Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje

Politica financiar-monetara

Politica financiar-monetara




I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova( PAUEM: p.19; p.36)

Politica Financiar-Monetara

Cresterea durabila, consolidarea finantelor publice si solutionarea problemei datoriei interne
(19) Consolidarea cresterii economice si asigurarea durabilitatii acesteia pe termen mediu
- Ca pas vital spre cresterea economica durabila, consolidarea stabilitatii macroeconomice prin promovarea unei politici monetare rationale, orientate, printre altele, spre mentinerea inflatiei, si a unei politici fiscale, orientate, printre altele, spre achitarea datoriilor. In acest context, acordul preliminar asupra unui nou program de reforme cu Instituюiile Financiare Internaюionale (IFI) este un element cheie in consolidarea credibilitatii politicii si in deschiderea accesului la asistenta externa concesionala,
inclusiv din partea UE.
- Identificarea, in comun acord cu creditorii, a unei solutii pe termen lung a problemei datoriei externe prin combinarea unei politici fiscale riguroase si credibile cu restructurarea datoriei externe.
- Adoptarea Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM) pentru perioada 2004-2006, integrand bugetul central, bugetele autoritatilor publice locale, bugetul asigurarilor sociale, fondurile extrabugetare, precum si asistenta financiara externa. CCTM urmeaza a fi bazat pe pronosticuri macroeconomice rationale si va fi in concordanta cu SCERS si cu programele care vor fi convenite cu IFI. Aditional trebuie monitorizate atent obligatiile contingentare.
- Realizarea progreselor in reducerea poverii excesive a datoriei de stat, in particular a celei externe.
- Implementarea masurilor concrete intru sporirea eficientizarii, transparentei si responsabilitatii in administrarea cheltuielilor publice, consultand expertii IFI si ai UE. In particular, amplificarea impactului cheltuielilor sociale asupra nivelului saraciei. Implementarea masurilor vizand colectarea impozitelor si extinderea bazei impozabile, in particular prin eliminarea graduala a scutirilor fiscale.
- Stabilirea procedurilor pentru detectarea, solutionarea si urmarirea cazurilor de fraude (suspectate) si altor iregularitati ce afecteaza fondurile nationale si internationale.
- Asigurarea compatibilitatii depline a SCERS cu CCTM, fapt ce garanteaza durabilitatea fiscala.

Serviciile financiare:

 - Asigurarea implementarii recomandarilor Fondului Monetar International (FMI) FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) .
- Optimizarea unui cadru regulator prudent pentru pietele financiare si supraveghere echivalent cu cel existent in UE.
- Instituirea si instruirea personalului autoritatilor de supraveghere in sectorul financiar
- Dezvoltarea pietei asigurarilor.
- Instituirea si asigurarea implementarii eficiente a unor autoritati independente de supraveghere, in conformitate cu standardele recunoscute la nivel international (de ex.. G10, IAIS, IOSCO, IASB).

Impozitarea

 (36) Dezvoltarea si implementarea sistemului de impozitare si a cadrului sau institutional conform standardelor internationale si europene
- Asigurarea compatibilitatii integrale a legislatiei nationale cu normele OMC, inclusiv a prevederilor ce se refera la determinarea locului prestarii serviciilor in vederea evitarii dublei impuneri, aplicarii nediscriminatorii a
TVA si a accizelor, precum si rambursarea TVA persoanelor straine nerezidente supuse impozitarii.
- Elaborarea si initierea implementarii unei Strategii exhaustive privind administrarea fiscala, atentia deosebita fiind acordata consolidarii sistemului de control si colectare a impozitelor
- Dat fiind ca Moldova va fi mai apropriat de piata interna a UE, urmeaza a fi adoptat Codul de Conduita in Impozitarea Afacerilor, in conformitate cu principiile UE
- Incheierea, in caz de necesitate, a acordurilor bilaterale intre Statele membre si RM in scopul evitarii dublei impozitari.

 

II Prevederile din Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei (SCERS p.51-85)

SECTORUL FINANCIAR 

Analiza situatiei

51. Dezvoltarea sectorului financiar este necesara pentru satisfacerea necesitatilor economiei in servicii financiare calitative si in infrastructura financiara si pentru asigurarea implementarii eficiente a politicii economice si sociale a statului.
52. Cel mai dezvoltat segment al infrastructurii financiare este sectorul bancar cu cele 16 banci comerciale. In ansamblu, sectorul bancar se dezvolta stabil si rolul sau in economie este in crestere. In anii 2002–2003 rata cresterii resurselor bancare era mai mare decit cea a PIB, drept rezultat resursele bancilor in raport cu PIB au crescut de la 29,1% la sfirsitul anului 2000 la 37,7%, la sfirsitul anului 2003. Volumul depozitelor in aceasta perioada a crescut de 2,8 ori, ceea ce indica o crestere a increderii deponentilor in sistemul bancar. In acelasi timp, nivelul creditarii economiei de catre banci ramine relativ scazut – in 2003 constituia 22% din PIB.
53. Programul monetar al BNM prevede o crestere continua a creditarii economiei de catre bancile comerciale. Se prevede ca rata cresterii creditarii va continua sa depaseasca rata cresterii PIB, iar rolul creditarii bancare in sustinerea cresterii economice se va majora. In acest context, se impune necesitatea unei mai strinse interactiuni intre BNM si Guvern pentru a se asigura o mai buna coordonare a politicii monetare si economice. Este necesara nu numai coordonarea politicii macroeconomice, dar si a actiunilor legate de ameliorarea conditiilor de creditare, mentinerea stabilitatii sistemului bancar si minimalizarea riscurilor bancare.

