Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje

Intreprinderi mici si mijlocii

Intreprinderi mici si mijlocii





I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p.43)


Politica industriala

(43) Lansarea unui dialog privind politica industriala in vederea imbunatatirii cadrului administrativ si regulatoriu pentru societati, promovarii cooperarii industriale si consolidarii impactului restructurizarii industriale, si dezvoltarea cadrului legislativ si administrativ pentru promovarea IMM-urilor, in concordanta cu art. 52, 69 єi 70 al APC
- Crearea cadrului legislativ si a infrastructurii adecvate pentru promovarea IMM-uri, conform art.70 (2) al APC.
- Adoptarea si implementarea Cartei Europene a intreprinderilor mici si participarea la ciclul de monitorizare din 2004 (inclusiv coordonarea participarii la reuniuni, elaborarea raportului anual national si organizarea unei reuniuni anuale bilaterale cu participarea factorilor de decizie ai Comisiei Europene si RM)
- Pregгtirea companiilor pentru deschiderea graduala a unor elemente ale
pietei interne pentru agentii economici din Moldova, accentul fiind pus pe informare si instruire. Crearea Centrului European de Informare si Corespondenta (EICC) este preconizata.
- In conformitate cu articolele 52 si 69 ale APC promovarea dialogului privind politica industriala si asocierea Moldovei la initiativele UE pentru a stimula competitivitatea, inclusiv in sectorul turismului (de. ex. schimbul de
informatii, participarea in retele, studii si training). 


II Prevederile din Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei (SCERS: p 86-92)

SUSTINEREA SI DEZVOLTAREA INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII

86. IMM au o importanta vitala pentru antrenarea populatiei in activitatea economica, crearea noilor locuri de munca, saturarea pietei cu marfuri si servicii, cultivarea spiritului de intreprinzator, dezvoltarea regionala si reducerea saraciei.
87. Transformarile cardinale in economie (privatizarea intreprinderilor de stat, restructurarea multor intreprinderi mari, reformarea agriculturii, acordarea dreptului de desfasurare a activitatii de intreprinzator) au situat IMM pe una dintre primele pozitii in economia tarii. IMM incadreaza 29% din numarul salariatilor si detin circa 30% din cifra de afaceri pe tara. Intreprinderile mici si microintreprinderile se caracterizeaza printr-un grad sporit de eficienta economica. Din numarul total al intreprinderilor care au obtinut beneficiu, 85% sint intreprinderi mici, dintre care 60% - microintreprinderi.
88. Acest sector s-a consolidat indeosebi in domeniul comertului, fiind accesibil investitiilor mici de capital si atractiv din punctul de vedere al vitezei de rotatie a capitalului. Astfel, in 2003 intreprinderile mici de comert au acoperit 45 % din volumul total al vinzarilor din tara, detinind cota de 96 % din numarul total de unitati comerciale. In industria prelucratoare, ponderea intreprinderilor mici in valoarea productiei realizate a constituit 16%, insumind 87% din numarul total al intreprinderilor cu activitate industriala si 21% din numarul de salariati.

89. IMM sint constrinse de dificultatile tranzitiei, dar si de alti factori, precum:
i) incoerenta politicilor si lipsa unei strategii a statului in domeniul IMM;
ii) bariere administrative impovaratoare (inregistrarea, autorizarea, acordarea licentei, controalele numeroase insotite de aplicarea amenzilor, reglementarea ineficienta a relatiilor de leasing/arenda etc.);
iii) presiunea fiscala excesiva si sistemul complicat si costisitor de rapoarte, inclusiv in contabilitate;
iv) accesul dificil la surse financiare si lipsa unor mecanisme eficiente de sustinere din partea statului la etapa initierii afacerilor;
v) posibilitati reduse de asigurare a imprumuturilor cu gaj si ratele inalte ale dobinzii la bancile comerciale, lipsa fondurilor de garantare a creditelor;
vi) lipsa infrastructurii de asistenta informational-consultativa si de dezvoltare a potentialului activitatii de intreprinzator, in special la nivel regional;
vii) calificarea insuficienta a personalului si nivelul redus de pregatire si de cultura a spiritului intreprinzator al managerilor din intreprinderile mici.
90. Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare si sustinere a IMM sint: (i) majorarea aportului IMM la cresterea economica; (ii) consolidarea rolului IMM in solutionarea problemelor privind ocuparea fortei de munca, reducerea somajului si a saraciei.

91. Intrucit intreprinderile mici si mijlocii se caracterizeaza printr-o vulnerabilitate sporita fata de barierele ce afecteaza mediul de afaceri, Guvernul va asigura acestora posibilitatea de a beneficia in mod prioritar de reforma cadrului regulatoriu, ce preconizeaza simplificarea procedurilor de obtinere a avizelor, autorizatiilor, certificatelor si licentelor de functionare, precum si implementarea principiului ghiseului unic la efectuarea acestor proceduri in institutiile publice respective. Totodata, se vor promova mecanismele de colaborare si coordonare a actiunilor institutiilor publice in promovarea politicilor de dezvoltare a sectorului IMM, precum si mecanismele de sustinere si cooperare cu organizatiile ce reprezinta interesele IMM la nivel national si local.

