Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje

Reforma agriculturii

Reforma agriculturii

I Prevederi din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p. 22; p. 30)

II Prevederi din Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei (SCERS: p. 263-313) 

III Prevederi din Strategia Europeana a Republicii Moldova



I Prevederi din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p. 22; p. 30) 
Dezvoltarea rurala si regionala

(22 ) Promovarea dezvoltarii regionale echilibrate; reducerea diferentelor economice si sociale intre diferite regiuni din tara
- Implementarea masurilor privind dezvoltarea regionala si rurala, luând drept baza abordarea prevazuta in SCERS si utilizând o abordare integrata, bazata pe rezultatele activitatii anterioare a donatorilor in tara, precum si cele mai bune practici ale UE.
- Elaborarea planului si luarea de masuri specifice in vederea promovarii cresterii intreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM) in regiuni si in spatiul rural (vezi si capitolul IMM).

Aspecte sanitare si fitosanitare

(30) Perfectionarea sistemului de inofensivitate alimentara pentru consumatorii din Moldova si facilitarea comertului prin reformarea si modernizarea sectoarelor sanitar si fitosanitar
- Implementarea completa a cerintelor Acordului OMC privind Aplicarea Masurilor Sanitare si Fitosanitare (SPS) si a Acordului OMC privind Barierele Tehnice in calea Comertului (TBT)
- Aderarea la Organizatia Europeana si Mediteraneana pentru Protectia Plantelor si activizarea participarii in cadrul Oficiului International de Epizootie (OIE), Conventiei Internationale pentru Protectia Plantelor si Codex Alimentarius
- Evaluarea serviciului de control sanitar si fitosanitar, in special la frontiera de stat, in vederea compararii corespunderii cu cerintele UE si internationale
- Elaborarea unei liste de masuri in baza raspunsului Comisiei Europene privind comertul cu produse animaliere in vederea armonizarii graduale cu principiile comunitare de igiena in prelucrarea alimentelor, insotind-o cu o schema de limite temporale a transpunerii legislatiei comunitare si cu un plan financiar. Initierea armonizarii legislatiei cu cerintele comunitare in domeniul igienei si prelucrarii alimentelor.
- Majorarea gradului de convergenta a legislatiei nationale referitoare la produsele alimentare cu principiile comunitare privind inofensivitatea produselor (Regulamentul 178/2002/EC) si cu cerintele generale de marcare ale produselor alimentare (Directiva 2000/13/EC); si eliminarea graduala a sistemului de aprobare inaintea plasarii pe piata pentru produsele alimentare.
- Lansarea sistemului de identificare si trasabilitate a animalelor (in special pentru bovine)
- indeplinirea cerintelor comunitare privind sanatatea animalelor si industria de prelucrare a produselor de origine animaliera (“Ghidul general pentru autoritatile tarilor terte cu referire la procedurile necesare de a fi urmate in cazul exportului de animale vii si a produselor animaliere in Uniunea Europeana”, DG SANCO/FVO octombrie 2003)
- Identificarea si desemnarea laboratoarelor nationale de referinta in sectoarele sanitar si fitosanitar, atentia deosebita fiind acordata asigurarii cu echipament necesar si metodelor adecvate de analiza (reziduuri de pesticide / substante contaminante) precum si acreditarea acestora.


II Prevederi din Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei (SCERS: p. 263-313) 

AGRICULTURA SI DEZVOLTAREA RURALA

Analiza situatiei

263. Caracterul dominant al agriculturii in economia Moldovei se datoreaza climei moderate si solurilor fertile. Cernoziomurile, care sint cele mai fertile din lume, ocupa 80% din suprafata tarii. Printre produsele cele mai importante se numara: fructele, legumele, tutunul, strugurii, griul de toamna, porumbul, floarea-soarelui si produsele animaliere. O asemenea varietate de produse se datoreaza solurilor fertile si resurselor bogate de munca.

264. Factorii mentionati, precum si declinul din industria nealimentara au avut drept rezultat faptul ca ponderea agriculturii, impreuna cu industria prelucratoare de materie prima agricola, constituie circa 33% din PIB si 65% din volumul total al exporturilor. Neavind capacitati de producere a ingrasamintelor minerale, a pesticidelor, a adaosurilor minerale si vitaminoase pentru nutreturi, a preparatelor de uz veterinar si a carburantilor, Moldova depinde de importurile la aceste marfuri. Astfel, din motive obiective, economia moldoveneasca este una deschisa. Datorita rolului important pe care-l joaca comertul in economia agricola, cresterea mai rapida a preturilor la marfurile importate fata de cele exportate a impus ajustari majore in domeniu.

265. Agricultura Moldovei a suferit un declin al productiei si productivitatii. Conform statisticii oficiale, productia agricola a scazut cu circa 35% in prima jumatate a anilor 90 si cu 20% - in a doua jumatate, constituind actualmente mai putin de 50% din nivelul anilor 1989 - 1991.

266. Declinul a fost cauzat indeosebi de scaderea productivitatii, deoarece suprafata totala a terenurilor agricole s-a schimbat neesential. Roada la hectar, in functie de cultura, este in prezent, cu 20-60% mai joasa decit in anii 1989 - 1991. De asemenea, a scazut si productivitatea muncii. Conform datelor statistice oficiale, pe parcursul ultimilor ani, valoarea adaugata bruta pe un lucrator in agricultura a constituit circa 400 dolari SUA.

267. In ultimul deceniu s-a schimbat, de asemenea, si structura productiei agricole. In comparatie cu situatia de la inceputul anilor 90, in ultimul timp au crescut suprafetele ocupate de culturile a caror producere necesita un minimum de resurse, cu piete garantate de desfacere (griu, porumb, floarea-soarelui), iar suprafetele ocupate de culturile intensive (tutun, legume) au scazut.

268. Industria prelucratoare s-a adaptat mai bine la schimbarile care au avut loc. In functie de starea tehnica si economica a intreprinderilor agroindustriale, in ultimii ani intre ele s-a produs o diferentiere. Aceasta se refera, in special, la intreprinderile create in perioada economiei planificate. Aproximativ o treime dintre acestea au fost restructurate cu succes – ele fiind in stare sa-si modernizeze echipamentul, managementul, precum si sistemul de aprovizionare cu materie prima. Insa cea mai mare parte a intreprinderilor continua sa se afle intr-o profunda criza financiara. Unele poseda un potential substantial de dezvoltare, cu conditia dispunerii si de mijloace financiare suficiente pentru modernizarea echipamentului. Pentru majoritatea acestor unitati economice este de importanta primordiala implementarea noilor tehnologii, a metodelor performante de management si marketing.

269. Procesul de privatizare a terenurilor agricole a decurs in doua etape: prima – asa-numita mica privatizare, care a condus la o crestere substantiala a suprafetelor atribuite familiilor rurale (de la 180 mii ha in 1990 pina la 300 mii ha in 1992), si a doua – marea privatizare, care s-a extins asupra terenurilor agricole cultivate de fostele intreprinderi colective. In timpul celei de a doua etape, populatiei rurale, prin oferirea de titluri de proprietate, i-au fost transmise in proprietate privata cote de teren agricol. Concomitent, au fost atribuite, si in natura, cote de teren pentru persoanele particulare sau familiile care au parasit gospodariile colective.

270. Actualmente, privatizarea si reorganizarea fostelor intreprinderi colective mari, practic, a luat sfirsit, continua sa evolueze noile intreprinderi bazate pe proprietatea privata. Unitatile agricole recent fondate reprezinta un tablou contrastant: jumatate din suprafete sint cultivate de intreprinderi medii si mari, deseori apartinind unui numar mic de proprietari care consolideaza terenurile micilor proprietari prin contracte de arenda de diferit tip, iar a doua jumatate din suprafete se afla in proprietatea micilor fermieri independenti.

271. Procesul de privatizare s-a soldat cu o structura extrem de fragmentata a proprietatii funciare. Problemele initiale privind privatizarea terenurilor au fost solutionate si noile intreprinderi agricole bazate pe proprietatea privata corespund conditiilor economiei de piata. Or, consolidarea proprietatilor private si a structurilor juridice de organizare va necesita timp si politici publice adecvate.

272. Tranzitia la economia de piata in agricultura a dus la reducerea multor locuri de munca. Deocamdata nu exista date statistice exacte privind migratia rurala, dar se estimeaza ca in unele sate circa 40% din populatia activa a plecat peste hotare sau in localitatile urbane.

273. In trecut, produsele agroalimentare, traditional, dominau exporturile moldovenesti. Si in prezent Moldova este un exportator net de produse agroalimentare preponderent in tarile CSI, dar contributia acestora in volumul de exporturi inregistreaza un usor declin. Sectorul agroalimentar asigura intotdeauna o balanta pozitiva de proportii in comertul exterior (circa 200–400 milioane de dolari americani), dar, pe parcursul ultimilor ani, aceasta contributie s-a redus simtitor. Se observa o crestere a importurilor de produse agroalimentare, care provoaca probleme serioase pe piata interna de produse autohtone. In acelasi timp, importurile de materii prime au contribuit la cresterea exporturilor de produse prelucrate.

274. Lipsa resurselor financiare reprezinta una din principalele probleme pentru majoritatea intreprinderilor agricole. Aceasta se refera si la intreprinderile de prelucrare a produselor agricole, care tind spre modernizare si restructurare. Creditele acordate sectorului agricol din Moldova provin, in mare parte, din doua surse de creditare rurala: bancile comerciale si institutiile financiare nebancare. O a treia sursa reprezinta agentiile donatoare straine.

275. Partea cea mai mare a imprumuturilor/creditelor bancare este oferita intreprinderilor de prelucrare a produselor agricole si furnizorilor de materii prime. Creditele oferite sectorului individual provin, in cea mai mare parte, urale (RISP) a fost initiat de catre Banca Mondiala la sfirsitul anului 2000. In cadrul mecanismului RISP au fost promovate doua tipuri de linii de creditare a intreprinderilor agricole si a fermierilor individuali prin intermediul bancilor comerciale si prin Corporatia de Finantare Rurala, prin asociatiile de economii si imprumut ale cetatenilor (AEIC).

276. Agentiile donatoare straine joaca un rol deosebit de important in dezvoltarea economiei nationale. Un numar mare de finantatori internationali si de organizatii donatoare, cum ar fi USAID, TACIS, SIDA, DFID, Fundatia Soros, organizatii din Japonia, Polonia si Olanda, si-au sporit recent eforturile in a sprijini activitatile agricole, inclusiv prin investitii, granturi, imprumuturi cu rata redusa a dobinzii si garantii bancare, prin asistenta tehnica.

277. Tinind cont de obiectivul integrarii europene in procesul de dezvoltare durabila a localitatilor rurale la nivel regional si local, se vor lua in considerare metodele UE de acordare a asistentei pentru dezvoltarea rurala, preconizate in Recomandarea nr. 1296/1996 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la Carta Europeana a Spatiului Rural. In acest context, in scopul valorificarii intregului potential din spatiul rural si, in primul rind, in scopul folosirii eficiente a resurselor umane si naturale din agricultura, care este si va ramine si in urmatorii ani principala sfera de activitate, se vor desfasura si activitati neagricole, care in prezent sint slab dezvoltate.

278. Comparativ cu alte tari, programele de asistenta a agriculturii in Republica Moldova sint destul de modeste. Statul sprijina agricultura pe doua cai:
i) prin subventii banesti din buget;
ii) prin suport nemonetar.

279. In ultimii ani, subventiile bugetare pentru agricultura n-au depasit 3% din totalul cheltuielilor bugetare ale statului. Partea cea mai mare a acestor cheltuieli revine Fondului de subventionare si stimulare a creditarii agentilor economici din agricultura. Restul mijloacelor sint orientate spre finantarea partiala a unor activitati de productie, a Unitatii pentru implementarea proiectelor agricole, a institutiilor de cercetari stiintifice si de invatamint, a structurilor de stat.

280. Partea principala a suportului nemonetar al agriculturii, acordat agentilor economici de catre stat sub forma de reduceri/scutiri de taxe, este menita sa elimine consecintele calamitatilor naturale.

281. Moldova, in calitatea sa de membru al OMC, are obligatia sa limiteze volumul subventiilor. Subventionarea exporturilor este interzisa. Reglementarile privind Politica autohtona sint stabilite conform conceptiei privind Masurile globale de sprijin (MGS). Obligatiile Moldovei privind subventiile prevad reducerea acestora pina la nivelul de 20% in 2004. Luind in considerare faptul ca Moldova utilizeaza actualmente doar 8% din sprijinul autohton permis, rata MGS nu va afecta in viitorul apropiat sectorul agrar.

282. Contributiile agriculturii la bugetul de stat sint mai mici decit ponderea ei in PIB. Componentele principale ale sistemului fiscal existent sint: impozitul funciar, impozitul pe venit, TVA si accizele, contributiile in bugetul asigurarilor sociale de stat. Producatorii si proprietarii agricoli sint impusi si cu alte impozite si taxe, precum taxa pentru apa, impozitul pe imobil, tarifele vamale etc.

