introduse in Republica Moldova.
Aceste documente sint acte de stricta evidenta, ele fiind enumerate in Hotarirea Guvernului Republicii Moldova “Cu privire la executarea Decretului Presedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23.12.1997” nr.294 din 17.03.1998.
Pentru serviciile acordate de organele vamale se incaseaza taxa pentru proceduri vamale. Legea Republicii Moldova “Cu privire la tariful vamal” prevede marimea si tipul taxei pentru procedurile vamale. La perceperea taxei pentru proceduri vamale se perfecteaza declaratia vamala DV-1.

Probleme existente

In prezent exercitarea atributiilor de serviciu si efectuarea controlului vamal eficient se efectueaza in conditii, cind organele vamale nu detin spatii suficiente pentru crearea depozitelor vamale provizorii si terminalelor vamale. De aceea este necesara asigurarea organelor vamale cu baza tehnico-materiala pentru crearea depozitelor vamale provizorii si terminalelor, ceea ce va contribui la acumularea veniturilor suplimentare in bugetul de stat si la accelerarea traficului de marfuri in comertul international.
In afara de aceasta, organele vamale nu dispun de un centru de expertiza care ar permite determinarea rapida si eficienta a calitatii marfii, precum si a codului tarifar al acesteia. Nomenclatorul marfurilor al Republicii Moldova este un act normativ foarte complex si voluminos, iar la unele marfuri din cauza neclaritatii prevederilor este greu de determinat precis si corect pozitia tarifara a marfii.
O alta problema o reprezinta termenul de verificare a declaratiei vamale destul de mare, mai ales daca se compara fluxurile de marfuri ale Moldovei si, de exemplu, cele din tarile Uniunii Europene. Deseori se inregistreaza stationari indelungate a marfurilor si mijloacelor de transport. Aceste stationari au loc atit la frontiera republicii, cit si in interiorul tarii (la terminalele vamale). In acest sens, este necesara stabilirea timpului limita (sau timpului recomandat) la o unitate de transport pentru efectuarea operatiunilor vamale la frontiera republicii. Utilizarea acestor limite de timp ar contribui la accelerarea operatiunilor de vamuire si la facilitarea traficului de marfuri la frontiera Republicii Moldova.

Prioritati pe termen scurt:

 - modificarea legislatiei nationale, in scopul excluderii din zona de control vamal la frontiera republicii a serviciilor auxiliare de control;
- aprobarea noilor norme privind completarea, circulatia si folosirea formularelor declaratiei vamale in detaliu;
- asigurarea organelor vamale cu baza tehnico-materiala pentru crearea depozitelor vamale provizorii si terminalelor;
- elaborarea regulamentelor cu privire la forma si modalitatea de utilizare a declaratiei temporare sau incomplete;
- elaborarea regulamentelor cu privire la modalitatea de utilizare si completare a documentelor vamale de stricta evidenta;
- reducerea timpului efectuarii operatiunilor vamale la frontiera Republicii Moldova.

Prioritati pe termen mediu:

 - armonizarea legislatiei vamale a Republicii Moldova cu legislatia vamala a Uniunii Europene prin:
- completarea si modificarea Codului Vamal in urmatoarele domenii: dispozitii generale (notiuni aplicate), regimuri vamale, declararea, depozitele provizorii, brokerul vamal, transportatorul vamal, contraventiile vamale;
- aderarea Republicii Moldova la Conventia internationala privind simplificarea si armonizarea regimurilor vamale de la Kyoto din 18.05.1973, in vederea simplificarii formalitatilor de vamuire, accelerarii traficului de marfuri si reducerii timpului de trecere a frontierei vamale;
- aderarea Republicii Moldova la Conventia Internationala privind Sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor de la Bruxelles din 14 iunie 1983;
- elaborarea sistemului de dirijare a riscurilor si analiza riscurilor la efectuarea controalelor vamale;
- asigurarea organelor vamale cu tehnologii informationale si mijloace electronice de comunicatii pentru perfectionarea controlului;
- implementarea sistemului informational automatizat “Frontiera” la toate organele vamale de frontiera;
- dotarea organelor vamale cu laboratoare vamale si cu echipament tehnico-material de control;
- cooperarea cu organizatiile internationale in vederea beneficierii de asistenta tehnica, in scopul ameliorarii conditiilor la organele vamale de frontiera;
- cooperarea cu organizatiile internationale in vederea beneficierii de asistenta metodologica si practica, in scopul armonizarii legislatiei Republicii Moldova cu legislatia Uniunii Europene;
- instruirea colaboratorilor vamali in domeniul efectuarii operatiunilor vamale.

1.1.2. Tranzitul marfurilor si al persoanelor

Luind in considerare asezarea geografica a Republicii Moldova, tranzitul marfurilor si al persoanelor trebuie sa reprezinte o modalitate de atragerea a interesului agentilor economici straini in Republica Moldova, precum si sa asigure un aport insemnat la incasarile la bugetul de stat.
Desi pe parcursul ultimilor ani s-a inregistrat o scadere considerabila a tranzitului prin teritoriul vamal al Republicii Moldova, in anul 2003 numarul declaratiilor vamale, completate in legatura cu plasarea marfurilor in regimul vamal de tranzit, a crescut putin comparativ cu anul 2002.

Cadrul legislativ
- Conventia vamala relativ la Transportul international de marfuri sub acoperirea carnetelor T.I.R. de la Geneva din 14 noiembrie 1975, in vigoare pentru Republica Moldova de la 30 martie 1993;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.1086 din 25 noiembrie 1997 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a Conventiei vamale relativ la transportul international de marfuri sub acoperirea carnetului TIR (Conventia TIR din 1975);
- Conventia cu privire la Contractul de transport international al marfurilor pe sosele (C.M.R.) de la Geneva din 19 mai 1956, in vigoare pentru Republica Moldova de la 30 martie 1993;
- Codul Vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.160-162/1201 din 23 decembrie 2000);
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.207 din 23 februarie 2003 „Despre aprobarea regulamentelor cu privirea la aplicarea regimurilor vamale”;
- Legea Republicii Moldova nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 „Cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice”.
In general, legislatia vamala, care vizeaza direct sau indirect tranzitul marfurilor si al persoanelor, este ajustata la legislatia comunitara.
Principalul act normativ care reglementeaza tranzitul marfurilor si al persoanelor este Codul Vamal al Republicii Moldova din 20 iulie 2000. Actul mentionat defineste notiunea regimului vamal „TRANZIT” si fixeaza urmatoarele principii ale politicii comerciale internationale: eliberarea tranzitului marfurilor si al persoanelor de plata drepturilor de export si de import, facilitarea operatiunilor de tranzit si reducerea la minim a timpului necesar pentru efectuarea procedurilor si formalitatilor de control in punctele de trecerea a frontierei statale. In baza Codului Vamal s-a stabilit un termen de tranzit confortabil de 72 de ore, care permite fara probleme traversarea teritoriului statului nostru. Pentru marfurile transportate pe calea ferata, in legatura cu cazurile formarii garniturilor de tren, a fost stabilit un termen si mai mare - 168 ore.
La 20 martie 2003 a intrat in vigoare Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.207 din 23 februarie 2003 „Despre aprobarea regulamentelor cu privirea la aplicarea regimurilor vamale”, care a fost adoptata si pentru o reglementare mai detaliata si amanuntita a Sectiunii a 6-a „Tranzitul” a Codului Vamal.
Majoritatea operatiunilor de tranzit efectuate pe teritoriul Republicii Moldova se efectueaza prin intermediul Carnetului TIR cu eliberarea de plata tuturor drepturilor de import.
In baza Hotaririlor Guvernului Republicii Moldova nr.272 din 06 martie 2002, nr.804 din 19 iunie 2002 si nr.477 din 21 aprilie 2003, incepind cu 18 martie 2003 pentru tranzitul marfurilor cu transportul auto intre punctele vamale de frontiera Giurgiulesti, Sculeni, Otaci, Palanca a fost introdus sistemul automatizat de evidenta si control al traficului cu aplicarea gratuita a sigiliilor electronice si a cartelelor „SMART”. Sigiliile electronice se aplica adaugator la cele care se utilizeaza la compartimentul marfar al vehicolului in conformitate cu practica stabilita la aplicarea sigiliilor vamale. La tranzit cartela „SMART” se aplica pe exemplarul 4 al declaratiei marfare de tranzit in rubrica D. Ulterior, dupa modificarea legislatiei, sigiliile respective au inceput sa fie aplicate conform unei taxe prevazute de Legea tarifului vamal nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997.
In baza actelor normative mentionate (Codului Vamal al Republicii Moldova din 20 iulie 2000 si Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.207 din 23 februarie 2003) au fost stabilite urmatoarele elemente de noutate in raport cu legislatia vamala anterioara (Codul Vamal al Republicii Moldova din 09 martie 1993):
- regimului vamal „TRANZIT” a fost armonizat cu prevederile respective ale legislatiei Uniunii Europene;
- s-a stabilit expres eliberarea marfurilor plasate in regimul vamal „TRANZIT” de plata drepturilor de import si export si de aplicarea masurilor de politica economica;
- a fost stabilit un termen rezonabil pentru efectuarea tranzitului pe teritoriul Republicii Moldova;
- s-a stabilit expres lista documentelor necesare de a fi prezentate organelor vamale pentru acordarea regimului vamal „TRANZIT”.

Cadrul institutional
Odata cu iesirea Departamentului Vamal in anul 2001 din subordonarea Ministerului Finantelor si cu intrarea in vigoare a Codului Vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 si Legii nr.1150-XIV din 20 iulie 2000 cu privire la serviciul in organele vamale, s-a efectuat un pas esential in vederea crearii unui serviciu vamal modern si independent.
In prezent, administratia vamala a Republicii Moldova are in componenta sa 15 birouri vamale (10 birouri vamale de frontiera) si 66 posturi vamale (30 de posturi vamale de frontiera).
Informatia referitoare la vamuirea marfurilor se stocheaza si se prelucreaza de catre colaboratorii Centrului Informational Specializat „VAMA”.
In anul 2001 s-a inceput, in mod experimental, utilizarea de catre unele organe vamale a sigiliilor electronice cu tehnologia „SMART, iar in anul 2003 tehnologia respectiva a fost introdusa la majoritatea posturilor vamale de frontiera.
In luna februarie 2002 Prim-ministrul Republicii Moldova a aprobat Planul Strategic de actiuni privind Dezvoltarea Departamentului Vamal pe perioada 2002-2005, implementarea caruia este sustinuta de catre Banca Mondiala prin Programul regional „Facilitarea comertului si transportului in Europa de sud-est” (TTFSE). Pentru atingerea acestor obiective, sub umbrela proiectului TTFSE este necesar de efectuat un sir intreg de actiuni ce tin de modernizarea sistemului vamal si de aplicare in activitatea lui a noilor tehnologii informationale. Una din componentele de baza ale proiectului nominalizate este aceea care se refera la controlul tranzitului.

Probleme existente

Una din principalele probleme in tranzitul marfurilor si al persoanelor este aceea a controlului si supravegherii vamale asupra raioanelor de est ale tarii (Transnistria). Organele de stat nu pot efectua supravegherea operatiunilor de tranzit prin raioanele de est. Schimbul de informatii dintre organele constitutionale si autoritatile autoproclamate din raioanele de est este practic inexistent.
Problemele majore, lsegate de tranzitul marfurilor si al persoanelor prin regiunea transnistreana, sunt urmatoarele:
- regimul autoproclamat din raioanele de est a creat un sistem de organe care substituie activitatea organelor vamale legitime si care impun transportatorilor formalitati suplimentare si achitarea unor taxe si plati considerabile;
- retinerile nejustificate si nemotivate ale unitatilor de transport;
- lipsa schimbului de informatii cu privire la marfurile tranzitate intre organele constitutionale si autoritatile autoproclamate;
- nerespectarea de catre autoritatile autoproclamate a conventiilor si tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte.
Alte probleme din domeniul tranzitului marfurilor si al persoanelor sunt:
- lipsa acordurilor bilaterale intre administratiile vamale ale tarilor limitrofe referitor la schimbul operativ si detaliat de informatii cu privire la marfurile tranzitate;
- slaba coordonare intre organele statale imputernicite cu functii de control si de supraveghere a tranzitului;
- lipsa in cadrul organelor vamale a unui centru de expertiza a marfurilor;
- imperfectiunea tehnologiei „SMART” si costul ridicat al sigiliilor electronice respective;
- lipsa unui sistem informational on-line care ar permite schimbul rapid si sigur intre organele vamale a informatiei cu privire la tranzit;
- dezvoltarea insuficienta in punctele de trecere a frontierei de stat a infrastructurii necesare pentru efectuarea unui control rapid al marfurilor si persoanelor aflate in tranzit;
- insuficienta mijloacelor si utilajelor de control necesare pentru depistarea substantelor narcotice, toxice, radioactive, etc.