92. Actiunile principale de sustinere si dezvoltare a IMM, preconizate de Ministerul Economiei pe termen mediu, vor fi directionate spre:
i) revizuirea si perfectionarea cadrului legislativ si institutional ce tine de activitatea IMM si transformarea acestuia in unul stimulativ pentru crearea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii; promovarea conceptiei dezvoltarii IMM, elaborate in baza celor mai bune practici internationale;
ii) facilitarea accesului IMM la finantarea prin actiuni specifice, cum ar fi: dezvoltarea organizatiilor de microfinantare pentru majorarea ofertei de microcredite cu o rata accesibila a dobinzii; asigurarea folosirii eficiente a resurselor financiare alocate din/prin bugetul de stat, inclusiv a suportului financiar din partea institutiilor financiare internationale si a altor donatori. Pentru facilitarea accesului intreprinderilor la finantare pe termen lung, se vor crea conditii necesare pentru dezvoltarea fondurilor de capital de risc;
iii) imbunatatirea accesului IMM la serviciile de informare si consultanta, dezvoltarea initiativei de intreprinzator si promovarea schimbului de experienta, inclusiv prin crearea unei retele nationale de centre informational-consultative, business-incubatoare, cu participarea activa a autoritatilor publice locale si atragerea asistentei tehnice;
iv) pregatirea personalului calificat pentru IMM si promovarea culturii de afaceri prin punerea accentului pe instruirea economica a tinerilor.(SCERS)


III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

1. Intreprinderile mici si mijlocii

Micul business are un rol important in asigurarea stabilitatii dezvoltarii economice, cresterii mobilitatii si adaptabilitatii economiei nationale la conditiile schimbatoare de ordin intern si extern, de asemenea reprezinta un factor de diversificare a economiei. Prezenta unui sector bine dezvoltat a micului business in cadrul economiei este deosebit de actual in conditiile reformarii structurale a economiei si cresterea somajului structural, ce insoteste acest proces.
Rezultatele ultimilor patru ani au fost promitatoare in ceea ce priveste tendinta dezvoltarii micului business. Conform datelor Ministerului Economiei si Departamentului Statistica si Sociologie la data de 1 octombrie 2004 in republica activau 26 991 de agenti ai micului business, ceea ce constituie 92 % din numarul total al intreprinderilor, cu o crestere de 32 % fata de anul 2001.
in rezultatul activitatii agentilor micului busness pe perioada de 10 luni a anului 2004 rezultatul finanaciar acumulativ al sectorului a consituit 480 mln. lei, comparativ cu rezultatul financiar negativ cu cumulativ in valoare de – 451 mln. lei in anul 2001, ceea ce atesta o tendinta pozitiva.
in total la intreprinderile micului business au fost angajati 170 154 omeni sau 29,7 % din numarul total de angajati pe economie si ele au asigurat 26,45 % din circuitul anual al economiei nationale.
Din punct de vedere teritorial, indicatorii principali aferenti intreprinderilor micului business atesta la moment pastrarea concentratiei activitatii lor economice in municipiile Chisinau si Balti, iar datele privind numarul mediu al angajatilor atesta pastrarea unui grad inalt a concentratiei in domeniul industriei materialelor de constructie, in constructie si comert.
in municipiul Chisinau este concentrata activitatea a 67 % din agentii micului business si angajati 57 % din lucratori, care produc 72% din volumul total de vinzari.

1.1. Cadrul legislativ

Republica Moldova are a anumita istorie ca stat independent, inclusiv si in domeniul reglementarii activitatii economice. Cadrul juridic in domeniul economiei in general, si al activitatii de intreprinzator in special, trebuie sa fie in stricta conformitate cu Constitutia Republicii Moldova.
Cadrul legislativ in Republica Moldova in include:

- Constitutia Republicii Moldova;
- Codul civil al Republicii Moldova din 6 iunie 2002;
- Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat si intreprinderi din 3 ianuarie 1992;
- Legea Republicii Moldova privind cooperativele de productie din 25 aprilie 2002;
- Legea Republicii Moldova privind cooperativele de intreprinzator din 12 aprilie 2001;
- Legea Republicii Moldova cooperatiei de consum din 28 septembrie 2000;
- Legea Republicii Moldova cu privire la grupurile financiar-industriale din 14 decembrie 2000;
- Legea Republicii Moldova cu privire la patenta de intreprinzator din 15 iulie 1998;
- Legea Republicii Moldova cu privire la societatile pe actiuni din 2 aprilie 1997;
- Legea Republicii Moldova cu privire la intreprinderea de stat din 16 iunie 1994;
- Legea Republicii Moldova cu privire la sustinerea si protectia micului business din 20 mai 1994;
- Legea Republicii Moldova cu privire la investitiile in activitatea de intreprinzator din 18 martie 2004;
- Codul fiscal din 16 iunie 2000;
- Legea Republicii Moldova cu privire la inregistrarea de stat a intreprinderilor si organizatiilor din 5 octombrie 2000.
- alte acte normative in domeniul bancar, evidentei financiare, insolvabilitatii, etc.
Codul civil al Republicii Moldova reglementeaza in general formele de organizare juridica a activitatii persoanelor fizice si juridice, inclusiv in domeniul activitatii de intreprinzator (denumite activitati cu scop lucrativ sau comerciale). Codul civil utilizeaza termenul de „activitate de intreprinzator a persoanei fizice”(art. 26) si mentioneaza persoanele juridice, care pot fi cu scop lucrativ (comercial – inclusiv fondatorii (membrii ) au drept de creanta in privinta lor) si cu scop nelucrativ (necomercial - inclusiv fondatorii(membrii ) nu au drepturi de creanta in privinta lor) - art. 55.
Notiunea activitatii de intreprinzator este prevazuta in Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, care mentioneaza ca „antreprenoriatul este activitatea de fabricare a productiei, executare a lucrarilor si prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si de asociatiile acestora in mod independent, din proprie initiativa, in numele lor, pe riscul propriu si sub raspunderea lor patrimoniala cu scopul de a-si asigura o sursa permanenta de venituri. Munca efectuata conform contractului (acordului) de munca incheiat nu este considerata antreprenoriat”.
Legislatia fiscala defineste putin altfel notiunea respectiva, evident, urmarind scopuri exclusiv de fiscalitate, activitatea de intreprinzator fiind considerata orice activitate conform legislatiei, cu exceptia muncii efectuate in baza contractului (acordului) de munca, desfasurata de catre o persoana, avind drept scop obtinerea venitului, sau, in urma desfasurarii careia, indiferent de scopul activitatii, se obtine venit.
intreprinderea individuala este intreprinderea care apartine cetateanului, cu drept de proprietate privata, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comuna. in agricultura exista un singur tip de intreprindere individuala – gospodaria taraneasca (de fermier) (art. 14 al 1 din Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi).
Patenta de intreprinzator poate fi obtinuta de orice cetatean al Republicii Moldova cu capacitate de exercitiu, orice cetatean strain sau apatrid, care locuieste permanent in Republica Moldova si are dreptul sa desfasoare activitate de intreprinzator, care a declarat despre intentia sa de procura patenta si corespunde cerintelor de calificare necesare genului de activitate (sint prevazute circa 53 de activitati ce permit obtinerea patentei de intreprinzator din sfera comertului cu amanuntul si producerea de marfuri, executarea de lucrari) – art. 2, 3 si anexa la Legea cu privire la patenta de intreprinzator din 15 iulie 1998.
Persoanele juridice pot exercita activitatea de intreprinzator sub forma de societati comerciale, cooperative, intreprinderi de stat si intreprinderi municipale. in Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi este prevazuta inca asa forma a activitatii de intreprinzator a persoanei juridice cum ar fi intreprinderea de arenda, fondate de membrii colectivelor intreprinderilor de stat (municipale).
in scopul coordonarii activitatii, reprezentarii si apararii intereselor comune, persoanele juridice pot crea uniuni care sint persoane juridice cu scop nelucrativ (organizatii necomerciale).