283. Moldova a semnat 17 acorduri bilaterale de comert liber: 10 acorduri cu tarile membre ale CSI (cu exceptia Tadjikistanului) si 7 acorduri cu tarile beneficiare ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Toate aceste acorduri presupun conferirea unor preferinte in relatiile comerciale bilaterale. Incepind cu anul 1971, Comunitatea Europeana acorda preferinte comerciale tarilor in curs de dezvoltare, facilitind accesul acestora pe pietele UE prin reduceri de taxe vamale. Moldova beneficiaza de Sistemul Generalizat de Preferinte acordat de UE din anul 1993. Aditional, Moldova beneficiaza de sistemele generalizate de preferinte acordate de SUA, Japonia si Elvetia.

284. Politica tarifara a Moldovei privind importurile este liberalizata. Moldova, similar celorlalte tari membre ale OMC, in procesul de aderare la aceasta organizatie, a negociat si a convenit asupra plafoanelor maxime admisibile ale taxelor vamale la import. Aceste taxe sint aplicate, in baza principiului clauzei natiunii celei mai favorizate, fata de toate tarile lumii. Mai mult ca atit, Moldova este in drept sa utilizeze unele instrumente de aparare comerciala (masuri antidumping, compensatorii si de salvgardare, licentierea tranzactiilor comerciale, subventii etc.). In procesul de aderare la OMC, Moldova si-a asumat angajamentele de a nu utiliza contigente tarifare, preturi minime la determinarea valorii in vama, masuri tarifare si netarifare nejustificate de prevederile acordurilor OMC sau cele in favoarea intreprinderilor de stat etc.

285. Moldova, de rind cu alte tari in tranzitie, si-a asumat angajamente privind accesul pe piata. Astfel, tara contribuie la fortificarea sistemului comercial multilateral. In acelasi timp, Republica Moldova are posibilitati relativ reduse de protejare a producatorului autohton. Nivelul tarifelor vamale este mai mic cu 30-50% decit in tarile limitrofe.

Obiective

286. Cresterea bunastarii populatiei rurale implica:
i) continuarea proceselor de reformare a complexului agroindustrial. Se urmareste crearea intreprinderilor agricole de dimensiuni optime, a capacitatilor avansate de productie si a sistemelor de conexiuni intre diferite componente ale sferei agroindustriale necesare pentru asigurarea cresterii productivitatii si competitivitatii produselor agricole pe plan international, realizindu-se astfel o trecere de la obiective privind sporirea cantitatii la cele privind ridicarea nivelului calitatii si a ponderei valorii adaugate brute;
ii) crearea unui cadru comercial si institutional durabil, fondat pe principiile economiei de piata. Accentul principal, in acest sens, va fi pus pe implementarea standardelor internationale de calitate, pe eficienta si sortimentul produselor, pe dezvoltarea intregului spectru de servicii necesare sa acopere intregul drum de la producator pina la cumparator;
iii) dezvoltarea activitatilor neagricole in spatiul rural, in cadrul strategiilor de dezvoltare rurala si regionala;
iv) asigurarea suportului tehnic si financiar din partea donatorilor internationali prin intermediul unor structuri eficiente care vor asigura interactiunea tuturor participantilor la proces.

Strategia pe termen lung

287. Moldova va mentine in continuare stabilitatea macroeconomica ca baza pentru relansarea agriculturii si reducerea saraciei. Cadrul juridic normativ nu este prea favorabil dezvoltarii agriculturii, a economiei in ansamblu. Reglementarile excesive, inconsecventele diverselor politici si ale implementarii acestora au cauzat extinderea economiei tenebre, crearea obstacolelor in calea aparitiei si dezvoltarii noilor intreprinderi, inrautatirea climatului investitional. Conform stipularilor din compartimentul „Dezvoltarea sectorului privat”, cadrul juridic normativ va fi substantial imbunatatit, ceea ce va stimula procesele investitionale, dezvoltarea comertului si cresterea economica.

288. In perspectiva pe termen lung, Guvernul va promova cresterea economica durabila in sectorul agricol prin sporirea competitivitatii si incurajarea initiativelor private. Guvernul reconfirma angajamentul sau de a implementa politici agricole si de a acorda sprijin structurilor agricole in scopul dezvoltarii unei economii rurale de piata viabile. Moldova va promova in urmatorii ani politici agricole liberale, in conformitate cu Memorandumul de intelegere asupra sectorului agricol, semnat cu Banca Mondiala in decembrie 2001. Guvernul considera ca, prin transformarile din domeniile drepturilor de proprietate si ale pietelor, a fost creat fundamentul necesar pentru dezvoltarea agriculturii private. In perspectiva de termen mediu, eforturile vor fi focalizate spre: (i) consolidarea drepturilor de proprietate funciara; (ii) dezvoltarea pietelor funciare; (iii) acordarea de servicii necesare sustinerii intreprinderilor agricole in perioada de postprivatizare prin crearea statiunilor tehnologice de masini din sectorul privat.

289. Pentru realizarea obiectivelor mentionate, Guvernul: (i) va asigura transparenta procesului de fondare a intreprinderilor agricole si determinarea dimensiunilor acestora pe baza principiilor de piata; (ii) va asigura ca tranzactiile funciare sa se desfasoare liber, fara amestec administrativ din partea Guvernului, al autoritatilor locale sau al proprietarilor de terenuri limitrofe; (iii) va mentine capacitatile institutionale si tehnologice ale oficiilor cadastrale, inclusiv prin asigurarea acestora cu personal si manageri instruiti; (iv) va continua atragerea asistentei din partea donatorilor in prestarea de servicii juridice, inclusiv prin promovarea unor campanii informationale privind drepturile proprietarilor funciari, solutionarea litigiilor si a problemelor legate de tranzactiile funciare; (v) va desfasura campanii informationale destinate fermierilor privind modalitatile alternative de arendare a terenurilor, schimburile de terenuri, procedurile aferente acestor tranzactii: tipurile de contracte, termenele si clauzele standard ale contractelor de arenda etc.

290. Consolidarea terenurilor va fi efectuata prin dezvoltarea in continuare a pietei funciare agricole. In urmatorii 10 ani vor fi promovate politici orientate spre crearea si dezvoltarea unor intreprinderi agricole viabile din punct de vedere economic. Acest scop va fi atins prin ameliorarea functionarii pietei funciare si prin promovarea relatiilor de arenda. Dat fiind faptul ca nu exista o singura marime optima a unitatilor agricole, dimensiunile adecvate ale acestora depind de intensitatea utilizarii resurselor si de nivelul preturilor de piata la pamint, capital, brate de munca, mijloace de productie si produse agricole. Dimensiunile mici si medii de productie sint adecvate pentru culturile intensive si valoroase. Pentru culturile extensive, cultivate mecanizat, sint recomandabile unitatile agricole de dimensiuni mari. Este important, in acest sens, ca, la alegerea dimensiunilor si formei juridice de organizare ale acestora, producatorii agricoli sa ia in considerare obiectivele, resursele, oportunitatile si alte circumstante specifice pentru fiecare caz. Este recunoscut faptul ca eficienta unitatilor agricole nu depinde numai de dimensiunile acestora. O importanta mult mai mare il au gradul de calificare a persoanelor care asigura functionarea lor, posibilitatile de care dispun si impedimentele cu care se confrunta.

291. Accentul va fi pus pe furnizarea, catre proprietarii de terenuri agricole, a informatiilor privind drepturile lor de proprietate, formele alternative de organizare si valorificare in productie a resurselor disponibile, veniturile si formele de angajare a fortei de munca. In calitate de optiuni pentru forma juridica de organizare sint propuse gospodariile taranesti (de fermieri), societatile pe actiuni, cooperativele agricole de productie, societatile cu raspundere limitata si diferite tipuri ale relatiilor de arenda. Ca parti integrante ale politicii generale de creare a unui sector agricol viabil si competitiv vor servi rationamentele de protectie a mediului, de conservare a unor zone de interes stiintific si recreational.

292. Moldova dispune de resurse limitate pentru subventionarea sectorului agricol. In acest sens, utilizarea eficienta a resurselor bugetare limitate este esentiala. De aceea, este foarte importanta selectarea minutioasa a directiilor de alocare a subventiilor din punctul de vedere al contributiei lor in atingerea cu maxima eficienta a obiectivelor Guvernului privind cresterea economica si reducerea saraciei. Un alt criteriu de selectare este incurajarea restructurarii activitatilor la etapa de postprivatizare, intr-un mod nepreferential, care nu va distorsiona functionarea pietelor comerciale.

293. Guvernul, in scopul atenuarii saraciei va acorda sprijin atit gospodariilor taranesti, cit si intreprinderilor agricole comerciale, prin subventionarea acestora. Subventiile, permise in limitele prevazute de asa-numita Boxa verde, negociata in procesul de aderare la OMC, pot fi utilizate pentru servicii de extensiune, consultanta, marketing si promotionale, pentru mentinerea si dezvoltarea infrastructurii, pentru asigurarea securitatii alimentare.

294. Avindu-se in vedere obiectivele de crestere economica si reducere a saraciei prevazute in SCERS, elaborarea si implementarea politicilor de subventionare reprezinta un domeniu complex. In acest scop va fi utilizata experienta mondiala si asistenta tehnica internationala.

295. Proiectul de Investitii si Servicii Rurale are un rol important in ameliorarea situatiei financiare in spatiul rural. Se preconizeaza ca proiectul va fi extins pentru o a doua faza. Dupa o evaluare obiectiva a activitatilor curente din cadrul RISP, va fi examinata oportunitatea continuarii creditarii pe directii traditionale, dar si cu includerea unor directii noi, cum ar fi:
i) diminuarea riscurilor;
ii) comertul agricol;
iii) irigarea;
iv) dezvoltarea infrastructurii.

296. Sistemul fiscal actual este bazat, in special, pe impozitarea indirecta (TVA, accize), care nu reflecta nivelul veniturilor si rentabilitatea intreprinderilor agricole si a gospodariilor de fermier. In perspectiva pe termen lung, sistemul fiscal va fi inlocuit cu unul mai progresiv, accentuindu-se rolul impozitelor directe.

297. Statele membre ale CSI, in special Rusia si Ucraina, continua sa ramina partenerii comerciali principali ai Moldovei, in pofida diminuarii ponderii acestora in volumul total al exporturilor si, indeosebi, al importurilor. Perspectivele Moldovei in ceea ce priveste patrunderea pe pietele europene necesita o evaluare realista, cu luarea in considerare a doua circumstante: (i) procesul de integrare europeana la etapa actuala si la etapele viitoare; (ii) barierele tehnice ce cresc rapid in calea comertului cu produse alimentare. Inmultirea barierelor este conditionata de amplificarea restrictiilor in domenii precum controalele fitosanitare, protectia mediului si a cerintelor legate de aplicarea asa-numitelor bune practici agricole. In legatura cu procesele de aderare, piata europeana, din punctul de vedre al furnizorilor externi, se imparte in trei zone:
i) cele mai mari tari vest-europene (Marea Britanie, Franta, Germania), care au introdus noile standarde de calitate si de securitate pentru produsele alimentare. Patrunderea pe pietele acestor tari in prezent este foarte dificila;
ii) restul tarilor din UE, care aplica cu ritmuri mai lente standardele tehnice. Actualmente pietele acestor tari sint mai accesibile pentru noii furnizori, dar nu este exclus ca si ele sa inceapa introducerea rapida a noilor standarde in anii imediat urmatori;
iii) tarile in curs de aderare, care, probabil, nu vor aplica noile standarde in viitorul apropiat. Insa aceste tari ar putea lesne impune standardele respective concurentilor externi ca bariere netarifare in calea comertului.

298. Scopul politicii de dezvoltare a comertului consta in acordarea asistentei la reorientarea complexului agroindustrial spre noile oportunitati ale pietei. Vor fi valorificate toate caile de comercializare a produselor agricole, atit cele interne, cit si cele externe. Fiecare din ele are diferite potentiale de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung. Guvernul va continua negocierile bilaterale cu organele oficiale ale partenerilor comerciali straini, responsabile de inspectiile si certificarile sanitare in scopul armonizarii standardelor moldovenesti cu cele de pe principalele piete de desfacere.

299. Exportul produselor neprelucrate prezinta un potential considerabil atit pentru pietele traditionale, cit si pentru cele noi. Examinarea tendintelor internationale in domeniul produselor alimentare prelucrate impune o orientare spre mecanismele de acces pe pietele noi. Acest fapt este deosebit de important, deoarece Moldova nu poate conta numai pe pietele traditionale. Insa accesul pe noi piete depinde preponderent de implementarea sistemului integral de management al calitatii si nu de investitii majore in marketing. Crearea retelei de marketing al produselor de calitate asigurata implica incheierea de contracte intre intreprinderile de prelucrare si producatorii de materie prima in vederea furnizarii unor volume de produse specificate, folosind mijloace de productie si tehnologii speciale. Astfel de modele integrate "producator–consumator" vor necesita atragerea si implicarea partenerilor comerciali internationali prin implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului privat.