Prioritati pe termen scurt:

- delimitarea si separarea, in baza unui act legislativ, a atributiilor si functiilor organelor care activeaza in punctele de trecere a frontierei de stat;
- modificarea cadrului legal cu scopul sporirii atributiilor si raspunderii organelor vamale la efectuarea controalelor post-vamuire al tranzactiilor economice externe (audit economic);
- subordonarea subdiviziunilor organelor vamale care se ocupa cu combaterea contrabandei si incalcarilor vamale (sectiile supravegherea incalcarilor vamale din cadrul birourilor vamale) direct si nemijlocit subdiviziunii respective a administratiei vamale centrale (Directia urmarire penala si combaterea incalcarilor regulilor vamale din cadrul Serviciului Vamal);
- crearea unei structuri preventive si de aplicare a legislatiei, care va intari controlul si supravegherea vamala la frontiera si in interiorul tarii;
- aderarea Republicii Moldova la Conventia privind admiterea temporara de la Istanbul din 26 iunie 1990;
- constructia terminalelor vamale moderne la birourile vamale. Costul minim al unui terminal vamal modern se estimeaza aproximativ la 13 mln. lei;
- crearea unui centru de analiza a riscurilor in cadrul Serviciului Vamal;
- procurarea unor aparate si utilaje moderne pentru controlul marfurilor si al persoanelor, care sunt strict necesare la unele organe vamale de frontiera;
- crearea unui serviciu chinologic in cadrul Serviciului Vamal;
- finalizarea proiectului TTFSE.

Prioritati pe termen mediu:

- aderarea Republicii Moldova la Conventia privind la simplificarea si armonizarea regimurilor vamale de la Kyoto din 18 mai 1973;
- consolidarea centrului de analiza a riscurilor din cadrul Departamentului Vamal si implementarea tehnologiilor informationale moderne cu privirea la problema respectiva;
- crearea unui centru modern de expertiza a marfurilor in cadrul serviciului vamal;
- implementarea tehnologiilor informationale moderne la supravegherea marfurilor aflate in tranzit.

1.1.3. Sistemul analizei de risc si managementul riscului

Sistemului vamal al Republicii Moldova i s-a atribuit de la bun inceput o functie importanta – colectarea impozitelor intru suplinirea bugetului de stat, ceea ce necesita efectuarea controlului fizic si documentar integral al marfurilor si persoanelor participante in relatiile economice externe.
In ultimii ani comertul exterior al Republicii Moldova a avut tendinta de crestere, majorindu-se in anul 2002 de 3,8 ori comparativ cu anul 1995. Aceasta ar cere, pe de o parte sporirea personalului scriptic al sistemului vamal adecvat sporirii volumului comertului exterior, iar pe de alta parte majorarea numarului controalelor fizice si documentare a marfurilor. Dar sistemul vamal nu poate asigura cresterea personalului scriptic, pentru a mentine raportul cantitate marfa – personal la nivelul necesar, ceea ce a determinat administratia vamala de a crea un astfel de sistem de control ce ar permite efectuarea controlului selectiv al marfurilor si persoanelor fara a prejudicia calitatea controlului efectuat.
In aceste conditii analiza fluxurilor de marfuri si a riscurilor aferente activitatii economice externe (cum ar fi neachitarea drepturilor de import, nedeclararea totala sau partiala a marfurilor, diminuarea valorii in vama) da posibilitate organelor vamale de asi concentra eforturile in controlul acelor categorii de marfuri si agenti economici ce pot face obiectul contraventiilor vamale.

Cadrul legislativ
Urmatoarele documente stau la baza reglementarii activitatiii vamale, si care au tangente cu analiza si managementul riscului:
- Codul vamal al Republicii Moldova din 20 iulie 2000;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.410 din 06.06.2001 „Cu privire la aprobarea structurii, personalului scriptic si Regulamentului Departamentului Vamal”;
- Legea Republicii Moldova “Cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice” nr. 1569-XV din 20.12.2002;
- Regulamentul si lista agentilor economici care beneficiaza de procedura simplificata de vamuire (Ordinul Departamentului vamal nr.108-O din 04 iunie 2003).
Codul vamal al Republicii Moldova preluind principiile legislatiei vamale Comunitare (Regulamentul Consiliului (CEE) nr.2913/92 din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar) a preluat doar in parte unele elemente aferente procesului de management a riscului si sistemului analizei riscului.

Cadrul institutional
In prezent personalul de baza al sistemului vamal constituie 1685 de persoane.
Sursele ce furnizeaza informatii utilizate de catre sistemul vamal intru stabilirea riscurilor sunt:
1. Sectia statistica vamala. Analiza statisticii vamale permite organului vamal de a compara majorarea sau micsorarea: preturilor la unele categorii de marfuri intr-o anumita perioada, dinamica efectuarii importurilor unor anumite grupuri de marfuri intr-o anumita perioada, numarul agentilor economici ce efectueaza operatiuni de import/export etc.
2. Sectia combaterea contrabandei. Analiza cazurilor de incalcare a regulilor vamale si a tipurilor de incalcari permite de a stabili sferele de risc: ne declararea in termen, grupurile de marfuri ce fac obiectul incalcarilor vamale, agentii economici antrenati etc.
3. Sectia audit economic. Ca urmare a efectuarii controlului a agentilor economici ce se bucura de facilitati la plata drepturilor de import/export in carul regimurilor vamale suspensive (admitere temporara, perfectionare activa sau pasiva, transformare sub supraveghere vamala) se stabilesc metodele si mecanismele de incalcare a regulilor vamale.
4. Sectia SECI/RILO. Aceasta subdiviziune structurala permite, prin intermediul schimbului de informatii cu administratiile vamale din alte tari, de a analiza cazurile de fraude vamale pe teritoriile altor tari si de a elabora mecanisme de contracarare a fraudelor vamale in fazele sale primare.
5. De asemenea ca surse pot servi baza de date a Organizatiei Internationale a Vamilor, a organelor sau organizatiilor nationale sau internationale de profil.
Analiza acestor informatii permit administratiei vamale de a stabili grupurile de marfuri sau agenti economici sau criteriile de stabilire a marfurilor sau agentilor economici cu un grad sporit de risc pentru a le acorda un tratament deosebit, si anume:
1. Delimitarea primara a marfurilor in marfuri accizate si ne accizate. Aceasta a permis, prin stabilirea unui regim deosebit, minimizarea cazurilor de incalcare a regulilor vamale.
Prin regim deosebit se intelege:
a) stabilirea punctelor de frontiera numai prin intermediul carora se permite importul de produse petroliere;
b) introducerea normei juridice care permite de a vamui marfurile accizate numai la frontiera.
2. Efectuarea controlului selectiv al marfurilor. Dupa cum s-a mai mentionat, Departamentul vamal a aprobat Regulamentul si lista agentilor economici care beneficiaza de procedura simplificata de vamuire. Criterii pentru selectarea agentilor economici servesc urmatorii factori:
- lipsa contraventiilor vamale;
- lipsa datoriilor la capitolul drepturilor de import/export;
- lipsa fraudelor fiscale si economice;
- garantarea achitarii drepturilor de import/export.
Aplicarea procesului de control selectiv a permis administratiei vamale de a concentra eforturile asupra acelor agenti economici care prezinta un grad sporit de risc.
3. Achitarea prealabila a drepturilor de import si de export. Un alt mecanism chemat sa previna fraudele vamale ce tin de ne achitarea drepturilor vamale de import/export este achitarea prealabila a drepturilor de import si de export (al.1 art.124 al Codului vamal). Perceperea dreptului de import si de export in prealabil a permis administratiei vamale de a micsora considerabil cazurile de neachitare a drepturilor de import si de export.
4. Gruparea marfurilor dupa regimul vamal aplicat, de import sau export. Reiesind din faptul ca la export, marfurile se impoziteaza cu cota de 0 % si deci nu putem vorbi despre eschivarea de la plata drepturilor de export, gruparea dupa regimul ales permite concentrarea resurselor umane la efectuarea controlului mai riguros a marfurilor importate.
5. Originea marfurilor. Acesta este un alt criteriu, care poate fi utilizat, avind in vedere ca marfurile de provenienta straina, carora in virtutea acordurilor bi- sau multilaterale li se aplica un regim facilitat (impozitat cu cota de 0 % la taxa vamala sau TVA), sunt supuse de obicei unui control documentar si fizic mai strict decit marfurile care nu se bucura de facilitati.
Criteriile descrise anterior nu constituie o lista exhaustiva, dar in conditiile de lipsa a unui sistem de administrare a riscului definitivat si bine conturat, acestea din urma permit sistemului vamal al Republicii Moldova de a optimiza controlul fizic si documentar al marfurilor.
Analiza si managementul riscurilor sunt aplicabile si traficului de persoane. Astfel, ca criterii de stabilire a riscului in partea ce tine de importul marfurilor de catre persoanele fizice legislatia vamala (Legea Republicii Moldova “Cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice”) prevede:
1. Categoria marfii: modul de consum, practica de utilizare.
2. Cantitatea marfii: articole omogene de aceeasi denumire, de aceeasi marime, model, culoare etc.
3. Circumstantele legate de calatorie: scopul calatoriei, durata ei, tara in care s-a aflat si tara in care pleaca persoana.

Probleme existente
Cu toate ca sistemul vamal dispune de anumite mecanisme de analiza a riscurilor si anumite criterii de stabilire a acestora, totusi nu putem vorbi despre existenta unui sistem bine configurat si un management efecient al riscurilor. Aceasta constatare este bazata pe aceea ca lipseste o subdiviziune structurala specializata in domeniu, sau un comitet de profil care ar coordona procesul de administrare a riscului la nivel de sistem vamal, nu exista o schema logica de analiza si administrare a riscului. De asemenea, se simte lipsa experientei in domeniu, nu exista programatura ce ar permite automatizarea procesului de administrare, si chiar lipseste literatura metodica in domeniu.

Prioritati pe termen scurt:

 - analiza sistemelor Comunitare de depistare si administrare a riscului si a softului aplicabil sistemului de analiza a riscului;
- organizarea seminarelor cu participarea specialistilor din cadrul administratiilor vamale Comunitare;
- elaborarea unor recomandari privind perfectionarea mecanismului de identificare si administrare a riscului.

Prioritati pe termen mediu:

 - infiintarea unei diviziuni structurale sau a unui comitet de coordonare in domeniul administrarii riscului;
- elaborarea normelor juridice de procedura, ce ar stabili criteriile de stabilire a riscurilor, procedura de administrare a riscurilor, competenta subdiviziunilor structurale in administrarea riscului.
- implementarea softului necesar simplificarii procesului de administrare a riscului (ASYCUDA).

1.1.4. Cooperarea cu vecinii, proiecte si/sau acorduri bilaterale de control comun

Promovarea unei politici de buna vecinatate este unul din principiile de baza al integrarii in societatea europeana. In acest sens, Republica Moldova depune eforturi considerabile in vederea stabilirii unei cooperari strinse cu tarile vecine in diferite domenii, inclusiv vamal.

Cooperarea vamala intre Republica Moldova si Rominia

Cadrul legislativ existent are doua dimensiuni:
• aspectul bilateral, reglementat prin Acordul intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Rominiei privind cooperarea vamala si asistenta administrativa reciproca pentru prevenirea, investigarea si combaterea infractiunilor in domeniul vamal, semnat la Bucuresti la 24 aprilie 2000;
• aspectul regional, privind cooperarea in domeniul criminalitatii transfrontaliere, care se refera la activitatea vamala, reglementat prin Acordul de cooperare pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii transfrontaliere, semnat la Bucuresti la 26 mai 1999 (Acordul SECI). Republica Moldova si Rominia au reprezentanti, inclusiv ai autoritatilor vamale in cadrul Centrului Regional SECI pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere din Bucuresti (Centrul SECI).
Acordul bilateral ofera serviciilor vamale ale ambelor state posibilitatea de a realiza urmatoarele activitati de cooperare:
• acordarea asistentei administrative reciproce pentru asigurarea aplicarii corecte a legislatiei vamale, in special prin prevenirea, depistarea si investigarea infractiunilor si contraventiilor vamale;
• sprijinul reciproc in sens de preventie si detectare de posibile cazuri a incalcarilor legislatiei vamale (ce se pot dezvolta in cazuri de investigatie vamala) prin punerea la dispozitie a informatiei privind diverse probleme vamale, continind date de interes pentru cealalta parte.
Pe linga problematica asistentei reciproce, exista prevederi care traseaza un cadru juridic pentru o viitoare cooperare in cea ce priveste simplificarea procedurilor vamale. Aceste prevederi stabilesc urmatoarele activitati in sensul unei colaborari fructuoase, in special in probleme de frontiera:
• obligatia autoritatilor vamale de a se consulta in vederea simplificarii controlului vamal al marfurilor, calatorilor si mijloacelor de transport;
• posibilitatea de a adopta masuri de simplificare a formalitatilor vamale la frontiera in scopul desfasurarii operative si eficiente a acestora;
• posibilitatea organizarii activitatii de efectuare a controlului in comun, cu participarea tuturor autoritatilor si institutiilor care isi desfasoara activitatea in punctele de frontiera.
Acordul SECI are drept obiectiv intarirea capacitatii de actiune impotriva infractionalitatii transfrontaliere din Europa de Sud-Est, in conformitate cu standardele europene si alte reglementari internationale. Se urmaresc, in special, urmatoarele scopuri:
• eliminarea obstacolelor ce stau in fata unei cooperari internationale eficiente;
• intensificarea cooperarii la nivel operational in domeniul vamal prin crearea unui cadru adecvat schimbului de date, tinind cont de regulile de confidentialitate si de protectie a acestora;
• facilitarea investigarii actiunilor ilicite din domeniul vamal, prin care se comit evaziuni fiscale considerabile si se alimenteaza economia tenebra;
• asistenta tehnica, schimb de experienta, pregatirea in comun a specialistilor;
• aproximarea legislatiei nationale la standardele internationale si cele ale Uniunii Europene etc.
Este necesar de mentionat ca, desi cadrul juridic bilateral si multilateral de cooperare vamala permite si incurajeaza realizarea unei platforme comune de actiune, aplicarea in practica nu se efectueaza la nivelul convenit, iar deseori nu se efectueaza de fel. Aceasta se motiveaza prin faptul ca exista impedimente ce tin de diferente intre cadrul legislativ din cele doua state la nivel de competente, compatibilitate organizationala etc.
Luind in considerare obiectivul strategic comun al Republicii Moldova si Rominiei – integrarea in structurile Uniunii Europene – putem identifica alte directii de colaborare vamala, in conformitate cu cerintele europene, cum ar fi:
• intensificarea controlului la frontiera de stat, precum si accelerarea si simplificarea trecerii frontierei, in special prin instituirea controlului comun;
• compatibilizarea sistemelor informationale vamale utilizate de catre ambele state si organizarea schimbului periodic de informatie referitoare la comertul exterior.
Realizarea actiunilor in cauza ar impulsiona cooperarea vamala a tarilor vecine, indiferent de gradul de avansare a uneia sau alteia in procesul de integrare europeana. Ele vor pastra caracterul lor operational si vor sublinia parteneriatul privilegiat dintre cele doua administratii vamale si la momentul aderarii cu drepturi depline la Uniunea Europeana a Rominiei.
In acest context, posibilitati enorme ofera Programul investitional regional „Facilitarea comertului si transportului in Europa de Sud-Est” (TTFSE), scopurile principale ale caruia sunt reducerea timpului de perfectare a documentelor la frontiera si a timpului de efectuare a platilor, eliminarea treptata a fenomenelor coruptioniste legate de comertul si transportul international, sporirea eficacitatii controlului la frontiera si intensificarea actiunilor de combatere a incalcarilor legislatiei vamale.
La baza acestui Program au fost puse urmatoarele componente: (i) asistenta tehnica pentru modernizarea punctelor de trecere a frontierei de stat; (ii) elaborarea tehnologiilor informationale si a echipamentului pentru aplicarea acestora in activitatea vamala; (iii) optimizarea tehnologiilor de control vamal; (iv) crearea unei retele si a unei pagini web in vederea mediatizarii tuturor regulilor si procedurilor aplicate de catre serviciile cu atributii la frontiera, (v) instruirea si reciclarea colaboratorilor vamali.
Este evident ca Republica Moldova si Rominia trebuie sa valorifice cu eficienta maxima Programul regional TTFSE.
In concluzie, eforturile de dezvoltare a unei cooperari intre autoritatile vamale la frontiera, care sa corespunda principiilor moderne ale activitatii vamale si care sa asigure securizarea frontierei de stat moldo-romine si facilitarea trecerii frontierei, trebuie sa fi bazate pe urmatoarele.