Obiective

 54. Pentru dezvoltarea durabila a sistemului bancar si cresterea rolului acestuia in dezvoltarea economica de durata, BNM va intreprinde masuri care vor avea drept scop:
i) consolidarea ulterioara a capitalurilor bancilor prin sporirea cerintelor fata de capitalul minim;
ii) perfectionarea reglementarii activitatii bancare si a supravegherii ei;
iii) dezvoltarea sistemului de audit bancar intern pentru reducerea riscurilor;
iv) asigurarea transparentei informatiei privind activitatea sectorului bancar.

Strategie si actiuni prioritare

55. Dezvoltarea micului business si a sectorului agricol (gospodariilor de fermieri) necesita credite nu prea mari. Pentru moment, oportunitatile de imprumut bancar sint foarte limitate din cauza dificultatilor de depunere a gajului si lipsei interesului din partea bancilor de a lucra cu debitorii mici din motivul costurilor inalte de administrare, control al stingerii imprumuturilor si al perceperii fortate a datoriei in cazul actionarii in judecata. In domeniul microcreditarii, peste 500 de asociatii de economii si imprumut ale cetatenilor au fost infiintate si se dezvolta cu sustinerea financiara si logistica a organizatiilor internationale. Totusi, suma imprumuturilor este mica – in medie 300 dolari SUA per credit, spectrul serviciilor fiind limitat.
56. Prioritare pentru dezvoltarea durabila a asociatiilor de economii si imprumut ale cetatenilor sint:
i) dezvoltarea institutionala si transformarea asociatiilor in institutii profesioniste de microfinantare, care ofera o gama vasta de servicii;
ii) atragerea mai larga a depunerilor de economii ale membrilor asociatiilor;
iii) consolidarea si fortificarea stabilitatii financiare a sistemului asociatiilor prin capitalizare suficienta pentru acoperirea riscurilor asumate;
iv) dezvoltarea sistemului de control intern in asociatii pentru prevenirea riscurilor;
v) intarirea sistemului de reglementare a activitatii asociatiilor si de supraveghere continua si eficienta in scopul protejarii intereselor depunatorilor si al neadmiterii riscurilor de sistem;
vi) constituirea fondului de asigurare a depozitelor in sistemul de microcreditare.
57. Pe piata serviciilor de asigurari a Moldovei activeaza circa 50 de companii. Desi cererea de servicii de asigurari este in crestere, acest segment al pietei financiare este destul de slab dezvoltat. Primele de asigurare constituie doar 1% din PIB. Potentialul financiar al companiilor de asigurari este insuficient pentru acoperirea pierderilor mari si efectuarea investitiilor.
58. Piata serviciilor de asigurari trebuie sa exercite mai activ functia de protectie a activitatii de intreprinzator si a populatiei de riscurile potentiale si functia de creare a resurselor investitionale pe termen lung. Pentru aceasta trebuie realizate urmatoarele actiuni:
i) consolidarea pietei de asigurari prin marirea capitalului social minim al organizatiilor de asigurari;
ii) optimizarea procesului de reglementare si de supraveghere a respectarii cerintelor fata de lichiditatea resurselor financiare ale companiilor de asigurari;
iii) monitorizarea permanenta a starii financiare a organizatiilor de asigurari.
59. Piata de valori a Moldovei se dezvolta lent. In cadrul ei activeaza 109 de subiecti profesionisti. In Registrul de stat al valorilor mobiliare sint inregistrate 3342 de societati pe actiuni, valoarea actiunilor emise constituind 72% din PIB. La sfirsitul anului 2002, capitalizarea pietei bursiere constituia 24% din PIB, a pietei corporative – 68%. Dupa declinul brusc al activitatii in 2000, piata de valori isi revine treptat. Totusi, numarul total al emisiilor hirtiilor de valoare si al tranzactiilor inregistrate in 2003 a fost mai mic decit cel din 2000.
60. Principalele obstacole in dezvoltarea pietei de valori sint: lichiditatea joasa a pietei, insuficienta investitiilor straine si interne, numarul si volumul in descrestere al emisiilor de hirtii de valoare, gestionarea corporativa nesatisfacatoare. Obstacolele mentionate sint cauzate de activitatea financiara si economica scazuta a emitentilor, nivelul scazut de dezvoltare a instrumentelor financiare, resursele financiare limitate ale populatiei, profitabilitatea scazuta a hirtiilor de valoare, lipsa unui sistem eficient de informare a investitorilor si publicului. O alta problema este activitatea fondurilor de investitii infiintate in perioada privatizarii contra bonuri patrimoniale (la sfirsitul anului 2003 numarul actionarilor acestora constituia 1,5 milioane) si a companiilor fiduciare.
61. Pe termen mediu, rolul pietei de valori in atragerea investitiilor si miscarea eficienta a capitalului trebuie sa creasca semnificativ. Pentru a atinge acest obiectiv, accentul va fi pus pe:
i) optimizarea mecanismelor de atragere a investitiilor prin intermediul pietei de valori;
ii) ridicarea nivelului de protectie a drepturilor si a intereselor investitorilor si actionarilor;
iii) cresterea transparentei pietei de valori.
62. O importanta prioritara vor avea urmatoarele actiuni:
i) perfectionarea cadrului juridic normativ pentru dezvoltarea unor institutii investitionale noi;
ii) formarea conditiilor pentru implementarea instrumentelor financiare noi;
iii) implementarea sistemului national informational al pietei hirtiilor de valoare;
iv) simplificarea procedurilor aplicate la efectuarea emisiunilor si tranzactiilor pe piata;
v) optimizarea mecanismelor de control si de supraveghere a activitatii participantilor la piata hirtiilor de valoare.(SCERS)