300. Ridicarea nivelului de competitivitate a agriculturii pe plan international si reorientarea pietei vor avea consecinte neprevazute pentru multi lucratori agricoli. Competenta lor profesionala, precum si virsta nu vor mai corespunde cerintelor intreprinderilor agricole si agroindustriale cu un grad inalt de specializare. In acelasi timp, rationalizarea procesului de producere agroalimentara va crea noi locuri de munca si noi oportunitati pentru intreprinderile comerciale si de prestare a serviciilor. Se vor impune si initiative legate de necesitatea protectiei celor afectati de procesele de ajustare, precum si cele legate de protectia mediului.

301. In consecinta, strategia de dezvoltare a agriculturii si a mediului rural va include urmatoarele elementele:
viii) dezvoltarea sectorului privat, in special al intreprinderilor mici si
mijlocii;
ii) abordarea regionala a proceselor de dezvoltare;
iii) dezvoltarea serviciilor sociale si a infrastructurii;
iv) dezvoltarea resurselor umane;
v) concentrarea asupra solutionarii altor probleme ce tin de saracie si
marginalizare sociala;
vi) pastrarea mostenirii culturale in spatiul rural si protectia mediului;
vii) protectia sociala, inclusiv asigurarea cu pensii.
Masurile pentru realizarea acestor obiective sint prezentate in sectiunile corespunzatoare ale SCERS, inclusiv educatia, ocrotirea sanatatii, asistenta sociala, infrastructura si dezvoltarea regionala. Studiul cu privire la strategia de dezvoltare rurala va fi propus pentru obtinerea asistentei internationale. Strategia de dezvoltare rurala va include diferite elemente care necesita a fi combinate pentru a transforma mediul social si economic din zonele rurale.

302. Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare va fi restructurat prin schimbarea rolului acestuia – de la cel executiv la cel de facilitare si reglementare minima. O atentie deosebita se va acorda fortificarii rolului ministerului in cauza in calitatea acestuia de autoritate publica centrala responsabila de elaborarea politicilor argumentate si monitorizarea implementarii lor. Functiile regulatorii vor fi limitate la asigurarea securitatii alimentare, controlului veterinar si fitosanitar prevazut de conventiile internationale. Pentru ameliorarea standardelor de calitate in agricultura, vor fi incurajate modele implementate in cadrul sectorului privat. Pentru elaborarea planului strategic de perspectiva privind restructurarea administratiei publice din sectorul agricol, atit la nivelul autoritatilor centrale, cit si al celor locale, va fi necesara asistenta tehnica din partea donatorilor internationali.

303. Guvernul va promova rationalizarea, coordonarea si cooperarea intre diferite proiecte si organizatii ce ofera asistenta in dezvoltarea agriculturii. In acest context, accentul se va pune pe dezvoltarea structurilor existente, si nu pe crearea unor noi organizatii.

304. In ceea ce priveste rezervele de stat de cereale, acestea in trecut au avut uneori un rol cu impact negativ asupra pietelor. Menirea principala a rezervelor este de a fi folosite doar in cazuri exceptionale. In acest sens, Guvernul si-a asumat angajamentele: (i) sa limiteze rezervele maxime de stat pina la un nivel echivalent cu consumul de cereale de catre populatie in timp de o luna si jumatate; (ii) sa mentina cantitatea de griu pastrat in rezerve, pornind de la situatia fiscala din tara; (iii) sa adere la principiile de operare a rezervelor de produse agricole, principii prevazute in Scrisoarea cu privire la politica de dezvoltare, adresata Bancii Mondiale.

305. Realizarea unora dintre masurile propuse, inclusiv a celor ce tin de subventionare, necesita asistenta tehnica din partea donatorilor. Practicile de implementare a proiectelor internationale trebuie schimbate in vederea asigurarii compatibilitatii acestora cu cele ce tin de asistenta acordata tarilor in proces de aderare la UE.

Actiunile prioritare pentru anii 2004–2006

306. Programele adresate populatiei rurale sarace vor fi elaborate in comun cu ONG-urile si institutiile internationale. Cadrul general pentru dezvoltarea rurala presupune necesitatea investitiilor si cheltuielilor menite sa inlature discrepantele formate in asigurarea spatiului rural cu infrastructura economica si sociala, cu servicii de ocrotire a sanatatii, de educatie etc. Va fi acordata o atentie deosebita colaborarii dintre sectorul privat si cel public in activitatile de prestare a serviciilor informationale si de consultanta pentru micii fermieri. Vor fi intensificate activitatile de instruire si pregatire profesionala, finantarea intreprinderilor mici si a microintreprinderilor efectuindu-se prin intermediul ONG-urilor.

307. In perspectiva pe termen mediu, asigurarea populatiei rurale si a diferitelor segmente ale ei cu servicii informationale si de consultanta va constitui o prioritate. O atentie deosebita va fi acordata sprijinului financiar si consolidarii capacitatilor de productie la lansarea activitatii intreprinderilor specializate in fitotehnie, zootehnie, prelucrarea materiei prime agricole si a celei nonagricole. Acest sprijin va fi acordat sub forma de informatii si consultanta privind selectarea celor mai de perspectiva forme organizationale de producere, de management, privind aspectele juridice ale activitatii, privind accesul la piete si fezabilitatea tehnica si comerciala a proiectelor. De asemenea, va fi acordat sprijin in contactele cu institutiile financiare in scopul obtinerii de resurse financiare necesare dezvoltarii Aceste activitati vor fi delegate organizatiilor locale pe baza contractuala, inclusiv ONG-urilor care au competenta si experienta necesara in domeniu. Actiunile vor fi in conexiune cu initiativele de promovare a sprijinului acordat intreprinderilor mici si mijlocii.

308. Consolidarea terenurilor se va produce in baza unui studiu special, efectuat cu asistenta tehnica internationala. In cadrul acestui studiu vor fi analizate dinamica proceselor de consolidare a terenurilor in anii precedenti, eficienta functionarii pietei funciare, a operatiunilor de vinzare si arenda, sistemul cadastral si de inregistrare, optiunile organizationale disponibile pentru proprietarii funciari si producatorii agricoli, necesitatile informationale si de consultanta ale acestora privind sporirea veniturilor, posibilitatile de ocupare a fortei de munca si beneficiile sociale care pot fi obtinute gratie resurselor disponibile. Studiul va cuprinde, de asemenea, un anumit numar de cazuri relevante din experienta internationala. In baza studiului vor fi elaborate recomandari privind actiunile concrete, pe termen mediu si lung, in domeniul consolidarii terenurilor.

309. Vor fi create organizatii de fermieri si intreprinzatori agricoli pentru a asigura un acces mai larg la informatii, piete si oportunitati de productie. Crearea si dezvoltarea unor asemenea organizatii prezinta solutii posibile atit pentru problemele consolidarii terenurilor, cit si pentru asocierea in activitatile de procurare a mijloacelor de productie si comercializare pe piata a productiei agricole. Organizatiile de acest gen vor asigura scaderea preturilor la procurarea mijloacelor de productie si reducerea costurilor la efectuarea tranzactiilor. In acest scop va fi practicata crearea grupurilor de producatori, a asociatiilor si cooperativelor pentru procurarea mijloacelor de productie, a companiilor de distribuire, care incheie acorduri de procurari angro.

310. In intreprinderile comerciale si cele de prelucrare a materiei prime agricole va fi promovata planificarea strategica. Vor fi incurajate fuziunile si restructurarile necesare pentru crearea unor „mase critice” de productie capabile de a concura pe pietele internationale, prin ajustarea profilului intreprinderilor noi la cerintele pietei.

311. Promovarea exporturilor va fi efectuata prin Organizatia de Promovare a Exportului din Moldova (OPEM), precum si prin cofinantarea directa a intreprinderilor, cind acestea vor investi in extinderea prezentei lor pe pietele din regiunile si segmentele prioritare. Promovarea investitiilor interne si externe in agricultura Moldovei va fi efectuata in baza propunerilor specificate in compartimentul privind dezvoltarea sectorului privat.

312. In scopul realizarii unei dezvoltari durabile a spatiului rural in conformitate cu cerintele UE, se va acorda asistenta tehnica si financiara pentru elaborarea programelor de dezvoltare a comunitatilor rurale (in baza principiului participativ), se va efectua un studiu privind oportunitatile de creare a Agentiei Nationale de Dezvoltare Rurala si a Fondului National de Dezvoltare Rurala, se va intensifica acordarea de asistenta si se vor crea motivatii, inclusiv fiscale, pentru dezvoltarea activitatilor neagricole si neeconomice ale populatiei rurale. De asemenea, in baza unui studiu, va fi elaborat si implementat mecanismul de transfer al industriilor, comertului si serviciilor spre localitatile rurale, inclusiv prin cooperarea intreprinderilor rurale cu intreprinderile urbane si cu cele din strainatate.

313. Studiile cu privire la restructurarea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, politicile de subventionare in agricultura in contextul cresterii economice si reducerii saraciei si elaborarea strategiei de dezvoltare rurala vor fi efectuate in modul descris in subcompartimentul „Strategia pe termen lung”. Aceste trei studii, precum si cel privind consolidarea terenurilor vor identifica elementele-cheie ale ameliorarii cadrului general de elaborare a politicii de dezvoltare si de reformare a agriculturii si a transformarilor in zonele rurale.



III Prevederi din Strategia Europeana a Republicii Moldova
1. Reforma in agricultura

Unul din principalele regrese la care s-a ajuns in agricultura este faptul ca agricultura si-a pierdut cu desavârsire caracterul sau industrial. Crearea sistemului de „cote” in agricultura Moldovei a redus semnificativ posibilitatile de dezvoltare a unei industrii agricole intensive bazate pe metode stiintifice moderne.

Probleme existente:

- productivitatea si calitatea scazuta a productiei;
- lipsa sigurantei alimentare;
- dificultati in respectarea cerintelor de sanatate animala, si de mediu necesare pentru aderarea la Uniunea Europeana;
- infrastructura rurala inadecvata;
- fragmentarea excesiva a terenurilor agricole,
- lipsa resurselor financiare;
- lipsa investitiilor in biznesul agricol;
- absenta cunostintelor moderne corespunzatoare in domeniul tehnic, managerial si de marketing.

Prioritati pe termen scurt si mediu:

- consolidarea pe cai economice a terenurilor agricole, pentru constituirea exploatatiilor agricole industriale eficiente;
- dezvoltarea infrastructurii rurale;
- atragerea investitiilor in sectorul agricol;
- cresterea productivitatii si a calitatii in domeniul agricol;
- cresterea veniturilor producatorilor agricoli,
- sustinerea productiei agricole autohtone;
- dezvoltarea durabila a zonei rurale;
- subventii indirecte pentru irigatii, desecari;
- protectia solului impotriva eroziunii.

1.1. Cadrul legislativ al reformei agricole

Legislatia nationala in domediu include urmatoarele acte:
- Legea privind gospodariile taranesti, Nr.1353-XIV din 03.11.2003;
- Strategia de dezvoltare social-economica a Republicii Moldova pe termen mediu (pâna in anul 2005), legea Nr.1415 din 19.12.2001;
- Legea restructurarii intreprinderilor agricole in procesul de privatizare, legea Nr.392-XIV din 13 mai 1999;
- Orientarile strategice de dezvoltare social economica a Republicii Moldova pâna in anul 2005, Hotarârea Guvernului Nr. 1107 din 06.11.1998;
- Dispozitie cu privire la reforma agrara si dezvoltarea social-economica a satului, Nr.55 din 06.03.1997;
- Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, Nr.845-XII din 03.01.1992;
- Cu privire la Departamentul de Stat pentru reforma Agrara, Hotarârea Guvernului Nr.624, din 12.11.1991;
- Conceptia reformei agrare si a dezvoltarii social-economice a satului, legea Nr.510a din 19.02.1991.

1.2. Constructie institutionala pentru politicile agricole sectoriale

Cadrul legislativ:

- Codul fiscal. Legea Republicii Moldova din 26.07.2001;
- Codul vamal al Republicii Moldova. Legea din 20.06.2000;
- Legea pentru modificarea si completarea Legii cu privire la tariful vamal din 27.10.2000;
- Legea cu privire la reglementarea de stat a activitatii comerciale externe din 26.08.2000;
- Legea privind barierele tehnice in calea comertului din 10.03.2000;
- Legea privind masurile antidumping, compensatorii si de salvgardare din 18.02.2000;
- Legea privind acordarea de licente pentru unele genuri de activitate din 26.03.1999 cu completarea si modificarea din 24.06.1999 si 07.07.2000;
- Legea cu privire la certificare din 28.10.1999;
- Legea cu privire la tariful vamal din 20.11.1997;
- Hotarârea Guvernului Republicii Moldova din 13.08.1997 Privind perfectionarea mecanismului de reglementare a comertului exterior si modificarile din 22.01.1998, 30.06.1998 si 21.08.2000;
- Legea cu privire la vânzarea marfurilor din 03.06.1994;
- Legea privind protectia consumatorului din 25.05.1993;
- Acordul de Parteneriat si Cooperare intre Republica Moldova si Uniunea Europeana;
- Acorduri bilaterale privind colaborarea comercial-economica (cu 26 tari);
- Acorduri de comert liber (cu 11 tari).