Prioritati pe termen scurt:

 - simplificarea, accelerarea si corelarea controlului la frontiera prin infiintarea controlului comun;
- incheierea si implementarea Acordului intre Republica Moldova si Rominia privind controlul comun al trecerii frontierei, propus de catre partea romina, care contine, practic, toate elementele necesare in vederea efectuarii unui control eficient la trecerea frontierei de stat in conformitate cu principiile si standardele europene;
- organizarea schimbului periodic de informatie referitoare la comertul exterior prin incheierea si implementarea Protocolului intre Departamentul Vamal al Republicii Moldova si Directia Generala a Vamilor din Rominia cu privire la cooperare in domeniul schimbului de informatie referitoare la comertul exterior.

Prioritati pe termen mediu:

 - imbunatatirea cooperarii la frontiera intre toate autoritatile nationale cu atributii la frontiera, consolidarea contactelor prin intermediul organizarii unor reuniuni, seminare, actiuni comune etc.;
- dotarea punctelor de trecere la frontiera cu echipamentul necesar si instruirea personalului acestora, in scopul asigurarii efectuarii controlului comun in conditii cuvenite;
- crearea cu asistenta Uniunii Europene a unei retele speciale protejate pentru a evita accesul partilor terte la informatia ce va fi transmisa intre serviciile vamale ale ambelor state.

Cooperarea vamala intre Republica Moldova si Ucraina

Republica Moldova si Ucraina au declarat ca integrarea europeana este unul din scopurile lor strategice. Cooperarea vamala si transfrontaliera este unul din domeniile in care o transformare efectiva este absolut necesara si ar fi perceputa si sustinuta de catre Uniunea Europeana.
Cadrul legislativ existent, in comparatie cu cel privind cooperarea vamala moldo-romina, este mai larg, insa acest fapt nu face relatiile moldo-ucrainene in domeniul vamal mai putin problematice. Chestiunile vamale sunt reglementate prin urmatoarele tratate internationale:
- Acordul intre Guvernul Republicii Moldova si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu privire la ajutorul reciproc si colaborarea in domeniul vamal de la Kiev din 18 august 1999, care permite serviciilor vamale ale tarilor vecine sa acorde asistenta reciproca in vederea prevenirii, investigatiei si combaterii incalcarilor legislatiei vamale;
- Acordul intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Ucrainei cu privire la punctele de trecere la frontiera de stat moldo-ucraineana si simplificarea formalitatilor la trecerea frontierei de catre cetatenii care locuiesc in raioanele de frontiera, semnat la Chisinau la 11 martie 1997, care specifica punctele de trecere la frontiera, statutul acestora, trecerea simplificata a frontierei etc.;
- Acordul intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Ucrainei cu privire la organizarea controlului in comun in punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucraineane, semnat la Chisinau la 11 martie 1997, care prevede instituirea controlului in comun in 7 puncte de trecere a frontierei prin semnarea Protocoalelor separate intre organele graniceresti si vamale ale ambelor parti;
- alte documente incheiate la nivel interdepartamenal (Acordul cu privire la cooperare in domeniul combaterii contrabandei si incalcarilor regulilor vamale, semnat la Chisinau la 20 martie 1993, Memorandumul cu privire la procedura de acordare a ajutorului reciproc, semnat la Kiev la 10 iulie 2001 etc.).
Baza juridica a cooperarii vamale moldo-ucrainene nu este suficienta, deoarece practic nu este reglementata problema securizarii frontierei de stat pe segmentul transnistrean al acesteia, care este de o importanta majora pentru Republica Moldova, in vederea asigurarii functionarii teritoriului vamal unic al statului nostru, in conformitate cu cerintele Uniunii Europene.
Pe parcursul ultimilor ani problema securizarii frontierei, in special prin infiintarea controlului comun a fost abordata in repetate rinduri, atit pe plan bilateral, in cadrul dialogului politic moldo-ucrainean si a mecanismelor de cooperare existente, cit si in cadrul organismelor internationale, precum sunt UE, OSCE, OMC. Acordind o atentie deosebita implementarii in deplina masura a Acordului privind organizarea controlului in comun din 1997, partea moldoveneasca a insistat in permanenta asupra consolidarii bazei juridice referitoare la instituirea controlului comun in punctele de trecere situate pe segmentul transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene (din cele 7 puncte de trecere prevazute pentru organizarea controlului in comun doar 1 este amplasat pe sectorul transnistrean al frontierei – „Kuciurgan-Pervomaisc”). In acest scop, autoritatilor ucrainene i-a fost propusa semnarea unui Protocol aditional la Acordul din 1997 sau incheierea unui acord nou.
Cu regret, pina in prezent obiectivele propuse n-au fost atinse, deoarece partea ucraineana insista asupra executarii in primul rind a Acordului din 1997 si apoi asupra extinderii cadrului legislativ (semnarea unui Protocol aditional) in cea ce priveste infiintarea controlului comun pe segmentul transnistrean. Partea moldoveneasca, la rindul sau, insista asupra efectuarii acestor actiuni in paralel.
O mica exceptie ce tine de securizarea frontierei o constituie “Protocolul intre Departamentul Vamal al Republicii Moldova si Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei cu privire la recunoasterea reciproca a documentelor de trasura, comerciale si vamale si asigurarilor vamale”, semnat la Kiev la 15 mai 2003, prin care autoritatile ucrainene s-au angajat sa respecte in exclusivitate noile rechizite vamale moldovenesti, introduse in circulatie inca la 1 septembrie 2001 in legatura cu aderarea Republicii Moldova la OMC.
Un pas concret, insa insuficient, intru implementarea Acordului din 1997 a fost semnarea recenta a protocoalelor intre Departamentul Trupelor de Graniceri al Republicii Moldova, Departamentul Vamal al Republicii Moldova si Administratia Serviciului Graniceresc de Stat al Ucrainei, Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei cu privire la organizarea controlului in comun in punctele de trecere rutiere „Criva-Mamaliga”, „Medvejia-Zelionaia”, „Larga-Kelmenti”, „Briceni-Rossosani” si „Giurgiulesti-Reni” (Chisinau, 12 ianuarie 2004). Proiectele Protocoalelor pentru punctele de trecere „Kuciurgan-Pervomaisc” si „Palanca-Maiaki-Udobnoe” inca urmeaza a fi negociate, semnate si implementate.
Problemele ce exista in calea instituirii controlului comun in cele 5 puncte de trecere la nordul si sudul republicii sunt: (i) lipsa infrastructurii punctelor de trecere; (ii) necesitatea instruirii personalului acestora.
Problemele in cauza au fost abordate in cadrul celei de-a doua runda de consultari trilaterale Moldova-Ucraina-UE privind problematica transfrontaliera, ce a avut loc la Bruxelles la 16 ianuarie 2004, pentru solutionarea carora este necesar circa 7 mln. 600 mii euro.
Pe linga problematica controlului in comun, in contextul securizarii frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean, situatia poate fi imbunatatita prin organizarea schimbului periodic de informatie privind comertul exterior, controlul valorii in vama a marfurilor etc.
Indiferent de aspectele reglementarii juridice, colaborarea la frontiera moldo-ucraineana este periclitata considerabil de actiunile administratiei tiraspolene separatiste. Astfel, aceasta blocheaza efectuarea controlului comun moldo-ucrainean in orice forma, pentru a pastra regiunea transnistreana a Moldovei necontrolata. Existenta acestei regiuni necontrolate de catre autoritatile moldovene favorizeaza dezvoltarea contrabandei, consolidarea gruparilor criminale organizate.
In conditiile in care obstructionismul manifestat de regimul tiraspolean este de natura sa compromita securitatea frontierei de stat moldo-ucrainene, contind pe interesul ucrainean de a-si organiza frontiera comuna cu Republica Moldova, este necesara o coordonare strinsa a eforturilor noastre si sprijinul ucrainean in acest sens. Este evident ca pe sectorul transnistrean al frontierei un rol, deja de ordin politic, important ar trebui sa-i revina Ucrainei.

Prioritati pe termen scurt:

- negocierea, semnarea si implementarea Protocoalelor cu privire la organizarea controlului in comun in punctele de trecere „Palanca-Maiaki-Udobnoe” si „Pervomaisc-Kuciurgan”, prevazute de Acordul din 1997. La acest capitol este necesar de obtinut sprijinul Uniunii Europene;
- semnarea si implementarea Protocolului cu privire la coordonarea formei si rechizitelor informatiei, ce se transmite intre Departamentul Vamal al Republicii Moldova si Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei;
- semnarea si implementarea Protocolului intre Departamentul Vamal al Republicii Moldova si Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei cu privire la schimbul scrisorilor de insotire;
- semnarea si implementarea Protocolului intre Departamentul Vamal al Republicii Moldova si Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei cu privire la cooperare in domeniul controlului valorii in vama a marfurilor, ce se deplaseaza peste frontiera vamala a Republicii Moldova si Ucrainei.

Prioritati pe termen mediu:

 - instituirea controlului comun in punctele de trecere situate pe segmentul transnistrean al frontierei prin semnarea si implementarea Acordului intre Republica Moldova si Ucraina privind controlul comun al trecerii frontierei de stat (unui Protocol aditional la Acordul din 1997);
- organizarea, pentru inceput, a controlului comun doar in 5 puncte de trecere internationale a frontierei pe sectorul transnistrean, prin care trec principalele fluxuri comerciale.
- extinderea ulterioara a efectelor Acordului in cauza asupra celorlalte 7 puncte de trecere interstatale pe acelasi sector, solicitarea in acest sens a sustinerii in cadrul UE, OSCE si OMC;
- adresarea catre Uniunea Europeana in scopul obtinerii asistentei financiare si tehnico-materiale pentru crearea infrastructurii punctelor de trecere si instruirea personalului acestora, ceea ce este absolut necesar in scopul asigurarii realizarii controlului comun in conditii favorabile;
- crearea prin intermediul asistentei Uniunii Europene a unei retele speciale protejate pentru a evita accesul partilor terte la informatia ce va fi transmisa intre administratiile vamale

1.2. Politica comerciala


Liberalizarea comertului, atit intern cit si exterior, in Republica Moldova trebuie sa aiba in vedere nu numai din perspectiva de aderare la UE, ci si alti importanti factori de pe piata mondiala. Deschiderea fata de partenerii potentiali furnizori (dar si beneficiari) la export nu este posibila daca nu se vor reduce taxele vamale de baza si ne vom margini doar la aranjamente bilaterale.

Republica Moldova a aderat si la Memorandumul de Facilitare si Liberalizare a Comertului in Europa de Sud-est, activitatile in cadrul caruia sunt finantate de Banca Mondiala. De asemenea, Republica Moldova primeste la momentul actual asistenta din partea Uniunii Europene si a SUA in elaborarea regulilor proprii de origine, armonizate cu cele europene. Este cunoscut si faptul ca Moldova pentru moment are Clauza Natiunii Celei Mai Favorizate, dar pe o baza temporara care trebuie reinnoita in fiecare an.