POLITICA BUGETARA SI FISCALA 

POLITICA FISCALA

63. Obiectivele generale ale politicii fiscale pe termen mediu si lung se bazeaza pe prevederile Conceptiei reformei fiscale, aprobate de Parlament, si anume:
i) asigurarea stabilitatii si previzibilitatii veniturilor publice, in special a incasarilor fiscale, in scopul onorarii depline a obligatiilor fata de buget;
ii) asigurarea echitatii fiscale, a stabilitatii si transparentei legislatiei fiscale;
iii) stimularea activitatii economice, in special prin incurajarea dezvoltarii micului business, atragerea investitiilor atit straine, cit si a celor autohtone in economia nationala, crearea noilor locuri de munca etc.
64. Obiectivele mentionate se vor realiza prin: (i) optimizarea cotelor impozitelor in vederea reducerii poverii fiscale si extinderea in continuare a bazei fiscale; (ii) rationalizarea sistemului de facilitati fiscale in vederea mentinerii acelor facilitati care sint directionate spre sustinerea cresterii economice si reducerea saraciei; (iii) imbunatatirea si eficientizarea administrarii fiscale.
65. Politica fiscala pe anii 2004-2006 este in concordanta cu evolutia reformarii intregului sistem fiscal national si nu prevede modificari radicale fata de politica promovata in anii precedenti.
66. O data cu cresterea economica si imbunatatirea administrarii fiscale, impozitul pe venitul persoanelor fizice si juridice se preconizeaza sa devina o sursa din ce in ce mai importanta de venituri bugetare. Acest impozit are un rol semnificativ de pirghie economica pentru stimularea investitiilor si distribuirea echitabila a veniturilor intre diferite paturi ale societatii. Aplicarea lui rezonabila poate conduce la sporirea volumului de impozite colectate ca urmare a iesirii contribuabililor din economia tenebra.
67. In scopul sustinerii persoanelor cu venituri mici si trecerii treptate a poverii asupra populatiei cu venituri medii si mai sus de medii, in 2004 a fost modificata grila de impozitare a persoanelor fizice, iar incepind cu 2005 se prevede majorarea treptata a sumei scutirilor anuale personale de la 3600 lei in 2004 la 3960 lei in 2005 si la 4500 lei in 2006. Scutirile si deducerile la achitarea impozitului pe venitul persoanelor fizice vor avea tendinta de majorare pe masura cresterii minimului de existenta. Totodata, tinind cont de starea materiala a populatiei, se prevede si majorarea scutirilor acordate pentru persoanele intretinute (copii, parinti, alti membri ai familiei etc.) de la 240 lei in 2004 la 600 lei in 2005 si la 840 lei in 2006. Din 2005 se propune sa nu se impoziteze contributiile individuale ale asigurarilor sociale de stat.
68. Totodata se planifica reducerea in continuare a cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice. Astfel, pentru veniturile anuale de pina la 16200 lei cota impozitului se va reduce de la 10% in 2004 la 8% in 2006, pentru veniturile anuale de la 16200 lei la 21000 lei cota se va reduce de la 15% in 2004 la 13% in 2006 si pentru veniturile anuale mai mari de 21000 lei – de la 22% in 2004 la 18% in 2006. Aceste masuri fiscale vor conduce la diminuarea presiunii financiare asupra veniturilor populatiei si, in acelasi timp, vor stimula activitatea de intreprinzator.
69. In scopul diminuarii in continuare a poverii fiscale si iesirii contribuabililor din economia tenebra, in ultimii ani cota impozitului pe venit pentru persoanele juridice a fost redusa substantial – de la 28% in 2001 la 20% in 2004. Aceasta tendinta va continua in anii 2005 si 2006, cota impozitului constituind 18%, respectiv 15%. Modificarea cotelor la impozitul pe venitul persoanelor juridice este determinata de necesitatea extinderii bazei fiscale prin legalizarea veniturilor acumulate in sectorul economiei tenebre si se va realiza concomitent prin luarea masurilor de ameliorare a disciplinei fiscale.
70. In anii 2004-2006 vor fi pastrate facilitatile la impozitul pe venit in scopul incurajarii activitatii investitionale, crearii de noi locuri de munca, dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, inclusiv a celor din agricultura. Totodata, in scopul extinderii bazei fiscale, vor fi propuse modificari in legislatie in vederea perfectionarii mecanismului de impozitare a nerezidentilor care practica activitate de intreprinzator pe teritoriul Republicii Moldova.
71. Taxa pe valoarea adaugata. Se prevede mentinerea modului de incasare, la locul de destinatie, a TVA in relatiile cu toate tarile, precum si cu agentii economici din tara care nu au relatii fiscale cu sistemul bugetar. Structura si marimea cotelor TVA nu vor fi supuse modificarii. Totodata, vor fi revazute facilitatile fiscale acordate la plata TVA si vor fi mentinute doar acele care sint eficiente din punct de vedere economic sau au un caracter social deosebit.
72. Accizele. In anii 2004-2006 se va mentine modul de incasare, la locul de destinatie, a accizelor la marfurile destinate exportului. Lista marfurilor supuse accizelor si marimea cotelor accizelor nu vor suporta modificari.
73. Impozitul pe bunurile imobiliare. Progresul inregistrat in descentralizarea administrarii impozitelor pe proprietate la nivelul autoritatilor administratiei publice locale va depinde de eforturile depuse la crearea Sistemului National al Cadastrului. In perioada vizata de SCERS se preconizeaza elaborarea si implementarea Programului de evaluare a bunurilor imobile. Valoarea de piata a imobilului, care va fi determinata ca rezultat al evaluarii, va servi drept baza de impunere a proprietatii. Pina la finalizarea procesului de evaluare a bunurilor imobile, impozitul respectiv se va aplica conform practicii anului 2003.
Taxele locale. Incepind cu 2005 se prevede punerea in aplicare a titlului Codului fiscal „Taxele locale”, care va simplifica procedura de incasare a taxelor locale si va oferi posibilitati autoritatilor administratiei publice locale de a majora veniturile bugetelor locale, intensificind rolul acestora in dezvoltarea teritoriilor.
74. Contributiile de asigurari sociale de stat. In scopul sporirii echitatii sociale si al asigurarii unei legaturi strinse intre riscurile asigurate, contributii si beneficii, in 2004 a inceput procesul de revizuire treptata a contributiilor de asigurari sociale de stat in vederea reducerii cotei achitate de catre angajator si a majorarii cotei individuale a angajatului concomitent cu reducerea cotei generale de la 30% in 2004 la 29% in 2005. Astfel, in 2004 acest raport este de 28% pentru angajator si de 2% pentru angajat, in 2005 – de 27%, respectiv 2%, in 2006 – de 26%, respectiv 3%.
75. In anii 2005-2006 se preconizeaza implementarea Strategiei privind reformarea sistemului de pensionare a persoanelor care activeaza in sectorul agrar, ce prevede trecerea de la principiul achitarii contributiilor bazat pe evaluarea proprietatii asupra pamintului si a calitatii acestuia la principiul achitarii contributiilor din venit – pentru proprietarii terenurilor agricole care sint angajati in baza contractului individual de munca, precum si la utilizarea marimilor fixe ale contributiilor pentru proprietarii de terenuri agricole care lucreaza pamintul individual.
76. Contributiile de asigurari obligatorii de asistenta medicala. Incepind cu 2004, sistemul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala a fost introdus pe intreg teritoriul tarii. In anii 2004-2006 se prevede mentinerea primei de asigurare obligatorie de asistenta medicala la nivelul de 4%, din care 2% se achita de catre angajator din fondul de salarii si 2% - de catre angajat.