Cadrul institutional

Institutia principala in domeniu este Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare (MAIA). in vederea apropierii agriculturii Republicii Moldova de standardele Politicii Agricole Comune, obiectivul principal al guvernului trebuie sa fie dezvoltarea capacitatii institutionale si administrative a MAIA.
Un aspect important al constructiei institutionale in Republica Moldova consta in existenta si functionarea pietelor agricole. Pietele agricole joaca un rol important in stimularea dezvoltarii sectorului agricol, oferind agricultorilor posibilitatea de a desface productia. Dar in Republica Moldova exista o discrepanta semnificativa intre posibilitatile de productie si posibilitatile de desfacere a acestei productii. Acest lucru este determinat in parte si de dimensiunile pietei interne, precum si de capacitatea de cumparare joasa a populatiei, importurile de productie agricola.
Eliminarea riscurilor ajustarii la standardele europene este posibila prin corelarea eforturilor fermierilor cu institutiile administratiei de stat. in acest context, din partea fermierilor, solutia poate fi gruparea producatorilor in forme asociative stabile. Este necesara crearea in fiecare ramura a agriculturii, a unui cadru institutional pentru reprezentarea intereselor producatorilor din ramura respectiva.
Pentru Republica Moldova este important de a mari volumul exporturilor pentru diminuarea dependentei de importuri. Este importanta reducerea importurilor de productie agricola similara cu cea produsa in Moldova, acest lucru subminând producatorul autohton. UE acorda anumite facilitati tarilor in curs de dezvoltare, cu scopul inlesnirii accesului marfurilor din aceste tari pe piata europeana. Sistemul Generalizat de Preferinte (SGP) a fost acordat Moldovei in 1993/94, ultima versiune a acestuia fiind propusa pentru implementare din ianuarie 2001 pâna in decembrie 2004. Prin urmare este necesara crearea institutiilor responsabile de lucrul in cadrul Sistemului Generalizat de Preferinte oferit de UE.

Probleme existente

La inceputul lunii mai 2004 printr-o hotarâre a Guvernului a fost schimbata structura si activitatile Ministerului Agriculturii. A fost redus pâna la trei numarul departamentelor din minister. Transformarea data marcheaza trecerea ministerului de la principiul ramural (sectorial) de organizare la cel functional. impreuna cu implementarea principiului functional de organizare au fost scoase in evidenta functiile de control a ministerului, in defavoarea celor de prognoza strategica, monitorizare, etc. Conform expertilor sapte din cele douazeci de directii ale Ministerului Agriculturii, se vor ocupa de probleme administrative si de control, si doar o singura directie se va ocupa de chestiunile ce tin de politica agrara.
Principalele neajunsuri ale noii structuri constau in faptul ca unele din elementele sale dubleaza domeniile de activitate ale altor ministere (de ex.: a ministerului finantelor, ministerului ecologiei, etc.). A fost eliminata directia pentru politica agricola dezvoltarea antreprenoriatului si a gospodariilor taranesti, nu este clar cine se va ocupa de monitorizare, prognozare si planificare strategica, in cadrul ministerului.

Prioritati pe termen scurt:

 - crearea conditiilor pentru procurarea in conditii avantajoase a materialului semincier, ingrasaminte, pesticide, etc.;
- reducerea cheltuielilor de transport prin aprovizionarea cu cantitati mari de combustibil a asociatiilor producatorilor;
- cumpararea prin asociere, a echipamentelor agricole moderne;
- procesarea productiei agricole in vederea comercializarii in cadrul unor centre unice a asociatiilor respective;
- corelarea ofertei de productie agricola a asociatiilor de producatori cu cererea efectiva de pe piata;
- imbunatatirea structurii proprietatii agricole prin promovarea stimulentelor economice pentru cresterea exploatatiilor agricole;
- dezvoltarea infrastructurii din mediul rural;
- dezvoltarea unor sisteme de colectare, depozitare si distributie a productiei agricole.
- crearea unui sistem national de administrare si control cadastral
- crearea unor structuri administrative organizate sub forma de Birouri sau Servicii pe produse sau grupe de produse, corespunzatoare organizatiilor comune de piata.
- infiintarea unei structuri institutionale in cadrul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare necesara coordonarii politicilor de apropiere de PAC.

Prioritati pe termen mediu:

 - cresterea capacitatii de expertiza, inclusiv economice, a expertilor la nivelul central si teritorial de a elabora si implementa politici agricole de piata;
- infiintarea unei Agentii pentru Politici Agro-alimentare si Dezvoltare Rurala;
- instruirea personalului.
- perfectionarea politicii de creditare in agricultura;
- perfectionarea formelor existente de organizare a productiei prin promovarea cooperarii si integrarii acestora.
- elaborarea si perfectionarea cadrului legislativ in vederea cooperarii in domeniul agrar;
- crearea cadrului institutional pentru promovarea exporturilor productiei agricole moldovenesti in cadrului SGP;
- informarea agricultorilor in privinta oportunitatilor de export pe pietele europene;
- dezvoltarea burselor specializate de marfuri, a societatilor de asigurari in agricultura, fonduri de garantare a creditelor rurale, facilitarea intrarii pe piata a noilor operatori autohtoni, extinderea pietei serviciilor rurale
- formarea infrastructurii fizice si informationale necesare functionarii pietelor; aparitia de noi instrumente financiare care sa opereze in piete;
- elaborarea mecanismelor, instrumentelor si institutiilor de interventie pe piete.

1.2.1. Sectorul viti-vinicol

Sectorul viti-vinicol este considerat strategic pentru economia nationala a Republicii Moldova. in anii 1980-1985 Republica Moldova a inregistrat un nivel inalt de dezvoltare a sectorului viti-vinicol. insa, in perioada 1986-2001, s-a inregistrat un regres continuu: s-a diminuat de cca 2,0 ori suprafata terenurilor cultivate cu vita de vie si de 2,3 ori recolta globala de struguri. Perioada de revitalizare a sectorului viti-vinicol este considerat anul 2002. La moment patrimoniul viti-vinicol al tarii constituie circa 148 mii ha plantatii viticole, inclusiv cca 39 mii ha - in gospodariile auxiliare ale populatiei.
In prezent cca 96,5 la suta din suprafata totala de 109,0 mii ha vii de productie-marfa se afla in sectorul privat. Ponderea soiurilor tehnice este de 85 la suta, iar restul reprezinta soiuri de struguri pentru masa. Din suprafata totala a viilor cca 90,0% sunt ocupate cu soiuri europene specia Vitis vinifera, 9,3 % - cu soiuri de specia Vitis labrusca si 0,7% - cu soiuri de portaltoi.
Analiza starii biologice a plantatiilor denota faptul ca 26,1 la suta din vii trebuie sa fie defrisate pâna in anul 2010, iar 57,3% din vii – pâna in anul 2020. Astfel, pâna la finele anului 2020 urmeaza a fi defrisate cca 90,0 mii ha si tot aceasta suprafata replantata tot vii moderne. Acest obiectiv este stipulat in Programul de revitalizare si dezvoltare a viticulturii si vinificatiei in anii 2002-2020. Viile noi se infiinteaza numai cu material saditor viticol liber de boli virotice si cancer bacterian.
in industria vinicola activeaza 185 agenti economici. in Republica Moldova se cultiva, preponderent, soiuri de origine franceza: albe – Chardonnay; Sauvignon blanc; Traminer; grupa Muscat; Riesling de Rihn; Aligote; rosii – Cabernet Sauvignon; Merlot; grupa Pinot; Malbec; Gammay Freau.
Multe intreprinderi vinicole dispun de capacitati mari de productie si sunt dotate cu utilaje moderne pentru prelucrarea strugurilor, fermentarea mustului, tratarea si imbutelierea vinului si vase din inox, precum si butoaie din stejar pentru maturarea vinului.
Unitatile vinicole moldovenesti produc un vast sortiment de productie vinicola, clasificarea careia corespunde cerintelor OIV.
Industria vinicola a Republicii Moldova produce anual cca 300 mln. sticle de vin, din care cca 10 la suta se comercializeaza pe piata autohtona. Republica Moldova are un sistem bine organizat de comercializare a productiei vinicole pe pietele de desfacere a peste 30 de tari, inclusiv pietele UE, Statelor Unite, China, Japonia, Federatia Rusa, Ucraina, Belarus, Kazahstan, tarile baltice etc.
La momentul actual pe piata UE se realizeaza 5-7 % din volumul produs in tara. in acelas timp se intreprind eforturi de a comercializa vinurile moldovenesti pe alte pieti externe. in anul 2004 exportul productiei vinicole a constituit 278 mln. dolari USA, ponderea caruia in volumul total al exportului de marfuri este de cca 28 la suta.

Cadrul legislativ:

- Legea viei si vinului nr.l3l-XlII, din 2 iunie 1994 (cu modificarile din 6.03.1996 09.07.1999,26.07.2000,04.07.2002,01.01.2003);
- Legea cu privire la privatizarea intreprinderilor din industria tutunului si industria vinificatiei din 19 octombrie 2000; - Codul privind activitatea practica a vinificatorului, Hotarirea Guvernului nr. 22 din 10.01.2002;
- Programul de restabilire si dezvoltare a viticulturii si vinificatiei in anii 2002-2020, Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 1313 din 7 octombrie 2002;
- Regulamentul de producere a vinurilor si altor produse vinicole cu denumire de origine, Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 760 din 10 noiembrie 1995;
- Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova din 21 martie 2002 privind aderarea Republicii Moldova la Organizatia Internationala a Viei si Vinului;
- Regulamentul tehnic privind producerea, testarea, certificarea si comercializarea materialului de inmultire si saditor viticol in Republica Moldova. Ordinul nr.1 din 10ianuarie 2005 a Departamentului Agroindustrial „Moldova-Vin”.

Cadrul institutional

La nivel national, organul de stat al administrarii sectorului viti-vinicol este Agentia Agroindustriala "Moldova-Vin" de pe linga Guvernul Republicii Moldova.
La nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, activitatea de dirijare de catre stat, in limitele stabilite pentru Agentia Agroindustriala "Moldova-Vin", este realizata de directiile teritoriale pentru agricultura si alimentare.
Coordonarea activitatii economice a sectorului viti-vinicol este efectuata si prin intermediul Asociatiei Pepinieristilor Viticoli din Republica Moldova, Uniunea Oenologilor din Republica Moldova, Uniunea exportatorilor de vinuri din Republica Moldova, altor organizatii nonguvernamentale, create pe principii benevole, precum si de agentii economici din sectorul dat.

Probleme existente

1. Sunt necesare masuri economico-organizatorice si legislative, orientate spre modernizarea intreprinderilor vinicole, in particular din vinificatia primara, stimularea fabricarii productiei vinicole de calitate inalta si competitive pe pietele externa si interna.
2. Lipsa unei delimitari stricte a zonelor si regiunilor viti-vinicole, precum si a unui organ de coordonare a denumirilor geografice si cele cu origine controlata.
3. Insuficienta resurselor financiare pentru asigurarea programelor de stat ce tin de incuragarea si promovarea exportului productiei vinicole, inclusiv si pentru diversificarea pietilor de desfacere.
4. Riscurile ecologice ce tin de lipsa unui program stabil privind valorificarea deseurilor, din ramura vinicola, provenite de la prelucrarea strugurilor si obtinerea vinurilor.
5. Divinurile moldovenesti se produc in cantitati insuficiente, pe pietele interna si externa se inregistreaza un deficit al acestora.
6. Vinurile de origine (VDO si VDOC) se produc in cantitati mici, ramâne problematica majorarea preturilor de comercializare a vinurilor moldovenesti, evolutia calitatii acestora este un deziderat al pietii.
7. Parcelarea excesiva a terenurilor agricole face foarte dificila infiintarea plantatiilor viticole in suprafete optime de 225 – 250 ha.
8. Costurile inalte de infiintare a plantatiilor viticole noi (cca 12 mii dolari SUA/ha), precum si politicile investitionale si creditare neatractive frâneaza replantarea viilor existente slab productive.
9. Practic lipsesc plantatiile viticole de productie-marfa cu soiuri de struguri pentru masa fapt ce duce la inregistrarea unui mare deficit al strugurilor pentru masa de origine moldoveneasca pe pietele interna si externa.
10. Pepinieriile viticole autohtone dispun de un potential tehnic insuficiente si in consecinte nu se asigura necesitatile interne in material saditor viticol de categorie biologica „Certificat”, precum si de soiuri si clone noi performante.
11. Majorarea volumelor de fabricare a produselor vinicole necesita in sectorul viti-vinicol un potential uman de o inalta pregatire profesionala.