Republica Moldova are semnate Acorduri de Liber Schimb cu Rominia, Ucraina si cu tarile-membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, si anume cu Albania, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Serbia si Muntenegru. Inca in 1993 UE a acordat Moldovei posibilitatea de a exporta productia sa conform tarifelor vamale privilegiate prin asa numitul Sistem Generalizat de Preferinte (GSP), facilitind astfel accesul privilegiat al exportatorilor moldoveni pe piata statelor UE.

In acelasi timp guvernul a initiat la jumatatea lunii decembrie 2004 negocieri cu Uniunea Europeana privind semnarea unui Acord de comert asimetric, care presupune simplificarea comertului extern si accesul mai liber a producatorilor moldoveni pe piata europeana. Chisinaul spera sa obtina de la Uniunea Europeana o taxa vamala la nivelul "zero" pentru exporturile moldovenesti, iar importurile din Republica Moldova sa fie taxate conform legislatiei in vigoare. Autoritatile locale au apreciat ca in prezent, piata UE este destul de “inchisa” pentru marfurile moldovenesti, iar accesul producatorilor din Moldova in tarile UE este “dur”

Cadrul legislativ:

- Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Nationala a Moldovei Nr. 548-XIII din 21.07.95;
- Legea Republicii Moldova, Legea Institutiilor Financiare Nr. 550-XIII din 21.07.95;
- Legea Republicii Moldova cu privire la protectia concurentei Nr. 1103-XIV din 30.06.2000;
- Legea Contabilitatii Nr. 426-XIII din 04.04.95;
- Legea cooperatiei de consum Nr. 1252-XIV din 28.09.2000;
- Legea Republicii Moldova Nr. 1163 din 24.04.97 cu privire la Codul fiscal;
- Codul civil, Legea Republicii Moldova Nr. 1107-XV din 6.06.2002;
- Legea Republicii Moldova cu privire la tariful vamal Nr. 1380-XIII din 20.11.97;
- Legea Republicii Moldova Nr.1149-XIV din 20.07.2000 cu privire la Codul vamal;
- Legea Republicii Moldova cu privire la comertul interior Nr.749-XIII din 23.02.96.
Cadrul institutional

Structurile abilitate sa asigure liberalizarea preturilor si comertului:
- Guvernul;
- Ministerul Economiei;
- Ministerul Finantelor;
- Banca Nationala a Moldovei;
- Departamentul de Statistica si Sociologie;
- Departamentul Comertului;
- Departamentul Vamal;
- Departamentul Standardizare si Metrologie;
- Camera de Comert si Industrie;

Probleme existente


Liberalizarea comertului nu s-a facut prin reducerea restrictiilor administrative si stabilirea unor taxe de import rezonabile, care urmau sa fie reduse dupa o perioada de timp stabilita pentru fiecare sector in parte, ci prin crearea unor bariere artificiale in calea exportatorilor prin introducerea unor taxe suplimentare la export.
Prioritati pe termen scurt:

- eliminarea barierelor la intrarea capitalurilor straine datorita infrastructurii de afaceri inadecvata;
- implementarea unei politici de concurenta transparenta si efectiva poate fi un factor important in cresterea atractivitatii unei economii pentru investitiile straine si in maximizarea beneficiilor acestor investitii;
- o proportie mai mare a pietelor locale dominate de bunuri tip “non-tradable”;
- sa se promoveze interesele consumatorului si bunastarea sociala in general si sa contina urmatoarele elemente: reguli de comert international (tratamentul natiunii celei mai favorizate, nediscriminarea, tratamentul national, reciprocitatea, transparenta si asigurarea unui proces normal de evaluare, tratamentul special si diferential), reguli de concurenta (interzicerea abuzului de pozitie dominanta si controlul concentrarilor);
- imbunatatirea structurii exporturilor prin cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata ridicata;
- cresterea competitivitatii produselor moldovenesti prin dezvoltarea infrastructurii, imbunatatirii calitatii produselor etc.

Prioritati pe termen mediu

Accentuarea masurilor de politica comerciala spre cele menite sa amelioreze competitivitatea si sa faciliteze accesul produselor moldovenesti pe piata externa, chiar daca acestea reclama (in virtutea principiului reciprocitatii, aplicat pe scara larga in domeniul negocierilor comerciale internationale) o si mai pronuntata reducere a protectiei la frontiera. In acest scop trebuie sa se urmareasca:

- asigurarea stabilitatii si regimului de export si import;
- abordarea negocierilor comerciale cu UE pentru ameliorarea accesului reciproc pe piata in conditii real comparabile - al produselor agricole;
- diminuarea treptata, pina la eliminare, a masurilor cu efect echivalent restrictiilor netarifare la import;
- refacerea si consolidarea prezentei produselor moldovenesti pe pietele traditionale, altele cele din Europa;
- trebuie sa se urmareasca facilitarea contactelor agentilor economici din Moldova cu partenerii din statele Uniunii Europene si alte tari.

Reducerea deficitului balantei comerciale se va baza, preponderent, pe majorarea exportului de marfuri si servicii, aplicindu-se instrumente de stimulare prin:

- implementarea Strategiei de promovare a exportului pentru anii 2001-2005, scopul careia consta in implementarea masurilor economice, juridice si organizatorice intru stimularea exportului de bunuri si servicii din tara, ridicarea nivelului de calitate al marfurilor, instruirea businessului national pentru a face fata concurentei internationale;
- optimizarea taxelor vamale la importul de produse agricole direct competitive cu cele din Republica Moldova, aducindu-le la nivelul celor negociate in procesul de aderare la OMC.

In cadrul procesului de integrare europeana pe termen mediu sint avute in vedere urmatoarele actiuni in domeniul politicii comerciale:

- adaptarea graduala la instrumentele de politica comerciala a Uniunii Europene;
- continuarea procesului de liberalizare a comertului cu produse agricole dintre Moldova si Uniunea Europeana;
- inventarierea cadrului juridic al relatiilor comerciale pe care UE le are cu tarile terte si efectuarea adaptarilor necesare in legislatia moldoveneasca pentru a asigura concordanta cu acquis-ul comunitar pina la inceperea negocierilor de aderare;
- accelerarea ritmului de preluare a legislatiei UE in domenii precum credite la export, produse cu dubla utilizare, instrumente de aparare comerciala etc.;
- sustinerea mediului de afaceri pentru asimilarea unui comportament adecvat si in concordanta cu regulile concurentiale existente in UE.

1.3. Standarde si evaluarea conformitatii

Standardizarea, metrologia si evaluarea conformitatii sunt domenii interdependente ce tin de asigurarea conformitatii produselor, care la rindul sau prezinta momentul cheie pentru protectia consumatorilor, protectia mediului, inlaturarea obstacolelor in calea comertului exterior si asigurarea circulatiei libere a produselor si serviciilor.
Standardizarea, prin standarde si alte documente normative, stabileste reguli, prescriptii si caracteristici comune pentru produse si procese. Corespunzator, standardele specifica numai caracteristicile sau prescriptiile tehnice, carora trebuie sa corespunda produsul, pentru a fi conform standardelor date. Pentru ca standardizarea sa-si atinga obiectivele mentionate anterior este necesar, in primul rind, ca standardele pentru produse si procese sa fie voluntare din punct de vedere a posibilitatii producatorului sa-si aleaga standardul pentru produs si, in al-doilea rind, sa fie armonizate cu standardele internationale si regionale.
Din punct de vedere a evaluarii conformitatii metrologia trebuie sa asigure corectitudinea, uniformitatea si exactitatea masurarilor caracteristicilor stabilite in standarde si alte documente normative. Pentru ca rezultatele masurarilor sa fie recunoscute pretutindeni se cere ca in tara sa se implementeze un sistem armonizat de masurare, cu trasabilitate la Sistemul international de unitati (SI).
Evaluarea conformitatii include activitatile de acreditare a organismelor de certificare si laboratoarelor de incercari, incercari de laborator a produselor si asigurarea conformitatii care la rindul sau include certificarea, inspectia sau declaratia de conformitate a produsului. In rezultatul acestor activitati o terta parte competenta si impartiala certifica sau un furnizor declara pe propria raspundere ca un produs sau serviciu este conform unei reglementari tehnice, unui standard sau alt document normativ.

1.3.1. Standardizarea

Cadrul legislativ:

 - Legea cu privire la standardizare, nr. 590 –XIII din 22.09.95;
- Legea privind barierile tehnice in calea comertului, nr. 866 – XIV din 10.03.2000;
- acte normative, emise in corespundere cu legile nominalizate.
Aceste legi acopera necesitatile actuale din domeniu, insa pentru implementarea strategici europene este necesar ca Legea cu privire la standardizare sa fie actualizata si aliniata la cerintele UE.

Cadrul institutional

Domeniul standardizarii este gestionat de catre Departamentul Standardizare si Metrologie, organ public central din cadrul Guvernului Republicii Moldova.
Politica statutului in domeniul standardizarii se realizeaza prin sistemul national de standardizare care include:
a) organismul national de standardizare ;
b) 25 de comitete tehnice de standardizare;
c) subdiviziunile de standardizare a ministerelor, departamentelor si agentelor economici.
Organismul national de standardizare administreaza si coordoneaza activitatea de standardizare coopereaza cu ministerele, departamentele, asociatiile obstesti, comitetele tehnice de standardizare si agentii economici, participa la activitatea de standardizare internationala si regionala.
Comitetele tehnice de standardizare sunt organisme create in diverse domenii de activitate, cu acordul Organismului National de Standardizare, de catre intreprinderi, organizatii si alte persoane juridice interesate pentru efectuarea activitatii de standardizare nationala, internationala si regionala.
Subdiviziunile de standardizare a ministerelor, departamentelor si a agentilor economici se formeaza in scopul solutionarii sarcinilor acestor referitor la calitatea si competitivitatea produselor.
Ca forma sistemul national de standardizare asigura necesitatile din domeniul standardizarii, insa ca continut – sunt necesare eforturi sustinute pentru activizarea comitetelor tehnice si dotarea subdiviziunilor de standardizare a ministerelor, departamentelor si agentilor economici cu cadre calificate, tehnica de birou si documente normative.

Problemele existente:

- lipsa bazei legislative si normative de standardizare, armonizate cu cerintele UE;
- activitate necorespunzatoare a comitetelor tehnice si a subdiviziunilor de standardizare a ministerelor, departamentelor si agentilor economici.

Prioritati pe termen scurt:

 - elaborarea, aprobarea si implementarea legii standardizarii in redactie noua, armonizate cu cerintele UE;
- crearea mecanismului, pregatirea specialistilor pentru implementarea directivelor si standardelor europene;
- obtinerea titlului de membru asociat sau membru cu drepturi depline al CEI, CEN, CENELEC;
- activizarea comitetelor tehnice si dotarea subdiviziunilor de standardizare a ministerelor, departamentelor si agentilor economici cu cadre calificate, tehnica de birou si documente normative.

Prioritati pe termen mediu:

 - preluarea si implementarea directivelor si standardelor europene;
- crearea si gestionarea bazelor de date a standardelor internationale ISO, CEI si europene CEN, CENELEC;
- perfectionarea continue a specialistilor din domeniul standardizare.

1.3.2. Acreditarea si infrastructura asigurarii conformitatii

Acreditarea si infrastructura asigurarii conformitatii sunt parti componente ale evaluarii conformitatii. Acreditarea reprezinta o recunoastere formala a competentei entitatilor din infrastructura asigurarii conformitatii efectuata de catre un organism de acreditare in baza ghidurilor si standardelor internationale ISO, CEI sau regionale armonizate cu cele internationale, care stabilesc cerinte de competenta.
Infrastructura asigurarii conformitatii include:
– organisme de certificare a personalului, a produselor si a sistemelor de management al calitatii si organisme de inspectie;
– laboratoare de incercari si etalonari;
– insusi producatorul, in caz ca el emite o declaratie de conformitate a unui produs pe propria raspundere.
Cadrul legislativ

Evaluarea conformitatii in Republica Moldova se efectueaza in baza urmatoarelor acte:
– Legea cu privire la standardizare nr. 590 – XIII din 22.09.1995;
– Legea metrologiei nr. 647 – XIII din 17.11.1995;
– Legea cu privire la evaluarea conformitatii produselor nr. 186 – XV din 24.04.2003;
– Legea privind protectia consumatorilor, nr. 105-XV din 13 martie 2003;
– standardele europene seria EN 45000;
– standardul EN ISO/CEI 17025 “Criterii generale pentru competenta laboratoarelor de incercari si etalonari”;
– ghidurile ISO si CEI s.a.
Cu toate ca suportul legal existent asigura necesitatile actuale din acest domeniu, ramine ca acest suport sa fie aliniat la cerintele europene si sa fie recunoscut de comunitatea europeana pentru a asigura circulatia libera a produselor si serviciilor locale pe pietele acestor tari.