Societatile comerciale. Societatile comerciale pot constituite sub forma de societate in nume colectiv, societate in comandita, societate cu raspundere limitata si societate pe actiuni. Diferitele forme de societati comerciale difera dupa modul de constituire a societatii, modul de formare a capitalului social, raporturile dintre fondatori (membri), modul de administrare a societatii, responsabilitatea fondatorilor (membrilor), etc.
Cooperativele. Cooperativele sint o alta forma a activitatii de intreprinzator a persoanelor juridice si ele pot fi: cooperative de intreprinzator, cooperative de productie, cooperative de consum. Deosebirea dintre ele consta in genul si specificul activitatii precum si cerintele fata de membri (cum ar fi ca cooperativa de productie si cooperativa de consum este infiintata doar de persoane fizice). Spre deosebire de societatile comerciale cooperativa are un capital social variabil, adica presupune asocierea si retragerea libera a persoanei din cooperativa.
intreprinderile de sta si intreprinderile municipale. intreprinderile de stat se fondeaza si se doteaza de catre Guvern sau de alte autoritati administrative investite de Guvern (art. 179 alin. (1) din Codul civil si Legea cu privire la intreprinderea de stat din 16 iunie 1994). intreprinderile municipale se fondeaza si se doteaza de catre autoritatile administratiei publice locale (art. 179 alin. (2) din Codul civil si Regulamentul – model al intreprinderii municipale aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 387 din 6 iunie 1994).
Grupele financiar – industriale. Desi aceasta forma organizatorica nu este aplicabila micului business, dar el poate participa la activitatea acestor grupe. Conform Codului civil uniunile de persoane juridice au statut de organizatii necomerciale, iar daca se preconizeaza ca acestea sa practice activitate de intreprinzator, ele se reorganizeaza in societati comerciale sau cooperative. Legea cu privire la grupele financiar-industriale din 14 decembrie 2000 prevede exceptie de la aceasta regula si anume ca grupa financiar – industriala reprezinta un ansamblu de persoane juridice, care si-au asociat, in intregime sau partial, activele materiale si nemateriale si functioneaza ca subiecti cu drepturi egale ai activitatii de intreprinzator in scopul realizarii proiectelor si programelor de investitie, orientate spre sporirea gradului de competitivitate a productiei locale si extinderea petii de desfacere a marfurilor si serviciilor, de asemenea grupele financiar – industriale pot fi si transnationale si interstatale.
Dupa cum a fost mentionat anterior, legislatia Republicii Moldova se refera doar la intreprinderile micului business (adica microintreprinderi si intreprinderi mici) si nu cuprinde categoria intreprinderilor mijlocii. Legea cu privire la sustinerea si protectia micului business din 20 mai 1994 defineste micul business ca activitatea de intreprinzator, desfasurata de microintreprinderi si intreprinderi mici, care mai sint denumiti agenti ai micului business (art. 1 alin. (1)). Microintreprinderi se considera intreprinderea al carei numar mediu anual de salariati nu depaseste 9 persoane, iar suma anuala a vinzarilor nete este de pina la 3 milioane lei (art. 1 alin. (3)), iar intreprinderi mici se considera intreprinderile al carei numar mediu anual de salariati este cuprins intre 10 si 50 de persoane inclusiv, iar suma anuala a vinzarilor nete este de pina la 10 milioane lei (art. 1 alin. (4)).
Codul fiscal defineste, de asemenea, agentii micului business, dar intr-o maniera mai ingusta, deoarece comparativ cu prevederile Legii cu privire la sustinerea si protectia micului business, nu cuprinde segmentul de agenti ai micului business care au un numar mediu anual de salariati intre 20 si 50 de persoane inclusiv, iar suma anuala a vinzarilor nete este intre 3 milioane si 10 milioane lei. Art. 5 din Legea privire la sustinerea si protectia micului business prevede sustinere statala, inclusiv inlesniri fiscale, pentru toti agentii micului business, adica fara discriminare. Cu atit mai mult ca art. 126 din Constitutia Republicii Moldova obliga statul sa creeze un cadru favorabil valorificarii tuturor factorilor de productie. Cele mentionate urmeaza a fi oglindite intr-o maniera deplina si complexa in celelalte acte legislative si normative.