77. In scopul imbunatatirii si eficientizarii administrarii fiscale, vor fi intreprinse urmatoarele actiuni:
i) perfectionarea mecanismului de colectare a impozitelor
Aceasta se va realiza prin consolidarea serviciilor de colectare a impozitelor si a taxelor locale si prin concentrarea eforturilor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat asupra colectarii mai eficiente a celorlalte venituri ale statului. De asemenea, se prevede elaborarea si implementarea sistemului automatizat de evidenta a produselor petroliere si a alcoolului;
ii) eficientizarea metodelor de control si coordonarea activitatii de control
In acest scop va continua implementarea metodei de selectare computerizata a contribuabililor pentru efectuarea controalelor in baza riscurilor. Concomitent, se va aplica intens metoda controlului in baza analizei informationale a rapoartelor fiscale si financiare, precum si a altor surse, folosind posibilitatile determinarii nivelului de diminuare a impozitelor de catre agentii economici;
iii) computerizarea procedurilor fiscale
Pentru realizarea acestei actiuni este necesar:
- a elabora si implementa sistemul informational si mecanismele de notificare a contribuabililor, de prezentare a rapoartelor in forma electronica Inspectoratului Fiscal Principal de Stat si de deservire de sine statator a contribuabililor prin intermediul site-ului www.FISK.md;
- a elabora conceptia, mecanismul si sistemul informational de furnizare a informatiilor fiscale catre autoritatile administratiei publice centrale si locale;
- a perfectiona mecanismul de interactiune cu sistemele informationale ale altor institutii publice;
iv) popularizarea legislatiei fiscale si educarea contribuabililor in spiritul achitarii benevole a impozitelor, prin organizarea unui ciclu de emisiuni si crearea unor spoturi publicitare cu privire la importanta indeplinirii obligatiilor fiscale.

Realizarea acestor masuri va contribui la eficientizarea administrarii fiscale, la reducerea substantiala a subiectivismului in procesul managementului fiscal, la cresterea operativitatii in aplicarea pirghiilor de administrare fiscala

POLITICA CHELTUIELILOR PUBLICE

78. In conformitate cu Prognoza CCTM, in urmatorii 3 ani Guvernul va continua sa se confrunte cu o insuficienta acuta de resurse financiare in legatura cu necesitatea onorarii obligatiilor externe. Aceasta va necesita promovarea unei politici bugetare restrictive, punindu-se accent pe rationalizarea si eficientizarea cheltuielilor publice, precum si pe redistribuirea resurselor existente de la programe mai putin importante la programe prioritare care au un impact substantial asupra cresterii economice si reducerii saraciei.
79. Potrivit estimarilor preliminare, cheltuielile publice totale vor creste de la 9 miliarde lei in 2003 la 13,5 miliarde lei in 2006, majorindu-se concomitent toate elementele cheltuielilor. Desi valoarea nominala a cheltuielilor creste, ponderea acestora in PIB are tendinta de diminuare ca urmare a diminuarii ponderii veniturilor in PIB. Aceasta se explica partial prin reducerea poverii fiscale, precum si prin faptul ca incasarea unor venituri care au cote fixe stabile nu este influentata de cresterea PIB.
80. Cheltuielile fondurilor de asigurare medicala si ale bugetului asigurarilor sociale de stat vor creste cu ritmuri mai inalte decit cheltuielile bugetului consolidat ca urmare a efectuarii masurilor respective de politica in domeniul asigurarilor sociale de stat si in domeniul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, precum si in legatura cu cresterea prognozata a fondului de salarii.
81. La promovarea politicii in domeniul cheltuielilor publice, in urmatorii ani o atentie sporita se va acorda transferurilor sociale catre populatie si cheltuielilor de salarizare, tinindu-se cont de impactul direct asupra reducerii saraciei. Transferurile catre populatie, inclusiv cele efectuate prin sistemul asigurarii sociale de stat, vor spori considerabil ca urmare a implementarii unor masuri de intensificare a protectiei sociale a persoanelor asigurate si a celor neasigurate in sistemul de asigurari sociale de stat. Aceste masuri se refera in principal la implementarea mecanismului de indexare a pensiilor, la majorarea cuantumurilor unor indemnizatii si compensatii nominative, precum si la optimizarea numarului beneficiarilor de asistenta sociala.