Cadrul institutional

Cadrul institutional al evaluarii conformitatii este indicat in fig. 1.
Consiliul de Acreditare monitorizeaza si evalueaza eficienta activitatii in cadrul Sistemului de Acreditare. El este independent si impartial in luarea deciziilor si se constituie din reprezentanti ai :
– organelor publice centrale;
– Organismului National de Standardizare;
– Organismului National de Metrologie;
– Organismului National de Asigurare a Conformitatii Produselor;
– Organismului de Acreditare;
– organismelor de evaluare a conformitatii;
– asociatiilor de producatori si consumatori;
– organizatiilor stiintifice si obstesti.
Organismul de Acreditare este persoana juridica numita de Guvern si reprezinta o institutie nelucrativa cu stabilitate financiara si resurse necesare pentru functionare.
Organismul de Acreditare:
– participa la elaborarea politicii in domeniul acreditarii;
– propune spre aprobare Consiliului de Acreditare proceduri de lucru;
– examineaza materialele si adopta decizia referitor la acreditare;
– reprezinta tara in organismele internationale si participa la colaborarea regionala si internationala in domeniul acreditarii.
Comisia de apel examineaza apelurile in conformitate cu Regulamentul aprobat de Guvern si prezinta Consiliului de Acreditare informatii privind examinarea apelurilor.
Comisiile tehnice de ramura participa la evaluarea organismelor de asigurare a conformitatii si efectueaza expertize tehnice la solicitarea Consiliului de acreditare.
Organismul National de Asigurare a Conformitatii Produselor elaboreaza si implementeaza politica de stat in domeniul asigurarii conformitatii produselor, stabileste principiile si regulile de asigurare a conformitatii, aproba regulamentele organismelor de asigurare a conformitatii, desemneaza organismele de asigurare conformitatii pentru domeniul reglementat s.a.
Organele administratiei publice centrale elaboreaza si aproba reglementari tehnice pentru produse, propun modificari ale Nomenclatorului produselor supuse certificarii obligatorii, inainteaza propuneri privind desemnarea organismelor de asigurare a conformitatii s.a.































Cadrul Institutional al evaluarii conformitatii in Republica Moldova



























Fig. 1

Organismele de asigurare a conformitatii (organisme de certificare, laboratoare de incercari si etalonari, producatori care declara conformitatea), utilizind procedurile elaborate in baza standardelor internationale si europene din domeniu, efectueaza lucrari de:
– certificarea personalului, certificarea produselor si certificarea sistemelor de management al calitatii;
– incercari de laborator si etalonari;
– declaratie de conformitate;
– inspectie.

La inceputul anului 2004 in cadrul sistemului de evaluare a conformitatii activa un numar de organisme de asigurare a conformitatii acreditate in sistemul national, precum urmeaza:
– organisme de certificare a personalului – 1
– organisme de certificare a produselor – 24
– organisme de certificare a serviciilor – 3
– organisme de certificare a sistemelor de management al calitatii – 2
– organisme de inspectie – 2
– laboratoare de incercari – 155
– laboratoare de etalonari – 9.
In afara de organismele nominalizate, in domeniul evaluarii conformitatii activeaza si organisme neacreditate in Sistemul National de Acreditare care reprezinta filiale ale organismelor de certificare din strainatate: SGS, TUV, etc.
Ca forma, cadrul institutional si organizatoric este suficient pentru efectuarea lucrarilor din domeniul evaluarii conformitatii, insa in ceea ce priveste continutul acest cadru necesita modificari si ajustari esentiale in:
– simplificarea cadrului institutional si implementarea structurii clasice, conform careia sistemul de acreditare certifica competenta si inspecteaza organismele de evaluare a conformitatii, iar organele administratiei publice centrale de competenta, in caz de necesitate, desemneaza si supravegheaza aceste organisme;
– eficientizarea activitatii Sistemului de Acreditare si in primul rind a Consiliului de Acreditare si a comisiilor tehnice de ramura.

Problemele existente:

a) legislatia, actele normative, cadrul institutional si organizatoric nu corespund integral celor din UE;
b) asigurarea conformitatii este bazata pe procedura de certificare de catre o terta parte, atunci cind in UE in acest scop se utilizeaza preponderent declaratia furnizorului (producatorului) si supravegherea dura a pietei de catre stat.
c) Sistemul de Acreditare nu este recunoscut la nivel regional si international, respectiv nu sunt recunoscute nici rezultatele lucrarilor efectuate de catre organismele de asigurare a conformitatii.

Prioritati pe termen scurt:

 a) studierea cadrului legislativ, institutional si organizatoric din UE referitor la evaluarea conformitatii si elaborarea unui plan de masuri privind alinierea cadrului existent in Republica Moldova la cerintele europene;
b) alinierea Legii cu privire la standardizare, Legii metrologiei, Legii cu privire la evaluarea conformitatii produselor si Legii privind protectia consumatorilor la cerintele europene;
c) elaborarea si implementarea legii privind responsabilitatea producatorului pentru produsul fabricat in conformitate cu Directiva Europeana 83/37/CEE si transpunerea in legislatia nationala a Directivei Europene 2001/95/CEE privind securitatea generala a produselor si a Deciziei 93/465/CEE privind evaluarea conformitatii si regulile de aplicare si utilizare a marcii CE;
d) pregatirea bazei normative, materiale, metodologice si organizatorice pentru acreditarea organismelor de evaluare a conformitatii conform cerintelor UE;
e) pregatirea platformei pentru aderarea la Organizatia Europeana de Acreditare (EA).

Prioritati pe termen mediu:

 a) preluarea si implementarea procedurilor de evaluare a conformitatii stipulate in directivele europene;
b) acreditarea organismelor de asigurare a conformitatii conform cerintelor UE;
c) aderarea la EA;
d) semnarea acordurilor de recunoastere reciproca (MRA) si multilaterala (MLA) a rezultatelor lucrarilor din domeniul evaluarii conformitatii.

1.3.3. Metrologia

 Din punct de vedere al evaluarii conformitatii metrologia trebuie sa asigure trasabilitatea, corectitudinea, uniformitatea si exactitatea masurarilor caracteristicilor materiei prime, produselor si mediului conform procedurilor stabilite de reglementarile tehnice, standardele si regulamentele in vigoare.

Cadrul legislativ

Activitatile din domeniul Metrologic sunt reglementate de Legea metrologiei nr. 647 – XIII din 17.11.1995 si un sir de acte normative, precum urmeaza:

- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova referitor la Activitatea de Metrologie si Standardizare, nr. 363 din 26.10.96;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova referitor la Sistemul National de Etaloane, nr. 1169 din 29.09.03
- RTM NML 3-04:2003 “Contoare de gaz. Conditii tehnice si metrologice generale”;
- RTM NML 3-05:2003 “Contoare de gaz cu peretii deformabili”;
- RTM NML 9-07:2003 “Analizoare pentru gaze de esapament”;
- RTM NML 9-02:2004 “Spectrofotometre cu absorbtie atomica pentru masurarea poluantilor metalici in apa”;
- RTM 3-01:2004 “Rezervoare cilindrice pentru produse alimentare. Procedura de verificare metrologica” s.a.
Acest cadru legal asigura necesitatile actuale ale economiei nationale, insa din punct de vedere al strategiei europene, el trebuie ajustat la cerintele UE.

Cadrul institutional

Politica statului in domeniul metrologie este promovata de catre organul public central, Departamentul Standardizare si Metrologie, care executa functia de Organism National de Metrologie.
Departamentul Standardizare si Metrologie reprezinta Republica Moldova in organizatiile regionale si internationale de metrologie, colaboreaza cu organe de metrologie din alte state, decide referitor la aplicarea standardelor internationale si regionale.
Activitatea de metrologie este efectuata de catre:
– Organismul National de Metrologie;
– serviciile de metrologie ale ministerelor si departamentelor;
– serviciile de metrologie ale agentilor economici;
– inspectoratul metrologic din cadrul Departamentului Standardizare si Metrologie.
Organismul National de Metrologie reglementeaza activitatile de metrologie legala si generala in tara, stabileste cerinte obligatorii referitor la verificarea, etalonarea si atestarea metrologica a mijloacelor de masurare.
Serviciile de metrologie ale ministerelor, departamentelor si agentilor economici se creeaza pentru efectuarea lucrarilor de asigurare a uniformitatii si exactitatii masurarilor in ramurile respective ale economiei.
Inspectoratul metrologic din cadrul Departamentului Standardizare si Metrologie asigura controlul si supravegherea metrologica de stat.
Se cere de mentionat: cadrul institutional si organizatoric nu reflecta integral realitatea obiectiva din domeniul metrologie. Nu sunt clar definite functiile si responsabilitatile Departamentului Standardizare si Metrologie, Organismului National de Metrologie, Institutului National de Standardizare si Metrologie si a Centrelor de Standardizare si Metrologie. Laboratoarele de verificari si etalonari au un statut ce nu corespunde cerintelor europene. Este insuficient dezvoltata baza de etaloane si mijloacele de transmitere a unitatilor de masura. Este slab asigurata trasabilitatea etaloanelor la etaloanele unitatilor de masura SI. Nu este asigurata recunoasterea la nivel regional si international a rezultatelor lucrarilor de verificari si etalonari.

Probleme existente:

– legislatia in vigoare, cadrul institutional si organizatoric nu corespund cerintelor actuale din domeniu si strategiei europene a Republicii Moldova;
– rezultatele lucrarilor de verificari si etalonari nu sunt recunoscute la nivel european si international;
– sistemul de etalonari este slab dezvoltat.

Prioritati pe termen scurt:

 – elaborarea, aprobarea si implementarea Legii metrologiei in redactie noua cu transpunerea prevederilor legislatiei europene din domeniu;
– aderarea la Conventia Metrului;
– elaborarea unui plan de masuri pentru dezvoltarea Sistemului de Etaloane;
– pregatirea suportului organizatorico-metodologic si instrumental pentru alinierea laboratoarelor de verificari si etalonari la cerintele europene.

Prioritati pe termen mediu:

– crearea Sistemului de Etaloane al Republicii Moldova;
– asigurarea trasabilitatii masurarilor si validarea procedurilor de etalonare prin intercomparari la nivel regional si international;
– semnarea Acordului de recunoastere reciproca a etaloanelor nationale (MRA) din cadrul Comitetului Unit al Organizatiilor Regionale de Metrologie ISRB (Joint Comitee of Regional Bodies);
– aderarea la Organizatia Europeana Eurolab.

1.4. Protectia si sanatatea consumatorilor

Protectia si sanatatea consumatorilor se asigura prin reglementari tehnice, acte normative, standarde si proceduri de evaluare a conformitatii produselor care prevad implementarea unui mecanism de control si supraveghere de stat pentru protectia vietii, sanatatii, ereditatii si securitatii consumatorilor.


Cadrul legislativ

Cadrul legal al protectiei si sanatatii consumatorilor include:

– Legea privind protectia consumatorilor nr. 105 – XV din 13.03.2003;
– Legea cu privire la standardizare nr. 590 – XIII din 22.09.1995;
– Legea metrologiei nr. 647 – XIII din 17.11.1995;
– Legea cu privire la evaluarea conformitatii produselor nr. 186 – XV din 24.04.2003;
– Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la intensificarea activitatii de protejare a consumatorilor, nr. 1297 din 27.02.2001 s.a.
Cadrul legal stabileste cerinte pentru protectia si sanatatea consumatorilor la toate etapele ciclului de viata a produsului, inclusiv drepturile fundamentale ale consumatorilor, obligatiile producatorului si prestatorului de servicii, organele abilitate cu functii de protectie a consumatorilor s.a.
Legislatia in vigoare din domeniul dat asigura partial protectia si sanatatea consumatorilor, in mare masura, din cauza ca majoritatea consumatorilor, fiind din categoria celor saraci, nu se includ activ in miscarea de protejare a propriilor drepturi. Adaugator se cer eforturi sustinute pentru alinierea cadrului legal la cerintele Uniunii Europene.

Cadrul institutional

Conform legii privind protectia consumatorilor “Protectia drepturilor consumatorilor de catre stat se realizeaza prin elaborarea si promovarea la nivel de stat a politicii in domeniul protectiei drepturilor consumatorilor, elaborarea si aprobarea legilor si actelor normative in domeniu, prin organizarea si exercitarea controlului si supravegherii de stat asupra respectarii legislatiei in domeniu, precum si cerintelor prescrise sau declarate referitoare la produse, servicii”.
Cadrul institutional include:
– Departamentul Standardizare si Metrologie;
– organe ale administratiei publice centrale abilitate cu functii de protectie a consumatorilor;
– autoritatile administratiei publice locale cu atributii de protectie a consumatorilor;
– asociatiile obstesti pentru protectia consumatorilor.
Departamentul Standardizare si Metrologie elaboreaza si promoveaza politica statului in domeniul protectiei drepturilor consumatorilor, coordoneaza activitatea organelor administratiei publice cu drepturi de protectie a consumatorilor, efectueaza controlul si supravegherea de stat in domeniul dat, aplica sanctiuni pentru produsul necorespunzator in baza reclamatiilor consumatorului, reprezinta Republica Moldova in organizatiile internationale pentru protectia consumatorului.
Organele administratiei publice abilitate cu functii de protectie a consumatorilor stabilesc cerinte de inofensivitate si de calitate a produselor intru protectia vietii, sanatatii, ereditatii si securitatii consumatorului.
Autoritatile administratiei publice locale informeaza consumatorii si examineaza reclamatiile acestora referitor la transportul local, serviciile comunale, colaboreaza cu organele si autoritatile cu atributii de protectie a consumatorilor, informeaza autoritatile competente despre cazurile de constatare a produselor falsificate s.a.
Asociatiile obstesti pentru protectia consumatorilor inainteaza in instantele judecatoresti actiuni pentru protectia drepturilor consumatorilor si tragerea la raspundere a persoanelor vinovate de producerea si comercializarea produselor neconforme, sa informeze consumatorii despre calitatea produselor, sa inainteze autoritatilor administratiei publice propuneri pentru modificarea legislatiei in vigoare s.a.
Se cere de mentionat ca din toate componentele cadrului institutional, la moment, numai Departamentul Standardizare si Metrologie activeaza cu o viziune si un scop bine determinat in domeniul protectiei consumatorilor. Insa si in activitatea acestui organ public central sunt necesare schimbari esentiale in ceea ce priveste planificarea si efectuarea controlului si supravegherii de stat, implicarea laboratoarelor de incercari in aceasta activitate, conlucrarea cu celelalte parti ale cadrului institutional si in primul rind cu asociatiile obstesti pentru protectia consumatorilor.