Prioritati pe termen scurt:

- perfectionarea actelor legislative si normative si armonizarea lor la cerintele UE privind activitatea de productie, precum si economico-financiara in sectorul viti-vinicol;
- elaborarea si aprobarea facilitatilor fiscale si subventionarilor la infiintarea plantatiilor viticole noi;
- elaborarea si aprobarea programului de cultivare a soiurilor de struguri de masa;
- elaborarea si aprobarea programului de dezvoltare a pepinieritului viticol autohton;
- implementarea in practica a programelor de producere a divinului, vinurilor cu denumire de origine, speciale precum si a planului de ameliorare a calitatii vinurilor;
- restabilirea si dezvoltarea renumitelor microzone viti-vinicole din Republica Moldova care au traditii seculare si sunt cunoscute in diferite tari;
- crearea in or. Chisinau a unui Centru international specializat in domeniul viticulturii si vinificatiei „Orasul Vinului”;
- formarea Fondului National pentru promovarea vinurilor moldovenesti pe piata mondiala;
- elaborarea unui program de perfectionare a specialistilor din ramura viti-vinicola a Republicii Moldova in diferite centre de performanta in contextul programului de colaborare Republica Moldova – Uniunea Europeana;
- consolidarea activitatii Institutului National pentru Viticultura si Vinificatie si a institutiilor de invatamânt de profil in domeniul pregatirii specialistilor dotati si muncitorilor calificati;

Prioritati pe termen mediu:

 -crearea bazei legislative in Republica Moldova in scopul stimularii investitiilor financiare straine si autohtone de lunga durata in dezvoltarea sectorului viti-vinicol;
- elaborarea cadastrului viticol al tarii;
- revizuirea si ameliorarea sortimentului vitei de vie cultivat in tara;
- implementarea programelor turistice aprobate anterior inclusiv „Drumul vinului”;
- implementarea la intreprinderile vinicole a sistemelor internationale ISO seria 9000 versiunea 2000;
- dezvoltarea si promovarea producerii vinurilor de calitate superioara in baza utilizarii soiurilor de struguri autohtone din R. Moldova.

1.2.2. Cadastrul agricol

Cadrul legislativ:

- Legea RM pentru modificarea si completarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998; Nr.97-XV din 01.04.2004
- Legea cu privire la arenda in agricultura Nr. 198-XV din 15.05.2003;
- Hotarârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea cadastrului funciar general al Republicii Moldova la data de 1.01.1998;
- Legea cadastrului bunurilor imobile Nr.1543-XIII din 25.02.1998 cu modificarile din 09.06.2000, 01.04.2004;
- Legea privind pretul normativ al pamântului Nr.302-XIII din 02.12.94;
- Legea privind reglementarea de stat a regimului proprietatii funciare, cadastrul funciar de stat si monitoringul funciar, Nr.1247-XII din 22.12.92 (cu modificarile din 28.09.2000).

Cadrul institutional

Institutiile responsabile pentru gestionarea activitatilor de cadastru national sunt:
- Agentia de Stat Relatii Funciare si Cadastru;
- Oficiul Informational Central "Cadastru";
- oficiile cadastrale teritoriale;
- Ministerul Agriculturii si Alimentatiei responsabil de administrarea cadastrului agricol si monitoringul terenurilor agricole.

Agentia de Stat Relatii Funciare si Cadastru asigura promovarea unei politici unice in domeniul crearii si tinerii cadastrului, dezvoltarii retelei geodezice pe intreg teritoriul tarii, organizeaza si controleaza activitatea oficiilor cadastrale teritoriale si a altor institutii subordonate, coordoneaza la nivel inter-departamental, activitatile legate de crearea si tinerea cadastrului., exercita alte atributii privind tinerea cadastrului, inclusiv angajamentele internationale ale Republicii Moldova in acest domeniu, s.a.
Oficiul Informational Central "Cadastru" proiecteaza si dezvolta sistemul informational al cadastrului, acumuleaza, sistematizeaza si pastreaza informatia cadastrala, stabileste schema miscarii fluxului de informatii cadastrale si modul de prelucrare a acestora, asigura securitatea pastrarii si a transmiterii datelor, administreaza baza de date centrala, tine Registrul de stat al unitatilor administrativ-teritoriale, etc.
Oficiul cadastral teritorial elaboreaza si actualizeaza planul cadastral al teritoriului, intocmeste dosarul cadastral al fiecarui bun imobil si alte documente necesare tinerii cadastrului, efectueaza inregistrarea drepturilor asupra bunului imobil, asigura pastrarea in integritate a registrelor cadastrale si arhivarea lor etc.

Probleme existente

Conform statisticilor oficiale, in Moldova circa 617 mii de persoane si-au dat in arenda cotele de pamânt ce se aflau in proprietatea lor. Dupa unele estimari circa 70 – 80 procente din totalul cotelor de pamânt aflate in proprietate au fost date in arenda persoanelor fizice sau juridice. Problemele cele mai acute cu care se confrunta in prezent proprietarii de pamânt sunt: riscurile legate de fraudele in relatiile dintre arendas si arendator, platile mici pentru arenda terenurilor agricole, lipsa mijloacelor tehnice, financiare si de alta natura necesare pentru prelucrarea individuala a pamântului.
Aceasta situatie are mai multe cauze. Este binecunoscut faptul ca circa 40% din proprietarii de pamânt sunt pensionari. De cele mai dese ori acestia nu sunt in stare sa-si prelucreze pamântul, sau nu dispun de mijloacele tehnice necesare, din care cauza ei isi dau in arenda loturile asa-numitilor lideri de asociatii taranesti. Altfel zis, oferta de terenuri este mult mai mare decât cererea, ceea ce si determina intr-o anumita masura nivelul platii pentru arenda pamântului. Pe de alta parte plata pentru arenda pamântului este determinata de bonitatea, relieful si suprafata terenului in cauza, etc. precum si de nivelul minim al platii pentru arenda prevazut in „Legea cu privire la arenda in agricultura”. Un alt element ce influenteaza preturile arendei terenurilor agricole, este rentabilitatea joasa a agriculturii, ce nu permite obtinerea unor venituri mai mari si prin urmare nici efectuarea unor plati mai inalte pentru arenda.
O problema importanta in acest domeniu o constituie slaba informare a agricultorilor in ceea ce priveste relatiile de arenda in agricultura. Din aceasta cauza si se inregistreaza frecventele cazuri de utilizare frauduloasa a terenurilor cu destinatie agricola.
Noua lege cu privire la arenda, (Nr. 198-XV din 15.05.2003) prevede noi norme ale relatiilor dintre arendas, arendator si stat, fiind mai adecvata conditiilor reale de piata si a specificul arendei in agricultura. Conform prevederilor noii legi, pentru plata de arenda se fixeaza plafonul minim de 2% din pretul normativ al terenului arendat iar durata contractului de arenda este stabilita la maximum 30 de ani. Legea data are unele prevederi conforme cu normele europene si anume: este recunoscut dreptul arendasului de a avea prioritate la prelungirea contractului de arenda sau cumpararea terenului arendat.

Prioritati pe termen scurt:

- perfectionarea sistemul national unificat de inregistrare a bunurilor imobile;
- finalizarea procesului de privatizare a terenurilor pentru a se facilita dezvoltarea petei imobiliare;
- implementarea noului sistem de evaluare in masa a bunurilor imobile in scopul impozitarii;
- crearea cadrului institutional pentru un sistem national de administrare si control cadastral;
- elaborarea unei strategii in domeniul cadastrului, concentrata in particular pe imbunatatirea serviciilor si a standardelor de performanta;
- crearea unei piete functionale a terenurilor;
- crearea unei baze de date electronice a exploatatiilor agricole cuprinzând toate gospodariile individuale, asociatiile de fermieri, cooperative, etc.;
- determinarea suprafetelor din punct de vedere calitativ si cantitativ pe proprietari, categorii si subcategorii de folosinta agricola, ca urmare a punerii in aplicare a Legii cu privire la arenda in agricultura;
- contabilizarea informatiei intr-o baza de date unica, cuprinzând toate tipurile de proprietati agricole, si furnizarea datelor rezultate din cadastrul agricol persoanelor interesate;
- dotarea si instruirea personalului in domeniu.

Prioritati pe termen mediu:

- continuarea organizarii registrului cadastral si actualizarea permanenta a acestuia in functie de evolutia exploatatiilor;
- finalizarea elaborarii proiectelor de acte normative in domeniul inregistrarii bunurilor imobile in scopul sprijinirii pietei imobiliare;
- finalizarea procesului de atribuire in proprietate a terenurilor;
- reorganizarea sistemului institutiilor cadastrale si crearea institutiei specializate de cadastru;
- crearea sistemului informational al cadastrului si conectarea la el a utilizatorilor;
- continuarea activitatilor privind stabilirea unui registru cadastral si imbunatatirea functionarii pietei funciare;
- informatizarea publicului larg si instruirea cadrelor din domeniul cadastrului.

1.2.3. Statistica agricola

Cadrul legislativ:

- Legea cu privire la statistica, Nr.412-XII din 18.12.90 (cu modificarile din 04.08.1992, din 22.06.1995, si din 28.06.2001);
- Legea cu privire la Programul de Stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul statistic mondial de contabilitate si statistica, Nr. 710 din 23.09.1994;
- Conceptia de reformare a sistemului statistic national in anii 19099 – 2002, Legea Nr. 305 din 14.04.1999.

Cadrul institutional

- Departamentul Statistica si Sociologie;
- Departamentul Tehnologii Informationale;
- Consiliul Coordonator pentru Statistica;
- Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare.

Probleme existente

Legislatia Republicii Moldova prevede modalitatea de functionare a sistemului unic de statistica, reglementeaza culegerea, sistematizarea, analiza, publicarea, pastrarea datelor statistice precum si tipurile observarilor statistice si institutiile responsabile. Legislatia prevede de asemenea efectuarea cercetarilor statistice in conformitate cu metodologia internationala din acest domeniu. Pentru conformarea cu standardele Europene se cere efectuarea unui recensamânt agricol pentru luarea la evidenta a efectivelor de productie aflate in proprietatea agentilor economici din domeniul dat. Rezultatele obtinute din acest recensamânt vor prezenta un suport pentru definitivarea politicii agricole nationale in conformitate cu standardele PAC.
Este necesara organizarea colectarii periodice a datelor din sectorul agrar cu privire la: preturile marfurilor agricole de pe pietele de desfacere (angro si cu amanuntul), imput-uri si productia finita. in acest scop se cere constituirea unei retele de anchetatori statistici la nivel national, ce sa faca parte din Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare. Colectarea informatiei statistice trebuie sa fie efectuata in urmatoarele directii: utilizarea pamântului, statistica productiei vegetale, statistica animalelor, industria alimentara, statistica pescuitului, statistica viticulturii, statistica pomiculturii.

Prioritati pe termen scurt:

- perfectionarea metodologiei si practicii statistice din RM prin introducerea normelor si standardelor EUROSTAT in principalele anchete statistice agricole;
- organizarea inregistrarii si pasaportizarii efectivelor de animale din intreprinderile agricole, gospodariile taranesti, etc.;
- instruirea personalului.

Prioritati pe termen mediu:

- alinierea la metodele si practicile statistice ale UE;
- promovarea metodelor moderne de statistica privind utilizarea terenului;
- organizarea recensamântului agricol;
- crearea unei retele pentru colectarea datelor referitoare la veniturile si operatiunile comerciale ale exploatatiilor agricole
- organizarea unui sistem informational de preturi in agricultura.

1.2.4. Sectorul sanitar veterinar

Cadrul legislativ:

 - Legea cu privire la modul de formare si utilizare a mijloacelor speciale ale institutiilor veterinare de stat din Republica Moldova, din 26.03.2004;
- Legea cu privire la aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile sanitare veterinare de organizare si functionare a unitatilor farmaceutice veterinare, Nr. 18 din 05.02.2004;
- Legea despre aprobarea Acordului privind aplicarea normelor, regulilor si cerintelor tehnice, medicale, farmaceutice, sanitare, veterinare si fitosanitare fata de marfurile importate din tarile-membre ale Comunitatii Statelor Independente, Nr. 1445 din 11.11.2002;
- Legea privind aprobarea statutului veterinar al Republicii Moldova, Nr. 378 din 22.06.1993;
- Legea cu privire la imbunatatirea asistentei veterinare in sectorul zootehnic, Nr.794 din 22.12.1993.
- Legea privind activitatea veterinara, Nr. 1538-XII din 23.06.1993 (cu modificarile din 24.07.2003);

Cadrul institutional:

- Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare;
- Directia pentru Medicina Veterinara cu Inspectoratul Veterinar de Stat;
- Centrul Republican de Diagnosticare Veterinara;
- Serviciul Veterinar de Stat pentru Frontiera si Transport;
- Statiile raionale si orasenesti pentru combaterea bolilor animalelor;
- Laboratoarele veterinare si laboratoarele de expertiza sanitaro-veterinara;
- Clinicile veterinare de sector.