82. Incepind cu 2005 si pina in 2010 se preconizeaza aplicarea legii cu privire la sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica, adoptarea careia este prevazuta pentru anul 2004. Noul sistem de salarizare va asigura un nivel echitabil de salarizare pentru toate categoriile de angajati, in functie de calificarea, responsabilitatea, complexitatea muncii, si va fi bazat pe performantele profesionale individuale ale salariatilor. Reforma salarizarii in sectorul bugetar urmeaza a fi implementata in contextul reformei generale a sectorului public prin optimizarea structurii institutionale si a numarului de personal in sectorul public.
83. Alocarea resurselor pe sectoare pentru anii 2003-2006 se va efectua in baza analizei programelor sectoriale de cheltuieli, tinindu-se cont de factorii de influenta strategica asupra dezvoltarii sectoarelor, precum si de rezervele de eficientizare a cheltuielilor in unele sectoare, identificate de CCTM.
Analiza structurii cheltuielilor publice in 2004 denota ca, din toate cheltuielile publice, circa 66% revin sectorului social-cultural, inclusiv protectiei sociale – 30%, invatamintului – 20%, ocrotirii sanatatii – 14%. In plus, circa 18% din toate cheltuielile publice revin cheltuielilor pentru serviciile generale de stat, mentinerea ordinii publice si securitatii nationale si circa 13% - cheltuielilor pentru finantarea infrastructurii si ramurilor economiei nationale.
84. In contextul prioritatilor strategice de cheltuieli pentru urmatorii 3 ani, se evidentiaza blocul cheltuielilor de ordin social-cultural, ca avind importanta sociala si influenta directa asupra reducerii saraciei.
O data cu implementarea asigurarii obligatorii de asistenta medicala si crearea fondurilor respective de asigurari, in sistemul ocrotirii sanatatii vor fi atrase resurse suplimentare, punindu-se totodata accentul pe utilizarea eficienta a acestora.
Prioritatile in alocarea resurselor intre sectoare si in cadrul sectoarelor in contextul CCTM vor fi determinate de urmatorii factori:
i) intensificarea controlului asupra cheltuielilor administrative din cadrul institutiilor publice;
ii) rationalizarea sistemului educational pentru sporirea eficientei utilizarii resurselor, directionarea de alocatii suplimentare pentru majorarea normelor de alimentatie in institutiile prescolare si internate, precum si pentru majorarea burselor cu circa 20%;
iii) cresterea costului pachetului de servicii medicale acordate prin intermediul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala si largirea categoriilor de persoane asigurate de catre stat;
iv) asigurarea unei distribuiri mai eficiente a cheltuielilor pentru protectia sociala, care prevede: (a) o echitate mai mare a sistemului de pensionare; (b) restructurarea programelor de asistenta sociala, accentul fiind pus pe criteriile de selectie a beneficiarilor, tinindu-se cont de venit si nivelul saraciei; (c) reforma serviciilor pe piata fortei de munca;
v) orientarea cheltuielilor sectorului real spre sustinerea agriculturii si dezvoltarii rurale, infrastructurii drumurilor publice si sectorului energetic, care au un impact sporit asupra reducerii saraciei;
vi) modificarea volumului cheltuielilor de implementare a proiectelor investitionale, ca urmare a finalizarii unor proiecte sau a demararii unor proiecte investitionale noi, in conformitate cu prioritatile SCERS.
Proiectele investitionale cu finantare externa, precum si fondurile si resursele extrabugetare sint surse importante de finantare a anumitor activitati sectoriale, ele sporesc fluxurile financiare ce influenteaza considerabil bugetul sau intretinerea ulterioara a infrastructurii. In scopul asigurarii principiului complexitatii in planificarea bugetara, precum si al sporirii transparentei bugetar-fiscale si reducerii treptate a operatiilor in afara bugetului, este important ca proiectele cu finantare externa, precum si fondurile si resursele extrabugetare sa fie tratate ca parte integranta a cheltuielilor publice generale pe sectoare.
85. Tinind cont de posibilitatile limitate de sporire a resurselor financiare publice pe termen mediu, un management bugetar-fiscal prudent poate influenta favorabil asupra realizarii unei anumite cresteri a cheltuielilor publice pe calea antrenarii organismelor financiare internationale si asigurarii sustinerii de catre acestea a programelor economice si sociale ce se implementeaza in tara.