Problemele existente:

– cadrul legal nu este aliniat la cerintele UE;
– cadrul institutional si organizatoric nu este bine ajustat si echilibrat;
– laboratoarele de referinta pentru incercari ale produselor nu corespund cerintelor supravegherii de stat;
– impactul asociatiilor obstesti si al autoritatilor administratiei publice locale asupra procesului de protectie a consumatorilor este inadmisibil de mic.
– informarea nesatisfacatoare a consumatorilor in ceea ce priveste protejarea drepturilor lor.

Prioritati pe termen scurt:

– alinierea legii privind protectia consumatorilor, Legii cu privire la standardizare, Legii metrologiei, Legii cu privire la evaluarea conformitatii produselor, Hotaririi Guvernului Republicii Moldova cu privire la intensificarea activitatii de protejare a consumatorilor si a altor acte normative la cerintele UE;
– crearea asociatiilor obstesti pentru protectia consumatorilor in toate localitatile tarii;
– organizarea conlucrarii efective a organelor, autoritatilor si asociatiilor din cadrul institutional al protectiei consumatorilor;
– crearea unui mecanism eficient de informare a consumatorilor referitor la drepturile lor fundamentale.

Prioritati pe termen mediu:

– transpunerea in legislatia nationala a Directivelor Europene 85/374/EEC cu privire la responsabilitatea pentru produse defectuoase, 2001/95/EEC cu privire la inofensivitatea generala a produselor, 1999/44/CEE cu privire vinzarea bunurilor si garantiile pentru consumatori si 93/13/EEC privind utilizarea clauzelor abuzive in contracte.
– crearea laboratoarelor de incercari pentru controlul si supravegherea de stat;


2. Circulatia persoanelor

2.1. Dreptul de stabilire a persoanelor


Cadrul legislativ

- Legea Republicii Moldova cu privire la migratiune Nr.1518-XV din 06.12.2002 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1-2/2 din 15.01.2003, defineste notiuni aferente circulatiei cetatenilor straini, cum ar fi notiunile de lucrator imigrant, lucrator detasat, adeverinta de imigrare, permis de sedere, permis de munca, cota de imigrare. Deasemenea Legea stipuleaza prevederi privind stabirea unei cote anuale de imigrare in marime de numai mare de 0,05 la suta din numarul populatiei, acordarea si incetarea statutuli de imigrant, drepturile si libertatile acestuia in Republica Moldova.
Conform acestei Legi cetatenii straini si apatrizii care au intrat in Republica Moldova se pot stabili cu traiul permanent sau temporar pe teritoriul ei numai dupa obtinerea adeverintei de imigrant. Adeverinta de imigrant se elibereaza cetateanului strain sau apatridului sosit in tara pe un termen de peste 90 de zile. Adeverinta de imigrant este de doua tipuri: adeverinta de imigrant cu termen fixat si adeverinta de imigrant permanenta. Adeverinta de imigrant serveste drept temei pentru eliberarea permisului de sedere.
• Adeverinta de imigrant cu termen fixat se elibereaza:
a) lucratorilor imigranti - pe un termen de pina la un an, cu posibilitatea prelungirii ei, la cererea titularului, pe noi termene a cite un an;
b) fondatorului intreprinderii cu investitii straine de cel putin 100 de mii dolari S.U.A. si persoanelor cu functii de conducere din cadrul acestei intreprinderi (conducatorului si adjunctilor sai), sositi pentru un anumit timp in Republica Moldova - pe termenul solicitat, care nu va fi mai mare de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii adeverintei pe noi termene;
c) imigrantilor inmatriculati in institutiile de invatamint din Republica Moldova - pentru intreaga perioada de studii;
d) minorilor sositi in Republica Moldova la rude apropiate - pe un termen de pina la 3 ani, cu conditia ca acestia dispun de consimtamintul parintilor autentificat de notar.
Adeverinta de imigrant permanenta se elibereaza:
• Imigrantilor care poseda specialitati deosebit de solicitate in tara, specialistilor de calificare inalta, invitati de Guvern la propunerea autoritatilor administratiei publice centrale.
• Imigrantilor sositi in Republica Moldova in cadrul imigratiei de familie
- Legea Republicii Moldova cu privire la statutul juridic al cetatenilor straini si a apatrizilor in Republica Moldova Nr.275-XIII din 10.11.94 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.20/234 din 29.12.1994. Din momentul eliberarii adeverintei de imigrant, cetateanul strain primeste, de asemenea, statutul de immigrant, iar Legea stupuleaza ca cetatenii straini si apatrizii au aceleasi drepturi, libertati si indatoriri ca si cetatenii Republicii Moldova, cu unele exceptii stabilite de legislatie (nu pot fi desemnati in functii sau antrenati in activitati pentru care se cere cetatenia Republicii Moldova, nu beneficiaza de dreptul de a alege si de a fi ales in organele legislative, executive si in alte organe eligibile, si nici de a participa la sufragiu universal, nu pot fi membri de partide si de alte organizatii social-politice). Atit aceasta lege cit si Legea cu privire la migratiune prevede drepturile si libertatile imigrantilor, inclusiv restrictii.
- Legea Republicii Moldova privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte Nr.273-XIII din 09.11.94, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.9 din 09.02.1995 prevede eliberearea permiselor de sedere. Cetatenilor straini care domiciliaza permanent pe teritoriul Republicii Moldova li se elibereaza permise de sedere. Valabilitatea permiselor de sedere este de pina la 10 ani, dar nu mai mare de valabilitatea pasaportului national al detinatorului. Pentru cetatenii straini si apatrizii ce domiciliaza temporar pe teritoriul Republicii Moldova, permisele de sedere se elibereaza pe termen de pina la un an, cu exceptia studentilor, carora li se elibereaza permis de sedere pentru durata prevazuta de contractul cu institutia de invatamint. O regula separata prevede ca fondatorilor companiilor cu investitii de cel putin $ 100.000, li se elibereaza permis de sedere pentru o perioada de pina la 5 ani. Competenta de prelungire a valabilitatii permisului de sedere apartine Departamentului Migratiune. Directives 93/109/EC and 94/80/EC
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la facilitarea regimului calatoriilor in Republica Moldova pentru cetatenii unor state, Nr. 1431 din 4.12.2003, Monitorul Oficial al R.Moldova Nr. 244-247 din 12.12.2003,
Nu au nevoie de vize pentru a intra in si iesi din Republica Moldova:
• titularii pasapoartelor ONU “Laissez-Passer” eliberate de catre ONU si agentiile sale specializate;
• titularii pasapoartelor diplomatice si de serviciu, cetateni ai urmatoarelor state nu au nevoie de vize pentru intrare pe teritoriul Republicii Moldova: Albania, Bulgaria, China, Cipru, Croatia, Elvetia, Iran, Slovacia, Statul Israel, Turcia, Turkmenistan, Ungaria, Vietnam;
• personalul misiunilor permanente si reprezentantelor organismelor internationale, misiunilor diplomatice si consulare acreditate in Republica Molodva si membrii familiilor acestora, reprezentantii mass-media straini acreditati in RM si care detin legitimatii de acreditare eliberate de MAE pentru perioada a misiunii
Nu au nevoie de vize pentru intrare pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioada de sedere pina la 90 de zile:
• cetatenii urmatoarelor state: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kirgizstan, Polonia, Rominia, Rusia, Tadjikistan, Ucraina si Uzbekistan.
• titularii pasapoartelor diplomatice, cetateni ai urmatoarelor state: statele membre ale Uniunii Europene (Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia, Ungaria), statele-candidate la aderarea la Uniunea Europeana (Bulgaria, Croatia, Turcia), Canada, Confederatia Elvetiana, Japonia, Statul Israel, Norvegia, si SUA.
Au nevoie de vize:
• titularii pasapoartelor de serviciu si ordinare (simple), cetatenii tarilor-membre si statelor-candidate ale Uniunii Europene; Aceasta categorie de cetateni insa pot obtine vize de intrare-iesire in/din Moldova cu un termen de sedere care nu depaseste 90 zile fara a prezenta invitatii din partea persoanelor juridice sau fizice din tara:
• cetatenii straini care nu sint indicati mai vor intra pe teritoriul Republicii Moldova in baza unei vize valabile, eliberate in baza unei invitatii din partea;
In cazul in care intre Republica Moldova si unul din statele nominalizate este in vigoare un tratat, care stabileste o alta modalitate de intrare in Moldova, vor fi aplicabile prevederile acestuia.
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova, despre aprobarea Regulamentului cu privire la instruirea cetatenilor straini si apatrizilor in institutiile de invatamint din Republica Moldova, Nr.746 din 21.06.2003, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.138-140/824 din 08.07.2003, prevede proceduri de inmatriculare a cetatenilor straini la institutiile de invatamint, cit si proceduri privind eliberarea adeverintelor de imigrant si permiselor de sedere in Republica Moldova.
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la evidenta circulatiei turistilor in punctele de trecere a frontierei de stat Nr.215 din 22.02.2002 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.29-31/286 din 28.02.2002

Probleme existente

Cadrul general al vizelor trebuie sa fie examinat detaliat pentru a actualiza politica si practica de eliberare a vizelor si legile si regulamentele relevante, a remedia lacunele si elimina suprapunerile. Unele aspecte sunt aparent reglementate in mai multe locuri, pe cind alte subiecte necesita o dezvoltare si descriere mai detaliata. Examinarea cadrului general al vizelor trebuie de asemenea sa includa si corespunderea cu acele legi si obligatii internationale avind originea in tratate, conventii, etc., la care Moldova este parte. Intr-o astfel de examinare – sau reforma a cadrului de vize ar fi firesc sa se initieze adresarea la setul de acte normative ale zonei Schengen.
Ar trebui sa se prevada instruirea in domeniul politicelor privind vizele, practicele si masurile de securitate pentru oficialitatile din trupele de graniceri, functionarii consulari si alte persoane oficiale relevante. La instruire s-ar putea sa se treaca in revista sensul si scopul unei vize si sa se prezinte standardele internationale convenite pentru producerea lor, precum si practicele oportune de eliberare. De asemenea ar putea fi examinate cazurile in care nu se necesita eliberarea vizei, schimbul de date, diferite categorii de vize, pre-inspectia si controlul la intrare. Oficialitatile ar urma sa primeasca un compendiu al materialelor cu privire la regimul vizelor Schengen si alte politici internationale de vize.
Prevederile cadrului legislativ in domeniul dat nu sunt compatibile cu normele ce se regasesc in legislatia in domeniu a statelor membre ale Uniunii Europene. Totodata, legislatia nu este in deplin acord cu prevederile tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte.
Statutul de imigrant se termina odata cu obtinerea cetateniei Republicii Moldova de catre persoana in cauza sau odata cu emigrarea pentru a se stabili cu traiul permanent in strainatate. Legea nu defineste notiunea de “trai permanent”. In conformitate cu Legea, cetateanul strain poate pierde dreptul la sedere in Moldova daca motivele pentru sedere nu mai exista. Insa, persoana straina care se afla in Moldova in baza casatoriei, in caz de divort nu-si pierde dreptul la sedere in Moldova. Acest drept este pierdut si in cazul nerespectarii legislatiei. Insa, nu exista claritate privind acele prevederi ale legislatiei, nerespectarea carora implica pierderea dreptului la sedere in Moldova. Aceste decizii sunt luate de Departamentul Migratiunii.
In Legea cu privire la Migratiune trebuie sa se fie stipulate mai exact conditiile de pierdere a statutului de imigrant. Pierderea dreptului de sedere (statutului de imigrant) este o schimbare radicala a statutului persoanei si din punct de vedere al legii si ordinii, regulile in acest domeniu trebuie sa fie cit se poate de clare, dar si proportionale cu incalcarea comisa.
Cota de imigrare, prevazuta de Legea cu privire la migratiune are ca scop principal protejarea pietei interne a muncii. In practica internationala acest scop se realizeaza prin reglementarea permiselor de munca. Acest lucru ar permite mai multa flexibilitate. Deasemenea acest fapt vine in contradictie cu angajamentele Republicii Moldova in cadrul Organizatiei Mondiale ale Comertului care nu prevad restrictii cantitative a prezentei persoanelor fizice (cetateni ai tarilor membre ai OMC ) pe teritoriul Republicii Moldova in scopul prestarii tipurilor de servicii concesionate. Vezi Report of the Working Party on the Accession of the Republic of Moldova. Part II – Schedule of Specific Commitments on Services. (WT/ACC/MOL/37/Add.2) Page 2. I Horizontal Commitments. Mode 4., in vigoare prin Legea Republicii Moldova pentru aderarea Republicii Moldova la Organizatia Mondiala a Comertului, Nr.218-XV din 01.06.2001, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.59-61 din 07.06.2001.