Probleme existente

Una din principalele probleme din acest sector consta in caracterul depasit al legislatiei, si dispersarea reglementarilor acestui domeniu in diferite acte normative, documente etc. Legislatia Republicii Moldova in domeniul sanitar veterinar este divizata in acte legislative adoptate oficial de institutiile de stat ale RM, si acte legislative ramase din vremea URSS. Acestea din urma sunt in majoritate, ele nefiind oficial ratificate nu au putere juridica.
Pe lânga legislatia veterinara mai sunt si alte documente adoptate de alte institutii, si care se refera la combaterea bolilor, cerintele fata de materiile prime utilizate, productia finita etc. Situatia data creeaza piedici considerabile agentilor economici cât si institutiilor de control, prin existenta unor diferite documente ce dubleaza sau contrazic prevederile altor documente.
Legislatia Moldovei prevede conditiile elevajului animalelor, a prelucrarii acestora in produse alimentare, precum si necesitatea protectiei tuturor tipurilor de animale ce se gasesc pe teritoriul tarii. in legea privind activitatea veterinara, se reglementeaza de asemenea organizarea serviciilor veterinare si zootehnice, cerintele fata de acreditarea fermelor si intreprinderilor, certificarea productiei, regulile de comercializare, a exportului si importului.
Legislatia RM prevede de asemenea reguli sanitar-veterinare pentru fermele de pasari, gospodariile piscicole, etc.: cu privire la conditiile de transportarea terestra sau aeriana, cerintele fata de proiectarea si constructia fermelor, instructii privind inspectia veterinara, regulile efectuarii dezinfectiilor, etc.
Fata de comertul (atât intern cât si extern) cu animale vii, exista un sir de reguli, care tin in primul rând de starea sanatatii acestora: lipsa oricaror boli si infectii ce ar putea duce la raspândirea bolilor periculoase inclusiv si pentru om. Importul in Moldova a animalelor sau produselor animaliere, est posibil doar insotite de certificat veterinar ce include date despre sanatatea animalelor, tara de origine, dovezi despre lipsa anumitor tipuri de boli, etc. Inspectia veterinara vamala preleva un set de probe pentru efectuarea certificarii ulterioare. Certificatele ce permit importul de animale vii sperma si embrioni sunt emise de catre Serviciul Veterinar de Stat. Centrul de Medicina Preventiva elibereaza certificatele licente sanitare si permise de import.

Prioritati pe termen scurt:

 - elaborarea si asigurarea implementarii legislatiei veterinare privind bolile transmisibile, nutritia animalelor, si testarea bolilor la animale;
- elaborarea legislatiei despre normele sanitar-veterinare privind prelucrarea deseurilor animaliere cu risc mediu si inalt;
- organizarea unui sistem national de identificare si inregistrare a animalelor (pentru trasabilitatea animalelor si a produselor animaliere);
- testarea sistemului national de identificare si inregistrare a animalelor in câteva raioane-pilot;
- crearea unui sistem de monitorizare a produselor de origine animaliera;
- perfectionarea tehnicilor de depistare, diagnosticare si eradicare a bolilor;
- instruirea specialistilor din administratia centrala si locala.

Prioritati pe termen mediu:

 - crearea unei institutii de stat pentru probleme de bio-securitate;
- implementarea la scara nationala a sistemului national de identificare si inregistrare a animalelor;
- organizarea activitatilor de identificare si inregistrare a animalelor;
- supravegherea clinica, anatomopatologica si prin examene de laborator a animalelor luate la evidenta;
- organizarea achizitiilor de animale performante pentru imbunatatirea fondului genetic;
- crearea unei retele de laboratoare locale, dotata cu mijloace de comunicare, transport si control pentru oferirea serviciilor veterinare;
- crearea unei retele de laboratoare specializate in diagnosticul encefalopatiilor spongiforme transmisibile;
- crearea centrelor raionale sau regionale de diagnostic veterinar: laboratoare de referinta pentru diagnosticul bolilor transmisibile la animale;
- instruirea personalului laboratoarelor;
- crearea si dotarea centrelor de prelucrare a deseurilor animaliere cu echipamente pentru procesul de prelucrare a deseurilor;
- implementarea unui sistem de masuri de inspectie la frontiera, pentru controalele veterinare ale animalelor vii si produselor animaliere care intra din tari terte;
- proiectarea si construirea punctelor de inspectie la frontiera functionale;
- instruirea si specializarea personalului din punctele de inspectie la frontiera.

1.2.5. Sectorul fitosanitar
 
Cadrul legislativ

- Conventia Internetionala pentru Protectia Plantelor nr. 926-XIV din 13 aprilie 2000;
- Legea cu privire la produsele de uz fitosanitar si fertilizanti, Nr. 119 din 22.07.2000;
- Normele igienice privind reziduurile preparatelor de uz fitosanitar in obiectele mediului inconjurator, din 21.08.2003;
- Acordul privind aplicarea normelor, regulilor si cerintelor tehnice medicale, farmaceutice, sanitare veterinare si fitosanitare fata de marfurile importate in tarile-membre ale Comunitatii Statelor Independente (11.11.2002);
- Legea cu privire la carantina fitosanitara, nr. 506-XIII din 22.06.1995, (cu modificarile din 26.07.2000);
- Hotarirea Guvernului RM nr. 697 din 10 octombrie 1995 „Cu privire la constituirea Serviciului de Stat de Carantina Fitosanitara”;
- Regulamentul cu privire la importul, comercializarea si utilizarea preparatelor de uz fitosanitar (29.06.2000).

Protectia agriculturii Republicii Moldova impotriva introducerii si raspândirii plantelor si organismelor daunatoare se bazeaza preponderent pe Legea Republicii Moldova cu privire la carantina fitosanitara (nr. 506-XIII din 22.06.1995) cu modificarile acesteia (Legea nr. 1165-XIV din 26.07.2000). Aceasta lege fixeaza un cadru juridic protectionist, iar respectarea articolelor, atât din partea institutiilor de stat cât si din partea agentilor economici, asigura protectia adecvata impotriva introducerii din exterior a daunatorilor.
Legislatia Republicii Moldova prevede aplicarea carantinei asupra materialelor si obiectelor care, pot contribui la raspândirea daunatorilor, agentilor patogeni sau buruienilor. Scopul carantinei este de a preintimpina introducerea pe teritoriul RM din alte state a organismelor daunatoare. Carantina fitosanitara prevede anumite masuri juridice menite sa asigure protectia plantelor, produselor din plante, ambalajului si a mijloacelor de transport, impotriva introducerii si diseminarii organismelor daunatoare. Prin introducerea regimului de carantina se solutioneaza problemele ce tin de depistarea, localizarea si lichidarea organismelor daunatoare. Legislatia prevede ca masuri profilactice exercitarea controlului de stat privind respectarea regulilor si normelor fitosanitare, stabilite la producerea, achizitionarea, transportarea, pastrarea, prelucrarea, comercializarea si folosirea plantelor si produselor din plante, controlul de carantina fitosanitara si expertiza de laborator a productiei si materialelor importate si exportate supuse carantinei, investigarea de control a terenurilor agricole si altor terenuri, spatiilor de pastrare si prelucrare a productiei, precum si efectuarea dezinfectarii productiei supuse carantinei fitosanitare.

Cadrul institutional

Institutia responsabila pentru controlul fitosanitar este Serviciul de Stat de Carantina Fitosanitara (SSCF). Acesta este subordonat Guvernului si include in componenta sa Inspectoratul Principal de Stat pentru Carantina Fitosanitara, si respectiv structuri teritoriale si de nivel republican subordonate, precum sunt Laboratorul central stiintifico-diagnostic de carantina, identificare si expertize de arbitraj si intreprinderea centrala de producere pentru dezinfectarea productiei, obiectelor si materialelor supuse carantinei. SSCF elaboreaza si aproba regulamentele, instructiunile si nomenclatorul organismelor daunatoare; elaboreaza indicatii metodice de depistare si combatere a acestor organisme, organizeaza si exercita aplicarea practica a masurilor de combatere, elibereaza certificate fitosanitare si permise de carantina pentru importul de seminte, material saditor, alte materiale si obiecte supuse carantinei. in cazul depistarii organismelor daunatoare, propunerea SSCF, Guvernul sau autoritatile administratiei publice locale, iau decizii privind instituirea zonelor de carantina. Din momentul instituirii, zona de carantina intra in regimul special de actiuni urgente indreptate spre localizarea si lichidarea acestor organisme. Masurile intreprinse in zonele de carantina sunt: limitarile de intrare si iesire a mijloacelor de transport, interzicerea intrarii si iesirii productiei supuse carantinei, efectuarea lucrarilor de dezinfectie etc. in asemenea cazuri este de asemenea interzis importul si tranzitul prin teritoriul republicii a semintelor, plantelor sau produselor din plante, afectate de organisme daunatoare indicate in nomenclatorul respectiv, masinilor agricole etc.

Problemele existente

In linii generale metodele si mecanismele de reglementare fitosanitara din Republica Moldova sunt asemanatoare cu cele aplicate in UE, insa exista si multe diferente. Reglementarile fitosanitare ale Uniunii Europene vizavi de masurile fitosanitare cu caracter profilactic, care anticipeaza situatiile de criza, sunt mult mai detaliate. Din aceste considerente, este necesara revizuirea cadrului juridic, in vederea detalierii acestora in actele normative. in consecinta, la cerinta UE urmeaza a fi modernizata capacitatea tehnica si logistica a SSCF, instruirea personalului implicat in activitatile de carantina fitosanitara, precum si a agentiilor economici ce activeaza in acest domeniu.
Strategia data are mai multe deficiente, atât din punct de vedere al securitatii biologice a republicii cât si din punct de vedere al costurilor; or este mul mai costisitor de desfasurat actiuni de decontaminare si respectare a regimului de carantina decât de anticipat crizele prin monitorizarea situatiei din acest domeniu. Din aceste considerente este necesara revizuirea cadrului legislativ, in vederea implementarii actiunilor de respectare a puritatii zonelor agricole prin depistarea anticipata a daunatorilor din aceste zone. Trecerea la un astfel de regim profilactic necesita modernizarea capacitatilor tehnice si logistice ale SSCF, instruirea personalului implicat in activitatile profilactice, precum si a agentilor economici ce activeaza in acest domeniu.
Un alt domeniu important din sectorul fitosanitar tine de produsele folosite la protectia plantelor. in Republica Moldova se observa o scadere a folosirii substantelor chimice pentru protectia plantelor. Situatia data se datoreaza in principal lipsei mijloacelor financiare, precum si calitatii joase a substantelor ce sunt importate in tara noastra. Un alt aspect al acestei probleme tine de utilizarea substantelor neadecvate in protectia plantelor. Acest lucru pune in pericol securitatea biologica a Republicii Moldova, din care cauza este absolut necesara implementarea unor masuri stricte de gestionare si control a substantelor chimice importate.
Din punct de vedere legislativ se cere adoptarea unui cod de cerinte fata de importatorii si producatorii de substante chimice e protectie a plantelor, care sa prevada: componenta acestora, conditiile de pastrare, ambalarea si etichetarea corespunzatoare, conditiile de transportare, combaterea productiei chimice falsificate, etc.
O problema acuta pentru agricultura Republicii Moldova consta in reglementarea reziduurilor de pesticide. Legislatia Republicii Moldova nu prevede o lista a preparatelor interzise pentru utilizare in agricultura. Lipsesc de asemenea si prevederile ce tin de controlul productiei agricole in privinta prezentei substantelor interzise. Dupa cum a fost mentionat mai sus exista pericolul folosirii in agricultura a unor substante necorespunzatoare pentru tratamentul plantelor. Acest lucru trebuie prevenit prin implementarea masurilor de rigoare, si anume: elaborarea cadrului legislativ privind reziduurile de pesticide in mediul natural (apa, sol), in productia agricola, precum si in productia finita. in acest context se cere organizarea institutiilor responsabile de controlul si combaterea reziduurilor de pesticide, organizarea laboratoarelor dotate respectiv, si instruirea personalului pentru desfasurarea activitatilor de control asupra reziduurilor toxice, impunerea obligativitatii efectuarii controlului toxicologic al productiei agricole.
Un alt aspect problematic in acest domeniu este legat de reducerea drastica a diversitatii de culturi, fapt ce limiteaza posibilitatile de rotatie a culturilor, cu consecinte asupra atacului de boli si daunatori, imburuienarii si fertilitatii solului, si afecteaza rentabilitatea si stabilitatea economica a intreprinderilor agricole. Se cere aplicarea unor politici indreptate spre diversificarea culturilor, punând la dispozitia fermierilor tehnologii si samânta din genotipuri mai performante, care sa sporeasca atractivitatea culturilor neglijate in prezent.

Prioritati pe termen scurt:

- perfectionarea legislatiei in vederea apropierii de normele europene privind controlul fitosanitar si controlul reziduurilor de pesticide;
- perfectionarea si implementarea cadrului legislativ cu privire la reglementarea circulatiei pe piata a plantelor si produselor din plante;
- implementarea practicilor profilactice in pastrarea puritatii fitosanitare in Republica Moldova;
- organizarea procesului de instruire a inspectorilor fitosanitari vamali si teritoriali;
- stabilirea legaturilor de cooperare stiintifica cu specialistii din domeniu ai tarilor europene.

Prioritati pe termen mediu:

- dotarea tehnica si financiara a SSCF in vederea modernizarii tehnice a acestui serviciu;
- crearea laboratoarelor pentru determinarea reziduurilor de pesticide;
- optimizarea numarului inspectoratelor de carantina fitosanitara la punctele vamale
- perfectionarea metodelor si echipamentelor de diagnostic;
- dotarea laboratoarelor de inspectie fitosanitara a marfurilor, cu echipamente corespunzatoare cerintelor Uniunii Europene;
- instruirea personalului laboratoarelor fitosanitare in metodele de diagnostic practicate in UE;
- extinderea retelei de laboratoare;
- dotarea laboratoarelor de control al calitatii pesticidelor, laboratoarelor de prognoza si avertizare.