 

III Prevederile Strategiei Europene a Republicii Moldova

1. Politica monetara si a cursului de schimb

1.1. Politica financiara

Cadrul legislativ

- Legea Republicii Moldova Legea Institutiilor Financiare Nr. 550-XIII din 21.07.95 Monitorul oficial al Republicii Moldova, Nr. 1 din 01.01.1996;
- Legea Republicii Moldova cu privire la piata valorilor mobiliare Nr. 199-XIV din 18.11.98 Monitorul oficial al Republicii Moldova, Nr. 27-28 din 23.03.1999
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului privind vinzarea actiunilor statului la Bursa de Valori a Moldovei Nr. 506 din 18.05.98 Monitorul oficial al Republicii Moldova, Nr. 62-65 din 09.07.1998
- Comisia de Stat pentru piata hirtiilor de valoare, Regulamentul Bursei de Valori din Republica Moldova din 13.06.1995
- Comisia de Stat pentru piata hirtiilor de valoare, Hotarire cu privire la modul de emisiune si inregistrare de stat a valorilor mobiliare Nr. 76-5 din 29.12.97 Monitorul oficial al Republicii Moldova, Nr. 70-72 din 02.07.1999
- Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare Hotarire cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a Moldovei Nr. 17/5 din 19.05.2000 Monitorul oficial al Republicii Moldova, Nr. 81-83 din 13.07.2000


Cadrul institutional

Structurile ce sint abilitate sa asigure politica financiara a statului:

1. Guvernul Republicii Moldova
2. Banca Nationala a Moldovei
3. Ministerul Economiei;
4. Ministerul Finantelor;
5. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare;
6. Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurarilor si Fondurilor Nestatale de Pensii.