Prioritati pe termen scurt:

 - modificarea actelor normative si legislative in vigoare cu angajamentele Republicii Moldova in cadrul OMC privind circulatia persoanelor fizice in scopul comertului cu serviciilor;
- Legea Republicii Moldova privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte trebuie adusa la zi si necesita examinare posibilitatea incorporarii majoritatii prevederilor acesteia in Legea cu privire la migratiune. Revizuirea prevederilor acestea in conformitate cu Directivele UE 93/109/EC and 94/80/EC.

Prioritati pe termen mediu:

 - Alinierea progresiva a legislatiei nationale la legislatia si practica UE in materie de regimul de vize, drept de circulatie a persoanelor si dreptul de sedere a cetatenilor straini pe teritoriul Republicii Moldova.
- Continuarea alinierii la legislatia si practica UE in materie de stabilire a persoanelor, inclusiv revizuirea Legii cu privire la migratiune in contextul stipularii mai exacte a conditiilor de pierdere a statutului de imigrant.

2.2. Dreptul de a initia si dezvolta activitati economice cu angajati proprii si de a infiinta si conduce intreprinderi
Cadrul legislativ:

-
Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat si intreprinderi Nr.845-XII din 03.01.92, Monitorul Oficial nr.2 din 28.02.1994, stupuleaza ca orice cetatean strain sau apatrid poate fi antreprenor si desfasura activitate de fabricare a productiei, executare a lucrarilor si prestare a serviciilor, de ei insasi si de asociatiile acestora in mod independent, din proprie initiativa, in numele lor, pe riscul propriu si sub raspunderea lor patrimoniala.
- Legea Republicii Moldova privind investitiile straine N 998-XII, 1 aprilie 1992, Monitorul Oficial N 5-7, 13 ianuarie 2000 prevede ca posturile de conducere in organele administrative ale intreprinderii cu investitii straine pot fi detinute de cetateni straini, precum si de apatrizi. Aceiasi lege prevede ca cetatenii straini si apatrizii pot practica orice specialitati la intreprinderile cu investitii straine. Acesti cetateni straini beneficiaza de dreptul la vize de intrare si de resedinta potrivit necesitatilor activitatii lor in cadrul intreprinderii cu investitii straine, daca acest lucru nu contravine intereselor asigurarii securitatii nationale si ordinii publice a Republicii Moldova.
- Legea Republicii Moldova cu privire la sustinerea si protectia micului business, Nr.112-XIII din 20.05.94, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.2 din 25.08.1994, stipuleaza ca persoanele fizice si juridice straine sunt subiecti ai sustinerii si protectiei nestatale a micului business.
- Legea Republicii Moldova cu privire la migratiune Nr.1518-XV din 06.12.2002 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1-2/2 din 15.01.2003 prevede aprobarea unui numar limita de lucratori straini antrenati ulterior activitate de munca privind indeplinirea contractelor de prestare a serviciilor, incheiate intre autoritatile administratiei publice centrale si locale cu agentii economici din alte tari. In cazul in care acesti lucratori desfasoara o activitate pe o perioada mai mare de 30 zile, acestora li se elibereaza permise de munca.
- Aceasta prevedere necesita evaluare a conformitatii cu lista angajamentelor OMC domeniul comertului cu servicii, Acordului OMC privind comertul cu servicii (GATS) in contextul limitarii accesului la piata serviciilor si respectarii tratamentului nediscriminatoriu.
- Legea privind ocuparea fortei de munca si protectia sociala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, nr.102-XV din 13.03.2003, MO nr. 70-72/312 din 15.04.2004.
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea de invitatii cetatenilor straini si apatrizilor, Nr.33 din 22.01.2004, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.19-21/160 din 30.01.2004. Noul Regulament prevede procedura de solicitare, examinare a cererii si eliberare a invitatiei cetatenilor straini. Procedura prevede urmatoarele etape:

i) examinarea cererii de catre Depatamentul Migratiunii si coordonarea in scris cu organele de specialitate;
ii) eliberarea invitatiei de catre Departamentul Migratiunii in termen de pina la 30 zile de la momentul depunerii cererii. Demersurile agentilor economici titulari ai licentelor pentru activitate de turism se examineaza in mod prioritar in termen de pina la 10 zile;
iii) Dupa perfectarea si eliberarea invitatiei, datele despre persoana invitata si invitatia eliberata se transmit Ministerului Afacerilor Externe in scopul perfectarii vizei ulterioare. In caz de refuz Departmentul Migratiunii este in drept sa nu indice temeiurile deciziei luate.
Nu cad sub incidenta acestei proceduri perfectarea vizelor pentru delegatiile si persoanele oficiale invitate de catre Presedintele Republicii Moldoca, Parlament, Guvern, organizatiile internationale, misiunile diplomatice si consulare straine, care se va efectua doar in baza solicitarilor prezentate Ministerului Afacerilor Externe.

Probleme existente

In urma analizei generale a actelor normative mentionate la acest capitol se pot enumera unele lacune si incalcari ale tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte (d.e Protocolul de aderare a Republicii Moldova la OMC, UE fiind actorul principal) cum ar fi: restrictii sau limitari privind accesul pe piata a prestatorilor de servicii (cote de imigrare, cote privind numarul persoanelor straine care pot fi angajate intr-un anumit tip de servicii). Aceste momente vin in contradictie cu angajamentelor Republicii Moldova in cadrul OMC. Un studiu analitic in acest domeniu este necesar pentru a revizui legislatia in vigoare si evalua impactul acestora asupra dezvoltarii cresterii economice, ca urmare a impedicarii comertului cu servicii.
Cetatenii straini care doresc sa creeze o companie in Moldova urmeaza sa prezinte la Departamentului Migratiunii si altor institutii guvernamentale si o serie de documente care sa demonstreze ca compania este serioasa. Formalitatile de inregistrare a unei intreprinderi cu capital strain sau mixt constituie 300 USD, tratament discriminatoriu fata de inregistrarea intreprindelor autohtone. Doar fondatorii companiilor cu investitii de cel putin 100.000 USD primesc un statut special si permisul de sedere pentru 5 ani, ceilalti investitori si angajatii straini ai acestora sunt supusi procedurile anevoioase de obtinere a documentelor de sedere in Republica Moldova. Sunt vage prevederilor Legii privind investitiile straine despre faptul ca cetatenii straini beneficiaza de dreptul la vize de intrare si de resedinta potrivit necesitatilor activitatii lor in cadrul intreprinderii cu investitii straine, daca acest lucru nu contravine intereselor asigurarii securitatii nationale si ordinii publice. Aceste reguli sunt imposibile de aplicat si contravin altor prevediri din legislatie mentionate mai sus.
Persoana straina pe perioada de inmatriculare la studii i se elibereaza un certificate ce asigura sederea legala. Daca studentul strain se casatoreste pe parcursul studiilor in Moldova, el /ea trebuie sa-si schimbe statutul. Studentul strain nu poate sa primeasca permis de munca si deci, nu are voie sa lucreze pe parcursul aflarii sale in Moldova. Moldova a incheiat citeva acorduri bilaterale cu privire la schimbul cu studenti si profesori. Profesorii /invatatorii au nevoie de permis de munca pentru a lucra in Moldova, legislatia nu prevede facilitati pentru aceasta categorie de cetateni.
Procedurile de procesare trebuie sa fie descrise detaliat, in asa fel incit sa ofere un instrument de baza pentru crearea unui sistem informational privind cererile depuse de cetatenii straini si procesarea lor.
In acest sens s-ar putea examina posibilitatea solicitarii certificatului de imigrant din afara tarii. In multe tari exista o regula generala, ca cererea de solicitare a permisului de resedinta se depune inainte de intrarea in tara respectiva. Procedura trebuie sa fie simplificata atit pentru solicitanti, cit si pentru functionari..
In cazul sederii in Moldova mai putin de 90 de zile, persoana trebuie sa se inregistreze la Departamentul Migratiei in timp de 3 zile de la intrarea in Moldova. Daca persoana nu reuseste sa se inregistreaza conform cerintelor de mai sus, ele este supuse amenzii, care variaza de la 360 la 540 lei (28 – 41 USD). Serviciul politiei de Combatere a sederii si migratiei ilegale a strainilor adopta decizia de aplicare a amenzii, aceasta urmind sa fie aprobata de catre instanta de pina la 90 zile, deoarece cetatenii deja poseda viza care in sine constituie o inregistrare care se face la intrare si obtine dreptul de circulatie de teritoriul Republciii Moldova.

Prioritati pe termen scurt:

- elaborarea unui studiu de evaluare a conformitatii legislatiei nationale in vigoare cu Lista angajamentelor Republicii Moldova fata de OMC privind dreptul persoanelor straine de a initia si dezvolta activitati economice cu angajati proprii si de a infiinta si conduce intreprinderi;
- revizuirea si concordarea legislatiei nationale in vederea eliminarilor suprapunerilor contradictorii din politicii migrationale si politicii de stimulare a investitilor straine;
- elaborarea proiectelor privind elaborarea si implementarea unei metodologii corespunzatoare de analiza a procesului de angajare a cetatenilor straini in activitati de munca pe teritoriul Republicii Moldova;
- instruirea functionarilor administratiei publice centrale si locale, ale altor institutii guvernamentale sau asociatii profesionale responsabile de aproximarea si negocierea tratatelor in domeniul de recunoastere reciproca a studiilor, inclusiv instruirea lor lingvistica si studii peste hotare (in continuu);
- revizuirea procedurilor care se aplica la eliberarea certificatelor de immigrant si a permiselor de munca in contextul facilitarii obtinerii si posibilitatii eficientizarii acestora.

 

Prioritati pe termen mediu:

 - procedurile de procesare a adeverintei de immigrant si permisului de munca trebuie sa fie descrise detaliat, in asa fel incit sa ofere un instrument de baza pentru crearea unui sistem informational privind cererile depuse de cetatenii straini si procesarea lor. Procedura trebuie sa fie simplificata atit pentru solicitanti, cit si pentru functionari;
- initierea alinierei legislatiei si implementarea in Moldova a directivelor europene privind recunoasterea calificarilor profesionale;
- initierea armonizarii practicii Republicii Moldova la asa numitul Sistem general de recunoastere a calificarilor profesionale;
- instruirea functionarilor administratiei publice centrale si locale, ale altor institutii guvernamentale sau asociatii profesionale responsabile de aproximarea si negocierea tratatelor in domeniul de recunoastere reciproca a studiilor, inclusiv instruirea lor lingvistica si studii peste hotare (in continuu);
- initierea negocierilor privind incheirea acordurilor de recunoastere reciproca a documentelor de studii cu statele membre ale UE si statele candidate la UE (in continuu).

2.3. Circulatia lucratorilor

Cadrul legislativ:

- Legea Republicii Moldova cu privire la migratiune Nr.1518-XV din 06.12.2002 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1-2/2 din 15.01.2003, defineste notiuni aferente circulatiei cetatenilor straini, cum ar fi notiunile de lucrator imigrant, lucrator detasat, permis de munca.
Legea prevede ca pentru desfasurarea activitatii de munca, lucratorul imigrantul este obligat sa obtina permis de munca. Permisul de munca este de doua tipuri: permis de munca cu termen fixat (termen de un an, cu posibilitatea prelungirii) si permis de munca permanent (fondatorilor intreprinderii cu investitii straine de cel putin 100 de mii dolari S.U.A. si persoanelor cu functii de conducere din cadrul acestei intreprinderi).
De aseamea, legea stipuleaza ca pentru desfasurarea activitatilor de munca in cadrul contractelor de prestare a serviciilor, incheiate intre autoritatile administratiei publice centrale si locale cu agentii economici din alte tari pot si detasati lucratori straini. In cazul in care aceste persoane desfasoara activitate de munca pe o perioada mai mare de 30 de zile - li se elibereaza permis de munca. Detasarea lucratorilor de catre agentii economici din Republica Moldova pentru desfasurarea activitatii de munca peste hotare necesita autorizarea Departamentului Migratiune.
- Legea turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.54-56, art.357). Legea reglementeaza activitatea de turism, competenta autoritatilor publice relevante, drepturile si obligatiile agentiilor de turism, etc. Legea defineste atragerea turistilor drept prioritate in Republica Moldova cu scopul desvoltarii oportunitatilor de investitii. In conformitate cu Legea, turismul este definit ca un ansamblu de bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv este altul decit exercitarea unei activitati remunerate in locul vizitat.
- Conventia privind discriminarea in domeniul ocuparii fortei de munca si exercitarii profesiei Nr. 111 din 25.06.1958 (Ratificata prin Hotarirea Parlalmentului nr. 593-XIII din 26.09.95, publicata in editia oficiala „Tratate internationale”, 1999, volumul 10, pag.53), in vigoare
- Legea Republicii Moldova privind frontiera de stat a Republicii Moldova, Nr.108-XIII din 17.05.94, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.12 din 03.11.1994, prevede ca conducerea activitatii punctelor de trecere a frontierei de stat este executata de catre sefii punctelor de control ale trupelor de graniceri, in acelasi timp, Hotarirea Guvernului Republicii Moldova, cu privire la interactiunea serviciilor, reglementarea perceperii platilor si automatizarea sistemului de evidenta la efectuarea controlului in punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova Nr.808 din 09.08.2000, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.102-105 din 17.08.2000 – atribuie functia de coordonare a institutiilor cu functii de control la frontiera – Departamentului Vamal.