1.2.6. Sectorul seminte si material saditor
 
Cadrul legislativ

Legislatia Republicii Moldova fixeaza normele generale economice si cele organizationale a producerii, comercializarii si folosirii semintelor si materialului saditor. Sunt reglementate si relatiile juridice dintre institutiile statale, producatorii si consumatorii de seminte. Legislatia de reglementare a pietei semintelor si materialului saditor este slab dezvoltata, deoarece nu cuprinde toate subramurile acestui sector. Exceptie fac doar subramurile vitei de vie si a nucului, unde exista legi speciale.
Domeniul semintelor si materialului saditor este reglementat de urmatoarele legi:

- Legea despre seminte (nr. 1278-II din 28.12.1999);
- Legea privind protectia soiurilor de plante (nr. 915 din 11.07.1996);
- Legea cu privire la carantina fitosanitara (nr. 505-XIII din 22.06.1995);
- Legea viei si vinului (nr. 131-XIII din 2.06.1994);
- Legea nucului (nr. 658-XIV din 29 octombrie 1999).

Cadrul institutional

Sarcinile statului in domeniul dat constau in elaborarea programelor de dezvoltare si a normelor tehnice, acordarea licentelor, gestionarea rezervelor de seminte, controlul semincer, etc. in conformitate cu legislatia din domeniu, principalele institutii responsabile de reglementarea, controlul si certificarea calitatii semintelor, promovarea politicii din sectorul semincier sunt:
- Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare;
- Consiliul National al Republicii Moldova pentru Soiurile de Plante;
- Comisia de Stat pentru incercarea Soiurilor de Plante;
- Inspectoratul de Stat pentru Seminte;


Probleme existente

In Republica Moldova exista un potential destul de inalt de productie si reproductie a semintelor si materialului saditor. Exista de asemenea si capacitati suficiente de asigurare a producatorilor agricoli, cu cele mai solicitate soiuri de plante. in conformitate cu legislatia in vigoare, pe teritoriul Republicii Moldova sunt destinate producerii, comercializarii si intrebuintarii semintele de superelita, semintele de elita si cele certificate. Materialul semincier ce nu corespunde cerintelor de calitate ale standardelor in vigoare face parte din categoria semintelor neconditionate.
Din lipsa mijloacelor financiare insa, agentii economici din agricultura nu-si permit cheltuieli suplimentare pentru procurarea semintelor calitative. Acest lucru a dat nastere unei caracteristici specifice a agriculturii moldovenesti din ultimii ani, ce consta in folosirea preponderenta a materialului semincier neconditionat, fapt ce influenteaza intr-o mare masura nivelul scazut al productiei agricole. si mai critica este situatia plantatiilor multianuale.
O alta problema consta in sistemul de clasificare a semintelor si materialului saditor practicat in Republica Moldova, care este diferit de cel aprobat in Uniunea Europeana.

Prioritati pe termen scurt:

- intarirea capacitatii institutionale si administrative in domeniul controlului calitatii semintelor si materialului saditor;
- dezvoltarea cadrului institutional responsabil de inspectia procesului de productie prelucrare, conditionare a materialului semincier;
- dezvoltarea cadrului institutional de inspectie a proceselor de vânzare cumparare a semintelor;

Prioritati pe termen mediu:

- perfectionarea cadrului legislativ ce tine de clasificarea semintelor si materialului saditor, pentru apropierea de standardele europene;

1.2.7. Biotehnologii si organisme genetic modificate

Cadrul legislativ

- Normele Sanitare privind etichetarea nutritionala, etichetarea produselor alimentare cu destinatie dietetica speciala, etichetarea produselor genetic modificate sau provenite din organisme genetic modificate, Hotarârea Nr. 01-04 din 31.05.2004;
- Regulamentul privind autorizarea activitatilor legate de obtinerea, testarea, utilizarea si comercializarea organismelor modificate genetic, legea Nr.1153 din 25.09.2003;
- Legea cu privire la instituirea Consiliului pentru coordonarea activitatii de realizare a Conceptiei nationale a agriculturii ecologice, fabricarii si comercializarii produselor alimentare ecologice si genetic nemodificate, Nr. 697 din 12.06.2003;
- Conceptia nationala a agriculturii ecologice, fabricarii si comercializarii produselor alimentare ecologice si genetic nemodificate, legea Nr. 863 din 21.08.2000.

Cadrul institutional:

- Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare;
- Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale;
- Centrul de Resurse Genetice Vegetale din Moldova;

Probleme existente

In Republica Moldova cercetarile in domeniul biotehnologiei si ingineriei genetice sunt intr-o faza incipienta de dezvoltare. Sunt elaborate metodologii planuri privind utilizarea unor procedee biotehnologice in agricultura. Se constata o tendinta de trecere treptata de la aplicarea chimicalelor in protectia plantelor la folosirea preparatelor si procedeelor biologice, a metodelor de crioconservare a gametilor animalelor de prasila s.a.
Exista câteva institutii detinatoare de colectii genetice ale Republicii Moldova. Dintre acestea sunt: Institutul de Cercetari stiintifice pentru Porumb si Sorg al Asociatiei "Porumbeni" dispune de o colectie de 1091 specii, 1 830 linii (autopolenizatoare) si 1033 surse genetice de porumb.
Institutul de Cercetari stiintifice pentru Culturile de Câmp al Asociatiei “Selectia" detine cca 65000 soiuri si forme de grâu, mazare, soia, 123 hibrizi de floarea-soarelui si 1300 hibrizi de sfecla de zahar etc. Institutul de Cercetari stiintifice, Selectie si Tehnologii pentru Pomicultura “Codru” dispune de material genetic de nuc, cais si gutui, soiuri de mar, piersic, prun etc. Institutul National al Viei si Vinului pastreaza banca genetica, constituita din 2800 soiuri si forme de struguri din intreaga lume.
Institutul de Microbiologie al Academiei de stiinte intretine o colectie de microorganisme, care cuprinde cca 500 tulpini de alge, bacterii, fungi, drojdii, actinomicete si microalge.
O importanta deosebita in acest domeniu au activitatile de asigurare a responsabilitatii si transparentei in utilizarea organismelor modificate genetic (OMG). Este necesara elaborarea legislatiei privind asigurarea securitatii biologice a tarii vis-a-vis de OMG, aplicarea si transferul de organisme transgenice conform cerintelor Conventiei cu privire la Diversitatea Biologica si ale protocoalelor respective. Trebuie semnat protocolul acestei Conventii, care prevede reglementarea importului si a exportului de organisme obtinute pe cale transgenica.

Prioritati pe termen scurt:

- informarea agentilor economici din agricultura despre avantajele utilizarii materialului semincier de calitate inalta; - accesibilitatea materialului semincier performant pentru agricultori: subventionarea din partea statului a productiei de material semincier pentru reducerea pretului final al acestuia;
- subventii directe la pretul semintelor certificate;
- implementarea unui sistem performant de control de calitate si fitosanitar a importurilor si exporturilor de seminte si material saditor;
- recalificarea si perfectionarea personalului institutiilor de control in domeniul semincier;
- introducerea inspectiei oficiale in câmp, inspectiei la toate etapele procesarii, sigilarea si etichetarea materialului semincier, prelevarea probelor si examinarea oficiala.

Prioritati pe termen mediu:

- intarirea capacitatii administrative prin autofinantare si conlucrare cu sistemele asociative ale agentilor economici din domeniul respectiv;
- implementarea practica a prevederilor legislatiei adaptate la standardele PAC;
- crearea unei retele nationale de informatizare in sectorul dat;
- perfectionarea legislatiei ce tine de clasificarea semintelor si materialului saditor in vederea apropierii de standardele impuse de PAC;
- crearea unei retele administrative nationale pentru controlul calitatii semintelor si materialului saditor;
- Adoptarea legislatiei conforme cu normele europene privind forma, marimea, culoarea si informatiile etichetelor oficiale;
- perfectionarea practicilor de aplicare a reglementarilor europene si monitorizarea permanenta a legislatiei si practicii europene in acest domeniu;
- elaborarea regulamentului pentru testarea si inregistrarea semintelor de plante agricole, conform prevederilor din schemele OCDE si a regulilor CE;
- organizarea testelor in parcele de post-control.

1.2.8. Promovarea dezvoltarii sectorului agricol si a zonelor rurale

Dezvoltarea rurala constituie cel de-al doilea pilon al Politicii Agricole Comune a UE, pentru care sunt prevazute sume destul de importante din buget. Necesitatea implementarii politicilor de dezvoltare rurala a reiesit din doua considerente. in primul rând trebuie mentionata ponderea extrem de mare a suprafetelor agricole: 80% din totalul suprafetei UE. in al doilea rând este necesitatea realizarii obiectivului de coeziune economica si sociala al UE, realizarea caruia este imposibila fara sustinerea dezvoltarii zonelor rurale. Regulamentul Consiliului nr.1257/17 mai 1999, prevede urmatoarele obiective pentru politica de dezvoltare rurala:
- Ameliorarea exploatatiilor agricole;
- Garantarea sigurantei si calitatii produselor agricole
- Asigurarea unor venituri stabile si echitabile pentru populatia din domeniul agrar;
- Protectia mediului ambiant;
- Dezvoltarea de activitati complementare si alternative generatoare de locuri de munca,
- Combaterea fenomenului de depopulare a zonelor agricole si a intari economia si mediul social al zonelor rurale
- imbunatatirea conditiilor de munca si viata in zonele rurale si promovarea sanselor egale.
Din aceste obiective unele sunt valabile si pentru Republica Moldova. Este vorba in special de necesitatea asigurarii sigurantei produselor alimentare, imbunatatirea conditiilor de practicare a biznesului agricol, imbunatatirea conditiilor de trai a populatiei de la sate, asigurarea unor venituri decente populatiei din acest domeniu.
Principiile care stau la baza politicii de dezvoltare rurala sunt:
- principiul multifunctionalitatii agriculturii (agricultura nu este privita doar ca un furnizor de materie prima agricola);
- principiul abordarii multisectoriale si integrate a economiei rurale, in sensul diversificarii activitatilor, crearii de surse suplimentare de venit si ocupare, si pastrarii patrimoniului rural;
- principiul flexibilitatii financiare in sprijinirea dezvoltarii rurale, in sensul descentralizarii deciziilor, subsidiaritatii, si implicarii partenerilor locali;
- principiul transparentei in elaborarea programelor de dezvoltare rurala , bazat pe simplificarea legislatiei.

Cadrul legislativ:

- Strategia de dezvoltare social-economica a Republicii Moldova pe termen mediu (pâna in anul 2005), legea Nr.1415 din 19.12.2001;
- Orientarile strategice de dezvoltare social economica a Republicii Moldova pâna in anul 2005, Hotarârea Guvernului Nr. 1107 din 06.11.1998;
- Dispozitie cu privire la reforma agrara si dezvoltarea social-economica a statului, Nr.55 din 06.03.1997;
- Conceptia reformei agrare si a dezvoltarii social-economice a satului, legea Nr.510a din 19.02.1991.

Cadrul institutional:

- Guvernul Republicii Moldova;
- Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare;
- Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale;
- Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor;

Probleme existente

Este evident ca realizarea unor obiective similare cu cele pe care si le propune UE, nu sunt pe masura posibilitatilor Republicii Moldova datorita costurilor inalte necesare. in Republica Moldova situatia satului este intr-o stare deplorabila, activitatile economice in spatiul rural sunt subdezvoltate, etc. Infrastructura rurala este foarte redusa si prezinta mari discrepante de la un sat la altul. in majoritatea satelor se observa urmatoarele caracteristici:
- lipsa drumurilor locale sau gradul inalt de degradare a acestora. Absenta drumurilor calitateve impiedica accesul direct la reteaua rutiera, la exploatatiile agricole, pietele agroalimentare, ingreuneaza libera circulatie a persoanelor;
- acoperirea slaba a retelelor centralizate de alimentare cu apa potabila;
- lipsa retelelor de canalizare si a sistemelor de purificare a apelor;
Activitatile economice in mediul rural sunt sub-dezvoltate. Exista putine intreprinderi in mediul rural care se ocupa de activitati ce nu tin de agricultura. Principalele domenii de activitate ale acestora sunt comertul cu amanuntul, productia artizanala (prelucrarea lemnului, tesutul, olaritul) etc. Alte activitati partial legate de agricultura sunt: apicultura, piscicultura, pastoritul, etc. Aceste activitati insa nu sunt desfasurate la scara larga având mai mult un caracter de subzistenta.
Impulsionarea activitatii economice la sate va avea drept rezultat cresterea puterii economice si sociale a satelor, dezvoltarea institutionala si a comportamentului participativ al populatiei rurale. Ca efecte paralele ale acestor activitati vor fi si dezvoltarea infrastructurii rurale, dezvoltarea programelor de finantare rurala, dezvoltarea pietelor agroalimentare, etc.