Cadrul legislativ si institutional este adecvat eforturilor Republicii Moldova in perspectiva de integrare europeana. Cu toate ca mai multi agenti economici si oameni de afaceri opteaza pentru simplificarea legislatiei care le-ar usura desfasurarea activitatii acestora in domeniu.
Probleme existente

Dezvoltarea pietei de capital, ca si a altor institutii financiare a fost chiar mai modestã in performante decât a sistemului bancar. Astfel, Bursa de Valori din Moldova a inceput sã functioneze abia in 1995 si a detinut un rol marginal in alocarea resurselor, volumul tranzactiilor si capitalizarea fiind extrem de scãzute.

Bursa de marfuri este apelata cu reticentã de operatori, care nu par interesati de avantajele acestora. Este semnificativ in acest sens faptul cã intr-o tarã care a fost un mare exportator de cereale (si ar putea redeveni) nu functioneazã o bursã specializatã pentru aceste mãrfuri, ceea ce are ca efect segmentarea pietei, lipsa de transparentã in formarea preturilor si, ca urmare, descurajarea productiei intr-un domeniu in care Moldova dispune de conditii naturale favorabile.

Sectorul de asigurari este cel mai subdezvoltat segment al sistemului financiar al Moldovei. Numarul operatorilor de asigurari este redus, cifra de afaceri este destul de mica, iar calitatea serviciilor oferite este de-a dreptul proasta. Piata de capital este subdezvoltata si putin eficienta. Subcapitalizarea bursei de valori se datoreaza atât deficientelor obiective care la intilnesc corporatiile din Moldova, cit si capacitatilor limitate de management corporativ adecvat.

Prioritati pe termen scurt:

 - elaborarea unui proiect de lege ce ar incita detinatorii de economii sa-si plaseze capitalurile in achizitionarea de actiuni si obligatiuni;
- cresterea lichiditatii investitiilor in valori mobiliare (o mai mare transparenta a Bursei de Valori), oferind detinatorilor de valori mobiliare posibilitatea de ale converti in bani;
- directionarea economiilor de investitii spre achizitia de actiuni si obligatiuni financiare intermediate de Bursa de Valori (dealerii bursieri ar trebui sa conecteze intreprinderile cu cei ce economisesc si a permite transferul de capital intre intreprinzatori);
- facilitarea circulatiei si mobilitatea activelor mobiliare;
- imbunatatirea functionarii si largirea pietei de capital (in mod deosebit a Bursei de Valori din Moldova) prin cresterea ofertei de informatii, perfectionarea cadrului legislativ si institutional, diversificarea instrumentelor pe piata valorilor mobiliare (tranzactii swap, spot si futures etc.), stimularea cresterii numarului de participanti (societati comerciale).
Prioritati pe termen mediu:

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) reglementeaza si supravegheaza piata de capital (financiara), pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate. Restructurarea pietei de capital din Moldova reprezinta o necesitate din cerintele directivelor UE si ale standardelor internationale in domeniu.

Necesitatea aplicarii recomandarilor si standardelor europene in ceea ce priveste reglementarea si functionarea pietei de capital trebuie sa conduca la ideea consolidarii acesteia pentru construirea unei piete performante in scopul integrarii cu succes a Moldovei in UE. Obiectivele CNVM ar trebui sa inglobeze urmatoarele sarcini:

- armonizarea regulamentelor, elaborate in aplicarea legilor, cu prevederile Directivelor Uniunii Europene;
- continuarea procesului de intarire a capacitatii institutionale a CNVM pentru a indeplini responsabilitatile ce decurg din calitatea sa de autoritate a pietei financiare si a burselor de marfuri;
- asigurarea unei pregatiri profesionale continue in vederea ridicarii nivelului de expertiza a personalului CNVM;
- cresterea contributiei CNVM la obtinerea unor performante sporite ale Bursei de Valori Chisinau prin inscrierea la cotatia bursei a unor societati atractive, prin diversificarea produselor bursiere tranzactionate si prin introducerea unor noi tipuri de tranzactii;
- intensificarea cooperarii internationale pentru realizarea unui schimb eficient de informatii cu autoritati similare din tarile membre si candidate la UE.

1.2. Politica fiscal-bugetara

Politica fiscal-bugetara trebuie sa sprijine programul de reforma economica si macro-stabilizare prin mentinerea deficitului bugetar sub control, reducerea deficitelor cvasi-fiscale si accelerarea procesului de reforma legislativa si institutionala. Politica fiscala trebuie sa devina un instrument activ si sa contribuie in mod decisiv la accelerarea procesului de integrare europeana.