Probleme existente

Setul intreg de legi trebuie examinat minutios pentru a armoniza legislatia, a suplini lacunele si a evita dublarea reglementarilor. La momentul actual, aparent, unele aspecte sunt reglementate in mai multe acte, alte aspecte trebuie elaborate si descrise mai detaliat, iar in general exista prea multe legi care reglementeaza domeniul de stabilire a persoanelor, este foarte vag stipulate in legislatie dreptul de a initia si dezvolta activitati economice cu angajati proprii si de a infiinta si conduce intreprinderi, inclusiv aspectele legate de circulatia lucrarorilor.
Legea turismului a generat ceva confuzie in activitatea si in relatiile cu Departamentul Dezvoltarii Turismului, pe de o parte, Departamentul Migratiune, Departamentul Trupelor de Graniceri, Departamentul Tehnologiilor Informationale si Ministerul Afacerilor Externe, pe de alta parte. Ca atare, orice vizita de afaceri, cunostinta cu potentialul de investire, studii, cercetari de marketing pot fi considerate drept turism. Aceasta abordare nu corespunde unui sir de mecanisme din Moldova. de exemplu, durata si procedura anevoiasa de solicitare si aprobare a invitatiilor pentru cetatenii straini. Exista o necesitate stringenta pentru ca autoritatile de resort si factorii de decizie sa armonizeze politica de turism si cea migrationala.
Cadrul juridic general care reglementeaza circulatia persoanelor, inclusiv a lucratorilor trebuie sa fie examinat minutios si revazut. Legea cu privire la intrarea si iesirea din Moldova trebuie sa fie actualizata si in masura posibilitatii includerii acetor prevederi in Legea cu privire la migratiune.
Procedurile ce tin de intrare in tara trebuie sa fie aliniate si unificate pe cit este posibil acest lucru din considerent practic. Numarul serviciilor prestate la punctele de trecere a frontierei, posibil ar putea fi redus. Daca dintr-un motiv sau altul serviciile ar trebui sa ramina, ar trebui sa existe o transparenta mai mare privind taxele platite de persoanele fizice pentru serviciile prestate care trec frontiera. Delimitarea clara a functiilor de control intre institutiile de la frontiera.

Cadrul institutional

Cadrul institutional si organizatoric descris se refera la circulatia persoanelor peste frontierele Republicii Moldova, inclusiv cuprinde procedurile de reglementare, monitorizare si control a urmatoareleor domenii: i) dreptul de stabilire a persoanelor, ii) dreptul de a initia si dezvolta activitati economice cu angajati proprii si de a infiinta si conduce intreprinderi, si iii) circulatia lucratorilor.
Domeniile mentionate fac parte din politica migrationala, reprezentind una din functiiile Guvernului Republicii Moldova, excercitate in prezent de mai multe organe ale autoritatii publice centrale, inclusiv representantii acestora in teritoriu.
Pina in prezent in reglementarea, monitorizarea si controlulul asupra circulatiei persoanelor in Republica Moldova au fost implicate Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Departamentul Tehnologii Informationale, Departamentul Trupelor de Graniceri, indirect au fost implicate Departamentul Vamal si Departamentul Turismului.
Odata cu intrarea in vigoare in anul 2003, Legea Republicii Moldova cu privire la migratiune Nr.1518-XV din 06.12.2002 (MO nr.1-2/2 din 15.01.2003) prevede abilitarea cu functii de coordonare si reglementare a proceselor migrationale Departamentul Migratiune (in continuare - DM).
1. Departamentul Migratiune este un organ al administratiei publice centrale si in colaborare cu alte organe de stat, cu sindicatele si cu organizatiile neguvernamentale este abilitat sa promoveze o politica de stat unica in domeniul migratiunii.
Departamentul Migratiune este condus de un director general si un vicedirector general, numiti in functie de catre Guvernul Republicii Moldova. DM are 5 directii:
i) Directia principala imigrare si repatriere,
ii) Directia principala migratie de munca si relatii externe,
iii) Directia principala juridica si Inspectoratul de Stat,
iv) Directia administrativ-financiara, logistica si informatii, si
v) Directia Generala Refugiati.
Deasemenea, prin Lege se reglementeaza ca o serie de alte institutii sint obligate sa informeze intr-un anumit termen Departamentul de Migratiune despre activitatile lor in domeniul migrational, si anume:
a) Ministerul Afacerilor Externe - despre vizele de intrare eliberate;
b) Departamentul Trupelor de Graniceri - despre cetatenii straini, apatrizii si cetatenii Republicii Moldova care au intrat si au iesit sau carora le-a fost interzisa intrarea sau iesirea din tara;
c) Departamentul Tehnologii Informationale - despre schimbarile survenite in starea familiala a imigrantului sau a refugiatului, despre inregistrarea agentilor economici cu participarea cetatenilor straini, precum si despre actele de identitate eliberate imigrantilor si refugiatilor sau anulate;
d) autoritatea administratiei publice locale - despre plecarea inainte de termen a imigrantului de pe teritoriul administrat de ea;
e) Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justitiei, Procuratura enerala, Serviciul de Informatie si Securitate - despre incalcarile omise de imigranti, de solicitantii de azil si de refugiati, precum si despre deciziile instantelor judecatoresti referitoare la decaderea acestora din drepturile lor parintesti;
f) organele fiscale - despre cazurile de eludare a legislatiei fiscale de catre persoanele fizice si juridice ai caror conducatori sint cetateni straini;
g) intreprinderea, institutia, organizatia cu orice forma juridica de organizare - despre desfacerea contractului individual de munca incheiat cu imigrantul sau despre incetarea relatiilor de munca cu imigrantul care a decedat, a fost declarat disparut fara veste ori a fost declarat decedat;
h) institutiile de invatamint si de cercetari stiintifice, publice sau private - despre terminarea sau suspendarea studiilor ori a cercetarilor stiintifice, despre transferarea elevilor, studentilor, rezidentilor, doctoranzilor si postdoctoranzilor straini la alte institutii de invatamint, institutii, intreprinderi, organizatii sau despre exmatricularea acestora.
Prin Hotarirea Guvernului nr. 970 din 7.08.2003 Departamentului Migratiune i-au fost transferate urmatoarele competentelor de la alte organe ale administratiei publice si anume:
- Ministerul Justitiei - transferul unitatilor de personal ale Directiei principale pentru refugiati;
- Ministerul Afacerilor Externe – transferul functiilor de eliberare a invitatiilor pentru cetatenii straini si apatrizi, la solicitarea persoanelor juridice;
- Departamentul Tehnologii Informationale – transferul:
i) functiilor de eliberare a invitatiilor pentru cetatenii straini si apatrizi, eliberate la solicitarea persoanelor fizice;
ii) functiilor de prelungire a vizelor de intrare si eliberare a vizelor de iesire, prelungirea termenului de sedere, stabilirea cu traiul permanent sau temporar pentru cetatenii straini si apatrizi.
1. Ministerul Afacerilor Externe – are ca functie principala in acest domeniu eliberarea vizelor si legalizarea documentelor oficiale. Acestea se efectuiaza la sectiile consulare ale ambasadelor si representantelor Republicii Moldova peste hotare, cit si la cele 4 sectii consulare la punctele de frontiera (Aeroport, Leuseni, Sculeni, Cahul). Capacitatile MAE sunt considerate corespunzator satisfacatoare pentru indeplinirea functiilor sale in domeniul acreditat.
2. Departamentul Trupelor de Graniceri –are ca functie principala controlul documentelor de trecere peste frontiera a persoanelor si prezenta vizelor in cazurile de necesitate, inregistrarea acestora in bazele de date informationale.
3. Ministerul Afacerilor Interne – Serviciul pentru Combaterea Sederii Ilegale si Migratiei Cetatenilor Straini (MAI/SCSMI) . Serviciul a fost creat in iulie 2001 ca o unitate in cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Atributiile de baza in domeniul analizate - este controlul sederii cetatenilor straini, fie permanent sau temporar si combaterea migratiei ilegale si neregulate.

Probleme existente

Transferul functiilor de la autoritatile nominalizate mai sus, cu exceptia celor legate de azil si refugiati de la Ministerul Justitiei, transferul restul functiilor de la celelalte institutii sunt in proces, cu toate acestea, preluarea complexului de atributii, necesita in primul rind elaborarea si instalarea unui nou sistem informational, elaborarea unor noi tipuri de documente, precum personal calificat in domeniile relevante. Aceasta reforma institutionala atrage dupa sine o serie de reforme cu aspecte de ordin financiar, organizational, experienta si resurse umane.
Durata de trecere a trecerea a frontierei, dublarea colectarii informatiei despre persoanele fisice (fie cetateni straini, fie cetateni ai Republicii Moldova ), de exemplu atit Departamentul Trupelor de Graniceri, cit si Departamentul Vamal la punctele de trecere a frontierei (cu exceptia Aeroportului) introduce informatiei specifice privind persoanele fizice ce trec frontiera republicii, vizele persoanelor straine, etc.
Transparenta procedurilor si cerintelor fata de documentatia privind autorizarea circulatiei persoanelor. Accesul mai liber la formularele tipizate privind cererile pentru invitatii, invitatile, cererile pentru solicitare de viza, solicitare de adeverinta de imigrant, procedura de eliberare a permisului de sedere (documentele necesare de prezentat), a permisului de munca, domeniile restrictionate, locurile de munca care necesita cetatenia Republicii Moldova, etc. – toate aceste informatii trebuie sa fie plasate pe pagina internet a Departamenului Migratiune (integral sau cu referinte la organele responsabile).
Serviciul granicerilor nu are posibilitate sa efectueze la toate punctele de trecere a frontierei controlul secundar al documentelor datorita lipsei utilajului si instruirii. DTG necesita un suport substantial pentru a putea face fata provocarilor create de fluxurile migrationale crescinde cu care se confrunta Moldova.
Din cauza lipsei unei baze de date informationale integrate MAI/SCSMI intimpina greutati la identificarea persoanelor; organizarea biletelor de calatorie pentru cei care se afla ilegal si trebuie deportati. Nu exista un centrul de detentie, cetatenii straini fara documente si cei pentru deportare sunt plasati in centre de triere si in centre de tip semi-inchis pentru vagabonzi. Nu exista un fond de deportare.
Problema responsabilitatii pentru cheltuielile de sedere si deportare a strainilor ramine a fi legitima. Exista un sir de modalitati privind asigurarea unor garantii, fonduri, insa aceste aspecte trebuie descries intr-un mod detaliat si clar in legislatie. Aceasta problema necesita o analiza detaliata, iar optiunile si schemele propuse spre aplicare in Republica Moldova trebuie analizate cu mare.

Prioritati pe termen scurt:

- elaborarea unei concordante intre politica migrationala si politica turismului, facilitarea trecerii persoanelor fizice care nu au obiecte sau marfuri de declarat;
- crearea unui Grup de lucru pe linga Oficiului Fortei de Munca, care va avea sarcina de analiza legislatia Republicii Moldova in domeniul liberei circulatii a lucratorilor in contextul implementarii regulilor UE in acest domeniu;
- revizuirea si concordarea legilor, inclus evaluarea conformitatii acestor legi cu obligatiile internationale care deriva din tratatele internationale la care Republica Moldova este parte;
- aproximarea cadrul juridic migrational cu cel al Uniunii Europene;
- de revizuit Hotarirea Guvernului nr. 1431 din decembrie 2003 privind regimul de vize in sensul liberalitatii;
- coordonarea actiunilor Departamentul Dezvoltarii Turismului cu Departamentul de Migratiune;
- transferul competentelor de la alte ministere si departamente cit de curind posibil, pentru evitarea haosului si nesolutionarii problemelor curente in relatiile cu circulatia persoanelor;
- crearea unui Grup de Lucru provizoriu privind monitorizarea procesului de consolidare si coordonare mai eficienta a eforturilor statului in circulatiei persoanelor;
- de a organiza instruirea practica si expunerea la practicele moderne de gestionare a frontierei pentru oficialitatile moldovene prin vizite de studiu la punctele de trecere a frontierei din zona Schengen;
- plasarea tuturor cerintelor de procedura si documentare a circulatiei persoanelor pe paginile web ale organelor administratiei publice centrale.

Prioritati pe termen mediu

- elaborarea unui proiec de asistenta tehnica privind crearea capacitatilor de monitorizare a circulatiei lucrarorilor;
- elaborarea unui nou proiect de lege/act normativ privind termenii si conditiile de eliberarea a permiselor de munca pentru cetatenii straini;
- examinarea possibilitatilor de a incheia acorduri bilaterale privind schimbul de forta de munca cu statele membre UE si cele candidate;
- asigurarea unui management eficient al frontierei este un domeniu prioritar, mai ales in contextul in care, la momentul aderarii Rominiei la UE, frontiera sud-est Moldovei va deveni frontiera vecina cu UE;
- instituirea subdiviziunilor teritoriale ale DM capabile sa solutioneze probleme curente legate de circulatia persoanelor (depunerea cererilor de imigrant, invitatii pentru cetatenii straini);
- evaluarea impactului reformei institutionale in domeniu si elaborarea unui Plan de actiuni tranzitorii corespunzator adoptarii practicii europene, sustinut de un sir de programe intense de calificare si dotare a institutiilor cu echipament si resurse umane calificate;
- crearea unei baze informationale adecvata pentru colectarea si schimbul de date atit la nivel national cit si la nivel international;
- de a familiariza Grupurile tinta ale autoritatilor publice implicate cu Codul UE /Schengen si alte documente internationale relevante, traducindu-le in limba romina si rusa;













Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C