1.2. Cadrul institutional

Intru stabilirea unor co-raporturi optimale intre reglementarea de stat si piata, asigurarea schimbarii calitative a cresterii economice inregistrate in ultimii ani, a fost lansata reforma sistemului reglementarii de stat a activitatii antreprenoriale (oficializata prin HGRM nr. 141 din 17 februarie 2004) directionata spre minimizarea gradului de dependenta a intreprinderilor de reglementarea administrativa a activitatii antreprenoriale, cit si a cheltuielilor suportate de intreprinderi (financiare si de timp) in procesul lansarii si desfasurarii activitatii economice.

Directiile de reformare a sistemului de reglementare:
• Perfectionarea activitatii organelor de control, reorientarea functiilor de sanctionare spre acordarea ajutorului si motivatiei indeplinirii corecte a prevederilor legislatiei
Astfel, la 26 iulie 2004, intru perfectionarea in continuarea a sistemului de control de stat specializat a fost aprobata Hotarirea Guvernului nr. 862, care prevede divizarea functiilor organelor de control de functiile organismelor de evaluare a conformitatii, comasarea mai multor organe de control in citeva organe de control specializat si efectuarea de catre acestea a unor controale complexe, limitarea numarului de controale efectuate anual la un agent economic de unul si acelasi organ de control, planificarea si efectuarea controalelor numai dupa ce se obtin informatii prealabile de posibile incalcari ale prevederilor legislatiei si actelor normative de catre agentul economic respectiv sau la solicitarea acestuia, limitarea accesului la agentul economic a organismelor de evaluare a conformitatii (acces numai in caz de solicitare a serviciilor acestora de catre agentul economic sau de organul de control respectiv).
in acelasi timp, hotarirea prevede achitarea din contul bugetului de stat a tuturor cheltuielilor legate de efectuarea controalelor (inclusiv achitarea platilor pentru serviciile de evaluare a conformitatii efectuate in cadrul controalelor) initiate de organele de control sau alte organe abilitate.
• Micsorarea cuantumului si numarului serviciilor publice prestate cu plata subiectilor pietei, cu anularea in perspectiva a acestei practici
Pe parcursul anului 2004 au fost revizuite nomenclatoarele si tarifele la serviciile cu plata, prestate de catre autoritatile publice, intru diminuarea acestora. Astfel nomenclatoarele serviciilor cu plata, oferite de structurile guvernamentale, au fost micsorate cu circa 16% (ca numar total), concomitent fiind reduse preturile acestora.
Consideram ca reducerea numarului serviciilor cu plata si micsorarea cuantumului tarifelor va imbunatati climatul antreprenorial si va contribui la lichidarea barierelor administrative.
• Optimizarea sistemului de autorizatii la etapa initierii activitatii antreprenoriale prin implementarea sistemului oficiilor unice pentru deservirea in complex a inceperii activitatii de catre subiectii pietei
• Simplificarea darilor de seama financiare si statistice
La fel, in contextul reformei a fost adoptata Legea privind optimizarea cadrului normativ de reglementare a activitatii de intreprinzator nr. 424-XV din 16 decembrie 2004 care constituie baza legala de aplicare a principiului si mecanismului ghilotinei. La moment este in plina desfasurare procesul de examinare a cadrului normativ sub-legislativ cu efecte regulatorii asupra agentilor economici in scopul eliminarii si evitarii reglementarilor care nu corespund legislatiei si care nu sunt orientate spre economia de piata, precum si pentru asigurarea stabilitatii si calitatii reglementarii activitatii de intreprinzator intru evitarea barierelor in mediul de afaceri.

in scopul simplificarii procedurii de inregistrare a fost introdus sistemul „ghiseului unic”, care incorporeaza toate serviciile aferente procedurii de inregistrare, lucru care a permis simplificarea procedurii date, a redus timpul de inregistrare si costurile aferente.
Acest proces a fost lansat prin introducerea codului IDNO. Astfel, intreprinderile care se inregistreaza la Camera inregistrarii de Stat obtin Numarul Unic de Stat pentru Identificare, care devine automat codul fiscal al acestuia si este pastrat in registrul electronic al agentilor economici. Institutiile fiscale si statistice folosesc informatia din registru pentru a elibera coduri fiscale si statistice, ceea ce simplifica procedura de inregistrare care prevede numai o singura depunere a documentelor necesare de catre antreprenor la Camera de inregistrare.
in prezent, pentru a inregistra o companie este necesar de maxim 10 zile, iar la solicitare – 3 zile. Camera de inregistrare de Stat a conectat toate oficiile teritoriale si regionale intr-o retea unica care functioneaza in regim „on-line” care a permis optimizarea si urgentarea procesului de inregistrare si post-inregistrare.
Pentru inregistrarea intreprinderilor intreprinzatorii achita o taxa care difera de la o forma juridica de organizare a antreprenoriatului la alta si este de la 250 lei pina la 550 lei.
Ca urmare a adoptarii Legii cu privire la documentul electronic si semnatura digitala va fi posibil de a minimiza circuitul documentelor pe suport de hirtie si trece treptat la evidenta electronica a inregistrarii intreprinderilor.
Procedura de inregistrare se afla in proces de perfectionare continua obiectivul final fiind inregistrarea electronica in regim on-line.

Aditional simplificarii procesului de inregistrare a intreprinderilor, a fost optimizat procesul de licentiere. Astfel, prin Legea nr. 214-XV din 24 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 451-XV din 30 iulie 2001 privind licentierea unor genuri de activitate s-a anulat obligativitatea autentificarii notariale a documentelor necesare obtinerii licentei, agentul economic fiind scutit de plata serviciilor notariale.
Plus la aceasta, prioritatile actului legislativ nominalizat constau in: 
- excluderea, la momentul obtinerii licentei, a obligatiei de prezentare a certificatului de la organele fiscale despre lipsa datoriilor fata de Buget; 
- reducerea listei genurilor supuse licentierii cu 9 genuri, in prezent se licentiaza doar 47; 
- lista documentelor suplimentare ce se anexeaza la cererea de eliberare a licentei s-a micsorat de doua ori si prevede in prezent in medie a cite 3 documente pentru fiecare gen de activitate.
Din numarul de acte care se prezinta la Camera majoritatea se intocmesc de insusi agentul economic (lista specialistilor in domeniu, copiile diplomelor, descrierea bazei tehnico-materiale, regulamentul de desfasurare a activitatii licentiate), adica nu necesita adresare in alte instante si achitarea a careva taxe. in unele cazuri, cind legislatia prevede aprobarea de catre minister a unor acte (regulamente, etc.), Camera receptioneaza aceste acte, trimitindu-le anterior la ministere sau departamente pentru aprobare. Astfel, agentul economic nu este purtat prin instante, implementindu-se principiul „ghiseului unic” si fiind pus accentul pe conlucrarea constructiva a organelor publice centrale de specialitate.
in acelasi context, merita de accentuat faptul ca Camera de Licentiere nu dispune de cont extrabugetar si nu percepe nici o taxa pentru serviciile prestate (consultatii, examinarea prealabila a documentelor, eliberarea extraselor din acte legislative si normative etc.) taxele pentru eliberarea licentelor fiind achitate in exclusivitate in Buget.