Prioritati pe termen scurt:

- adoptarea legislatiei cu privire la dezvoltarea rurala;
- crearea sistemului de coordonare si administrare a dezvoltarii rurale, la nivel national si local;
- identificarea regiunilor strategice de dezvoltare si sprijin, cuprinzând câteva unitati administrativ-teritoriale existente (cu exceptia or. Chisinau);
- pregatirea si instruirea personalului din administratia publica (in domeniul tehnic si de analiza economica, monitorizare si evaluare pentru personalul de la nivelul administratiei locale);
- continuarea procesului de consolidare a terenurilor prin mijloace economice;
- crearea unei retele de informare si consultanta pentru facilitarea accesului fermierilor la informatii, piete, mijloace si oportunitati de producere;
- instruirea fermierilor in privinta planificarii strategice si comerciale la intreprinderile agricole;
- diversificarea economiei rurale;
- incheierea de acorduri cu organizatii internationale pentru oferirea de sprijin institutional fermierilor: asistenta tehnica, dotare, instruire profesionala;
- oferirea de granturi, si credite rurale pentru activitati legate de imbunatatirea septelului, prelucrarea produselor alimentare, agro-turismul si industriile rurale; furnizarea de capital circulant pentru intreprinderi productive, etc.;
- organizarea de cursuri pentru fermieri pentru informarea cu privire la activitati alternative de afaceri in mediul rural: cresterea ciupercilor, a strutilor, etc.

Prioritati pe termen mediu:

- armonizarea legislatiei existente in domeniu cu cea din UE;
- implementarea programelor pentru constructia drumurilor locale noi si modernizarea drumurilor existente;
- reabilitarea si constructia sistemelor de aprovizionare centralizata cu apa potabila;
- constructia sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare a apei;
- constituirea grupurilor de producatori pentru comercializarea produselor agricole si piscicole;
- organizarea stagiilor de pregatire pentru experti, in colaborare ONG de consultanta agricola pentru promovarea agriculturii ecologice;
- constituirea, organizarea si sustinerea fermelor specializate in agricultura ecologica;
- imbunatatirea calitatii productiei agricole si a produselor alimentare;

1.2.9. Sectorul piscicol

Cadrul legislativ:

- Legea cu privire la Planul de actiuni complexe in vederea eficientizarii utilizarii resurselor naturale, inclusiv a resurselor acvatice, resurselor minerale si a fiondului forestier, legea Nr. 991, din 12.08.2003;
- Conceptia politicii nationale in domeniul resurselor de apa, legea Nr. 325 din 18.07.2003;
- Privind cuantumul platii pentru persoanele juridice si fizice care practica pescuitul in bazinele piscicole naturale, din 27.12.2002 (cu ultimele modificari din 05.03.2003);
- Regulament cu privire la eliberarea autorizatiilor de pescuit, din 16.11.1999;
- Privind pescuitul sportiv si de amatori, dobândirea altor organisme acvatice in bazinele din Republica Moldova, din 17.07.1997;
- Regulament cu privire la eliberarea autorizatiilor de pescuit, Nr.5 din 27.03.1996.
- Regulamentul cu privire la protectia resurselor piscicole, Legea regnului animal Nr.439-XIII din 27.04.95 (Anexa 2);
- Legea regnului animal Nr.439-XIII din 27.04.95;
- Codul apelor al Republicii Moldova, legea Nr. 1532 din 22.06.1993.

Cadrul institutional:

- Serviciul Piscicol al Inspectoratului Ecologic de Stat
- Ministerul Ecologiei;
- Consiliul ihtiologic.

Probleme existente

In Republica Moldova piscicultura este o activitate subdezvoltata, cu un caracter neindustrial. Din considerente economice dar si din cauza poluarii si a activitatii umane, industria piscicola a degradat in ultimul deceniu, scazând considerabil volumul productiei. Productivitatea pestelui in bazinele acvatice pe parcursul anilor s-a micsorat simtitor. Totodata, datorita dimensiunilor bazinelor piscicole, posibilitatile de productie piscicola a acestora sunt reduse, bazându-se in mare parte pe productivitatea naturala a acestora.
Suprafata totala a bazinelor acvatice a Republicii Moldova este de peste 1 mln m3 (ceea ce reprezinta circa 2,8% din suprafata totala a tarii). Principalele bazine piscicole din Republica Moldova sunt: lacul de baraj Dubasari, râul Nistru, lacul de baraj Costesti-Stânca, lacul Cuciurgan, lacul Manta. in ecosistemele acvatice vietuiesc 84 specii si subspecii de pesti, dintre care 74 in Nistru si 53 specii in Prut.
Este necesara adoptarea legii privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, pentru crearea cadrului legislativ de baza pentru restructurarea sectorului pisciculturii si promovarea unor actiuni de constructie institutionala, in acest sector.
Dupa adoptarea legii privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, trebuie de organizata institutia responsabila de administrarea fondului piscicol care sa aiba ca responsabilitate administrarea fondului piscicol din domeniul public si privat al statului. Aceasta va fi in subordinea Ministerului Agriculturii si a Industriei Alimentare si va administra fondul piscicol si piscicultura din Republica Moldova. Atributiile principale ale institutiei date trebuie sa cuprinda: stimularea dezvoltarii sectorului piscicol, deschiderea de ferme piscicole, incheierea de contracte pentru obtinerea autorizatiilor de pescuit, desfasurarea popularilor cu specii valoroase de pesti, etc.
Trebuie elaborata legislatia privind organizarea unui institutii responsabile de pescuit si inspectii in piscicultura. Aceasta institutie trebuie sa aiba reprezentante la nivel central cât si teritorial. in atributiile acestei organizatii trebuie sa intre inspectia pescuitului in lacuri, iazuri si râuri, precum si activitatile de acvacultura. Trebuie de asemenea stabilit cadrul legislativ privind modalitatile de prevenire si combatere a pescuitului ilegal.
O importanta deosebita in dezvoltarea sectorului dat trebuie sa o aiba pietele de peste. Din acest considerent este necesar elaborarea cadrului legislativ ce ar prevedea modul de organizare si functionare a acestora. Legislatia data trebuie sa specifice si rolul producatorilor, si a organizatiilor de producatori in organizarea pietelor de peste si dimensionarea productiei lor in dependenta de cererea existenta. Un accent deosebit trebuie pus pe stimularea activitatilor ce tin de prelucrarea productiei piscicole in productie finita, orientata spre satisfacerea necesitatilor pietei interne precum si pentru export.

Prioritati pe termen scurt:

- elaborarea si adoptarea legislatiei privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura;
- elaborarea regulamentului de organizare si functionare si crearea organizatiei pentru administrarea fondului piscicol;
- elaborarea legislatiei privind organizarea si functionarea institutiei responsabile de pescuit si inspectii in piscicultura
- stimularea prin mijloace economice a deschiderii de noi intreprinderi piscicole;
- desfasurarea activitatilor de populare cu specii valoroase de pesti;
- organizarea cursurilor pentru instruirea antreprenorilor din mediul rural in domeniul managementului si marketingului in piscicultura.

Prioritati pe termen mediu:

- oferirea creditelor preferentiale intreprinderilor piscicole pentru procurarea echipamentului necesar (instalatii frigorifice, mijloace de transport, etc.)
- elaborarea politicii nationale de dezvoltare a sectorului pisciculturii;
- dezvoltarea sistemului de inspectie, supraveghere si control al respectarii reglementarilor privind piscicultura;
- elaborarea cadrului legislativ in privinta organizarii si functionarii pietei de peste la nivel national;
- implementarea standardelor de igiena, calitate si a normelor de comercializare a pestelui; monitorizarea preturilor de vânzare;
- dotarea cu echipamente moderne a institutiilor responsabile de inspectia piscicola si controlul calitatii.

1.2.10. Sectorul forestier

Cadrul legislativ:

- Legea cu privire la Planul de actiuni complexe in vederea eficientizarii utilizarii resurselor naturale, inclusiv a resurselor acvatice, resurselor minerale si a fondului forestier, legea Nr. 991, din 12.08.2003;
- Programul de stat de regenerare si impadurire a terenului fondului forestier pe anii 2003-2020, legea nr. 737 din 17.06.2003;
- Legea cu privire la implementarea Strategiei dezvoltarii durabile a sectorului forestier national, legea Nr.739 din 17.06.2003;
- Programul de stat de regenerare si impadurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020, Hotarârea Guvernului Republicii Moldova, Nr.737 din 17.06.2003;
- Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova, Hotarârea parlamentului Republicii Moldova, nr.350-XV din 12.07.2001;
- Legea cu privire la evidenta de stat a sectorului forestier, legea Nr. 1007 din 30.10.1997;
- Hotarârea despre aprobarea regulamentului provizoriu cu privire la arenda terenurilor de vânatoare pentru necesitatile gospodariei cinegetice in Republica Moldova si listei terenurilor de vânatoare atribuite intreprinderilor silvice de stat ale asociatiei de stat pentru silvicultura "Moldsilva", Nr. 769 din13.08.1997;
- Codul silvic, legea Nr. 887 din 21.06.96;
- Hotarârea privind aprobarea regulamentului asociatiei de stat pentru silvicultura "Moldsilva", Nr. 183 din 15.03.1995.

Cadrul institutional

- Agentia de stat pentru silvicultura "Moldsilva"
- Guvernul Republicii Moldova;
- Autoritatile Publice Locale

Probleme existente

Republica Moldova nu dispune de resurse forestiere importante pentru industria de prelucrare a lemnului si o mare parte de materie prima industriala se importa. Padurile Republicii Moldova au, in exclusivitate, functii de protectie a mediului inconjurator (clasa I) si se impart in urmatoarele categorii functionale: paduri de protectie a apelor, a terenurilor si solului contra factorilor climatici si industriali daunatori; paduri cu functii de recreatie; paduri de interes stiintific si de conservare a genofondului semnificativ.
Suprafata totala a Fondului Forestier National (FFN) reprezinta 394,4 mii ha, inclusiv 325,4 mii ha terenuri acoperite cu vegetatie forestiera. impadurirea teritoriului Republicii Moldova constituie doar 9,6%. Gradul de impadurire a teritoriului tarii este diferit de la o zona la alta: la nord - 7,2%; centru -13,5%; sud - 6,7%. Padurile fondului forestier sunt gestionate de organele silvice de stat (in proportie de 87%), de organele autoadministrarii publice locale si de unitati agricole (13%). Vârsta padurilor este de 40 de ani, consistenta - 0,73 si clasa de productie - 2,3.
in prezent padurile au o productivitate medie. Volumul total de masa lemnoasa a fondului forestier constituie 35,14mln. m3 (8,1 m3/locuitor). Cele mai productive sunt arboreturile de plop (310 m3/ha/an); mai putin productive - de salcâm (132 m3/ha/an).
Din flora spontana a Republicii Moldova intens se folosesc 27-30 specii de plante lemnoase (surse de lemn,). Majoritatea lemnului colectat provine din lucrari de ingrijire - conducere a arboreturilor, taieri de regenerare, conservare si reconstructie ecologica. in ultimii ani volumul masei lemnoase colectate anual in padurile Republicii Moldova este de circa 0,37 mln m3, din care 87% revine lemnului de foc pentru populatie.
Un pericol deosebit pentru integritatea fondului forestier ar republicii il prezinta taierile ilicite a padurilor. Pentru a asigura administrarea eficienta a fondului forestier si pentru evitarea distrugerii fondului forestier este necesara elaborarea si implementarea legislatiei cu privire la pastrarea si dezvoltarea padurilor, cu privire la organizarea si functionarea controlului aplicarii legii date atât la nivel national cât si local.
Se cere de elaborat o strategie nationala pentru de impadurire si combatere a degradarii padurilor. Pentru implementarea eficienta a acestor acte legislative trebuie infiintate inspectorate silvice teritoriale pentru controlul respectarii regimului silvic in fondul forestier. Toate aceste acte legislative trebuie sa fie in concordanta deplina cu normele comunitare, si sa ia in considerare asa elemente strategice precum gestionarea durabila a padurilor, conservarea biodiversitatii, prevenirea si combaterea desertificarii, alunecarilor de teren, etc.
in acelasi context se cer luate masuri legislative si organizatorice in vederea protectiei padurilor republicii impotriva poluarii atmosferice, a incendiilor, etc. Pentru realizarea acestui lucru este necesara elaborarea unui sistem de monitorizare a padurilor si evolutiei acestora.

Prioritati pe termen scurt:

- elaborarea si implementarea legii despre pastrarea si dezvoltarea padurilor;
- elaborarea cadrului legislativ cu privire la monitorizarea forestiera;
- elaborarea strategiei nationale de impadurire si combatere a degradarii fondului forestier;
- desfasurarea unor campanii informationale pentru informarea publicului in privinta protectiei padurilor;
- instruirea specialistilor din silvicultura in domeniul managementului durabil al padurilor;
- desfasurarea activitatilor de reimpadurire a padurilor defrisate si a terenurilor degradate.

Prioritati pe termen mediu:

 - organizarea controlului silvic la nivel national cât si local;
- infiintarea inspectoratelor silvice teritoriale;
- organizarea activitatilor de monitorizare a fondului forestier.



Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C