In conformitate cu obiectivele politicii externe, directionate spre integrarea europeana, in anul 2004 Republica Moldova a aderat la Carta Europeana pentru intreprinderile Mici – cadru politic care permite tarilor devotate obiectivelor de asigurare a dezvoltarii micului business, sa urmareasca sistematic, sa evalueze si sa compare progresul atins in realizarea principiilor politice de suport a iMM stipulate in Carta.

In scopul sporirii accesului micului business si al populatiei la resurse financiare a fost adoptata Legea cu privire la Organizatiile de Microfinantare (Nr. 280-XV din 22 iulie 2004). Aceasta lege este orientata spre reglementarea relatiilor juridice, economice si organizationale ce stau la baza crearii si activitatii institutiilor de microfinantare in Republica Moldova si reprezinta un moment pozitiv pentru crearea conditiilor, orientate la intensificarea activitatii investitionale, cointeresarea institutiilor financiare de a sustine micul business si de a implementa programe comune cu organizatiile donatoare.
Aliniindu-se initiativei ONU privind proclamarea anului 2005 drept An International al Microcreditului, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Planul de masuri privind pregatirea si marcarea acestuia (Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.723 din 13 iunie 2003), care prevede realizarea unui sir de actiuni concrete menite sa contribuire la cresterea gradului de cunoastere si constientizare a rolului microfinantarii in solutionarea problemelor social-economice.
Totodata, in conformitate cu punctul 2.1 al Planului nominalizat, Ministerul Economiei, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, a elaborat Programul national de mediatizare a obiectivelor Anului International al Microcreditului – 2005” (Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.1106 din 08 octombrie 2004), scopul de baza al acestuia constituind largirea accesului populatiei la informatie cu privire la microfinantare.
tinind cont de prevederile Programului in cauza, in prezent pe teritoriul intregii tari se desfasoara mese rotunde privind sistemul actual de microfinantare in Republica Moldova si avantajele acestuia fiind, concomitent, distribuit ghidul informativ „Oportunitatile de finantare a antreprenoriatului in Republica Moldova”, editat recent de catre Ministerul Economiei cu sprijinul financiar al Proiectului Uniunii Europene „Dezvoltarea intreprinderilor Mici si Mijlocii in Moldova”.

Intru diminuarea poverii fiscale suportata de intreprinderile mici si stimularea iesirii agentilor micului business din economia tenebra, a fost modificat si perfectionat articolul 49 al Codului Fiscal privind scutirea agentilor micului business de plata impozitului pe venit (Legea nr. 185-XV din 10 iunie 2004). Conform noilor prevederi scutirea se ofera doar in baza cererii depuse de solicitant la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, in asa mod procedura birocratica de incheiere a acordurilor intre cele doua parti fiind totalmente simplificata.
in corespundere cu redactia noua a articolului, agentii micului business cu un numar de angajati de pina la 19 lucratori si cifra de afaceri 3 mil. lei beneficiaza de scutirea integrala de la plata impozitului pe venit pe parcursul a 3 ani si in marime de 35% pentru urmatorii 2 ani, cu conditia ca agentul economic nu are restante la platile pentru buget si activeaza in profit, fiind excluse conditiile de reinvestire a sumei scutirii si majorare a locurilor de munca.
intru mediatizarea, familiarizarea si elucidarea mecanismului de beneficiere si aplicare a prevederilor art. 49, Ministerul Economiei a elaborat un ghid informativ-explicativ care a fost publicat si in prezent este distribuit agentilor economici. Totodata, ghidul a fost plasat pe site-ul WEB a Guvernului (www.moldova.md).

La etapa contemporana o guvernare eficienta presupune consultarea partilor interesate anterior aprobarii unor politici sau adoptarii unor modificari legislative cu un impact major.
in acest context, consolidarea parteneriatului public-privat si a capacitatilor structurilor de reprezentare a intereselor, in special a intreprinderilor mici si mijlocii (iMM), este importanta pentru elaborarea si implementarea programelor de sustinere a acestora.
Reiesind din cele mentionate, precum si tinind cont de tendintele Guvernului de a avea un partener de dialog competent si permant, in toamna anului 2004 Ministerul Economiei a lansat mediului de afaceri ideea instituirii unei Aliante, care ar promova in viitor interesele iMM.
Drept urmare, in noiembrie 2004, zece (10) asociatii de business din cele 40 care reprezinta interesele iMM si-au exprimat intentia de ase asocia, creind Alianta Asociatiilor de Business pentru Dezvoltarea iMM - o asociere fara personalitate juridica, constituita pe principiile liberului consimtamint, autonomiei, egalitatii in drepturi si a transparentei.
In scopul consolidarii capacitatilor organului nou creat, studierii practicii internationale de reprezentare a sectorului iMM, insusirii noilor conceptii si instrumente de lobby a intereselor membrilor si de influenta asupra formarii climatului de afaceri, Ministerul Economiei, cu sprijinul financiar al proiectului Uniunii Europene „Dezvoltarea intreprinderilor Mici si Mijlocii in Republica Moldova” a organizat pentru reprezentantii Aliantei o vizita de stagiere la Budapesta (Ungaria).
In prezent, politica Guvernului este orientata spre consolidarea capacitatilor structurilor de reprezentare a intereselor sectorului privat (asociatii profesionale si sectoriale, sindicatele, patronatele) de a actiona ca un forum de dezbatere a politicilor in domeniul activitatii antreprenoriale si consolidare a capacitatilor acestuia.

1.3. Suportul activitatii inovationale

Ultimii 10-12 ani au devenit pentru stiinta Moldovei o perioada de depasire a crizei, in rezultatul careia s-a manifestat lipsa necesitatii in lucrari stiintifice si nivelul jos a activitatii inovationale a intreprinderilor autohtone.
Codul Republicii Moldovei cu privire la stiinta si inovatii (Legea nr. 259-XV din 15 iulie 2004) reglementeaza raporturile juridice privind elaborarea si promovarea politicii de stat in domeniul stiintei si inovatiilor, privind activitatea in domeniul cercetarilor stiintifice, inovatiile si transmiterea de tehnologii, informatia stiintifico - tehnologica pentru crearea infrastructurii complexe ce asigura implementarea rezultatelor activitatii stiintifice in circuitul economic. Masurile si mecanismele prevazute in Cod inclusiv trebuie sa contribuie la crearea si intarirea infrastructurii de sustinere a activitatii inovationale prin crearea centrelor de engineering, activitatii de intreprinzator vencer, incubatoarelor de afaceri, parcurilor tehnice, centrelor inovational-tehnologice, oficiilor de transmitere a tehnologiilor.
Centrele si incubatoarele presteaza servicii de consultanta in urmatoarele domenii: elaborarea business- planurilor, analiza starii financiare a intreprinderilor, obtinerea creditelor, aplicarea legislatiei fiscale, activitatea in baza patentei de intreprinzator, dezvoltarea turismului rural. insa, in asa raioane cum ar fi Briceni, Donduseni, Glodeni, Rezina nu exista nici cetre consultative, nici informationale.

1.4. Prioritatile perioadei medii si de perspectiva

Obiectivul principal este de a maximiza contributia sectorului iMM pe termen lung asupra cresterii economice durabile si reducerii saraciei.

Intru realizarea obiectivului principal, precum si a obiectivelor specifice, Guvernul Republicii Moldova a identificat urmatoarele prioritati:
1. Crearea cadrului legislativ, de reglementare, institutional si fiscal intru sprijinirea dezvoltarii iMM
Guvernul Republicii Moldova este constient de faptul ca toate intreprinderile si iMM in special necesita Legi si Regulamente clare si transparente, care sunt administrate consistent si eficient pentru a facilita activitatile de afaceri ale acestora. Legile si regulamentele privind comertul trebuie sa acorde cadrul de reguli comune conform carora tranzactiile de afaceri pot avea loc deschis si liber respectind interesele intreprinderilor, clientilor si a societatii in general. Scopul legii si regulamentului este de a facilita si nu de a controla. Guvernul in continuare accepta faptul ca contrar schimbarilor semnificative care au fost introduse in ultimii trei ani, povara de reglementare asupra intreprinderilor este totusi prea costisitoare si creeaza bariere inutile in comert, investitii, inovarea de afaceri si eficienta economica.
Guvernul a adoptat principiile OCDE si de Buna Guvernare si a plasat reforma in reglementare in topul agendei sale pentru sectorul iMM. Reforme semnificative au fost introduse in ultimii ani. Conform Masurii 1, aceste reforme vor fi continuate si largite: principiile ODCE vor fi aplicate sistematic la toate legile si regulamentele aferente iMM, Codul Fiscal si Civil, regulamentele privind serviciile de inspectii, inregistrarea si inchiderea intreprinderilor. in caz de necesitate, amendamente ulterioare vor fi introduse pentru a armoniza legile si regulamentele nationale cu standardele internationale. Paralel eforturilor mai mari intru modernizarea sistemului judiciar, Guvernul va introduce proceduri simplificate pentru inaintarea cazurilor comerciale in instantele de judecata si emiterea sentintelor.Guvernul la fel va consolida capacitatea institutionala si a resurselor umane a principalelor Ministere si Agentii de a defini, implementa si monitoriza politica iMM conform principiilor stipulate in Carta Europeana pentru intreprinderile Mici. Varietatea si calitatea informatiei si serviciilor de consultanta acordate iMM de catre organele publice va fi largita si perfectionata.

2. Imbunatatirea accesului iMM la finante

Guvernul Republicii Moldova considera accesul iMM la finante ca o prioritate si s-a angajat sa faciliteze si promoveze mai multe investitii private si sa incurajeze o participare mai mare a institutiilor financiare in satisfacerea cerintele de finantare a sectorului iMM. Desi cea mai mare parte a finantarilor in iMM sunt din investitiile personale, sprijinul financiar al rudelor sau credite bancare, Guvernul poate imbunatati accesul la finante, asigurind un cadru legislativ, de reglementare si institutional complet functional, eliminind elementele ineficiente de pe piata sau orientind creditele finantate de stat si garantiile de credit spre sectoarele cu un potential de crestere.
Prioritate ar fi transformarea infrastructurii financiare pentru iMM din Moldova in conformitate cu cele mai bune standarde internationale prin intermediul urmatoarelor actiuni:
• perfectionarea cadrului legislativ, de reglementare si institutional pentru introducerea noilor instrumente financiare;
• imbunatatirea accesului iMM la finante

3. Imbunatatirea antreprenoriatului

In prezent este pe larg cunoscut faptul ca iMM constituie o forta majora pentru cresterea economica si sunt generatorii principali ai noilor locuri de munca. Diversificarea si largirea continua a Sectorului iMM este privita corect ca un semnal al economiei sanatoase. De aceea o componenta cheie a oricarei politici privind iMM trebuie sa incurajeze crearea noilor intreprinderi, sa sprijine talentul de antreprenoriat si de management si sa promoveze antreprenoriatul ca o optiune valabila de cariera.
in conformitate cu Carta Europeana pentru intreprinderile Mici, Guvernul este constient de faptul ca trebuie sa creeze un mediu de sprijin pentru antreprenoriat si a plasat sarcina de incurajare si imbunatatire a antreprenoriatului in centrul Programului de Stat. Conform Masurii 3, Guvernul va urma trei initiative:
(a) Instruirea pentru antreprenoriat
Guvernul va continua sa promoveze antreprenoriatul prin sistemul general de instruire si sistemul vocational educational. Revizuiri ulterioare vor fi introduse in programul de studiu al scolilor, colegiilor si universitatilor pentru a oferi studentilor oportunitati mai mari de a studia practicile contemporane de afaceri. Sistemul actual de acordare a a re-instruirilor in antreprenoriat pentru someri va fi largita.
(b) imbunatatirea serviciilor de sprijin acordate iMM
Guvernul va acorda sprijin dezvoltarii ulterioare a retelei Centrelor de Asistenta in Afaceri si va cauta asistenta donatorilor pentru a asigura faptul ca antreprenorii au acces la volumul maxim posibil de informatie si servicii de consultanta, precum si disponibilitatea serviciilor specializate, cum ar fi marketing, managementul financiar, promovarea exporturilor, transferul de tehnologii sau probleme ce tin de calitate.

4. Imbunatatirea Competitivitatii iMM

De aceea Guvernul s-a angajat sa introduca Actiuni destinate asigurarii faptului ca produsele si serviciile din Moldova sunt apte sa concureze cu succes pe piata mondiala. Unele din Masurile descrise in Programul de Stat vor contribui mult la imbunatatirea competitivitatii iMM, spre exemplu prin legi si regulamente mai bune, accesul imbunatatit la finante, capacitatile consolidate de management al intreprinderilor si acordarea serviciilor de consultanta antreprenorilor. Totusi, este necesar mult mai mult. Pentru a ridica competitivitatea iMM va fi nevoie de actiuni orientate initial la trei arii cheie:
(a) incurajarea si realizarea unei culturi de inovatie, care va cauta constant imbunatatirea in eficienta, marketing, calitate si noi produse, procese si servicii;
(b) Consolidarea utilizarii tehnologiilor informationale si de comunicatii
(c) Facilitarea accesului pe pietele internationale

5. Ridicarea nivelului consultatiilor si a dialogului, in special dintre Guvern si sectorul privat
Principiile de „buna guvernare” cer ca cei ce vor fi afectati de schimbarile propuse in politica si legislatie sa fie consultati inainte de introducerea acestora. O abordare de parteneriat si dialog continuu dintre Guvern si sectorul privat ofera o siguranta mai mare ca vor fi adoptate masurile corecte si ele pot fi implementate cu succes. De aceea stabilirea mecanismelor efective pentru consultanta, cooperare si coordonare dintre Guvern si structurile care reprezinta interesele iMM este o componenta cheie a Programului de Stat. 
 



Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C