Cadrul legislativ

- Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Nationala a Moldovei Nr. 548-XIII din 21.07.95 Monitorul oficial al Republicii Moldova, Nr. 56-57 din 12.10.1995;
- Legea Republicii Moldova Legea Institutiilor Financiare Nr. 550-XIII din 21.07.95 Monitorul oficial al Republicii Moldova, Nr. 1 din 01.01.1996
- Legea Republicii Moldova cu privire la faliment, Nr. 786-XIII din 26.03.1996
- Legea Bugetului de Stat pentru fiecare an de activitate economico-financiara adoptata de Legislativ la sfirsitul anului
- Legea Republicii Moldova privind adoptarea Codului fiscal, Nr. 1163-XIII din 24.04.97 Monitorul oficial al Republicii Moldova, Nr. 62 din 18.09.1997 (Codul fiscal (titlul I,II,III,IV,VI) a fost republicat in Monitorul oficial, Nr. 102-103 din 23.08.2001 art. 814 pag. 2 , privind modificarile referitoare la impozitul pe venit introduse in Codul fiscal a se vedea Scrisoarea IFS N17-2-09/1-736-3982 din 28.08.2002 );
- Ordinul Ministerului Finantelor cu privire la aprobarea si punerea in aplicare a Standardelor Nationale de Audit Nr. 62 din 12.06.2000, Monitorul oficial al Republicii Moldova, Nr. 91-93 din 29.07.2000;
- Hotarirea Guvernului Nr. 995 din 18.04.2002 pentru modificarea si completarea Codului fiscal (Monitorul oficial, Nr. 62-457, 09.05.2002)

Cadrul institutional:

1. Ministerul Economiei;
2. Ministerul Finantelor;
3. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat;
4. Curtea de Conturi;
5. Comisia Interdepartamentala Masini de Casa si Control.

Obiectivul principal al reformei institutionale ar trebui sa-l constituie crearea unei administratii fiscale unificate si reforma colectarii contributiilor de asigurari sociale, care sa permita imbunatatirea serviciilor de asistenta catre contribuabili si sa conduca la cresterea conformarii voluntare a acestora.
Recomandari de politica fiscala

• perfectionarea legislatiei fiscale in conformitate cu standardele UE si OMC;
• incheierea acordurilor de excludere a dublei impozitari cu statele membre ale UE;
• adoptarea si implementarea strategiei managementului fiscal si a Codului de Conduita si Etica Fiscala in Afaceri conform standardelor UE ;
• asigurarea stabilitatii bazei normative a impunerii fiscale, echitatii si transparentei sistemului fiscal;
• reducerea tipurilor de impozite si taxe, simplificarea modului de calculare si a procedurii de incasare a acestora, optimizarea poverii fiscale si extinderea bazei impozabile, pastrarea doar a acelor facilitati, care au caracter economic si social;
• formarea sistemului de facilitati fiscale cu destinatie speciala, cu caracter de stimulare, care ar corespunde sarcinilor generale de dezvolatare a economiei;
• sporirea raspunderii contribuabililor pentru evaziuni fiscale, precum si a functionarilor din organele de control financiar si fiscal pentru executarea necorespunzatoare a functiilor de serviciu;
• perfectionarea sistemului de control fiscal si financiar al activitatii agentilor economici, reducerea numarului organelor de control de stat, precum si a numarului de controale si sporirea calitatii acestora.

Recomandari de politica bugetara

• deficitul bugetar va trebui sa fie stabilit la un nivel corelat cu obiectivele majore de politica economica la care trebuie sa tindem si scopul accelerarii procesului de convergenta reala, sustinerii tendintei de reducere a ratei inflatiei si mentinerii deficitului de cont curent in limite sustenabile;
• folosirea eficienta a mijloacelor publice prin stabilirea unui control riguros privind utilizarea lor;
• transparenta tuturor veniturilor si cheltuielilor statului, informarea populatiei privind caracterul lor;
• prognozarea maxim reala a veniturilor bugetare;
• elaborarea metodologiei bugetare (Codul bugetar al Republicii Moldova);
• imbunatatirea gestionarii datoriei interne si externe de stat, avind ca scop utilizarea rationala a mijloacelor obtinute pentru deservirea datoriilor;
• asigurarea transparentei achizitiilor publice si evitarea cheltuielilor exagerate si nejustificate.
Prioritati pe termen scurt:

- accelerarea procesului de reforme structurale, cresterea investitiilor si imbunatatirea corelatiei intre resursele existente si modul in care sint utilizate cu obiectivele majore de politica economica care trebuie indeplinite;
- consolidarea finantelor publice cu scopul prin reducerea deficitelor structurale;
- reducerea scutirilor si exceptarilor acordate la plata impozitelor si a taxelor cu scopul transparentei mediului de afaceri, imbunatatirii concurentei si largirii bazei de impozitare;
- asigurarea unei discipline financiare a autoritatilor locale;
- transparenta si claritatea executarii bugetelor de toate nivelurile la toate etapele;
- controlul privind directia de utilizare a mijloacelor imprumutate si argumentarii atragerii de imprumuturi noi;
- crearea conditiilor echitabile de impozitare prin diminuarea (sau eliminarea) facilitatilor fiscale si redistribuirea poverii fiscale asupra economiei subterane, in acelasi timp diminuind povara fiscala privind ramurile producatoare;
- asigurarea codificarii legislatiei fiscale si simplificarea acesteia.
Cele doua componente ale politicii financiare – politica fiscala si cea bugetara – trebuie sa devina instrumente active in sprijinirea in continuare a procesului de crestere economica in conditiile scaderii ratei inflatiei si mentinerii sub control a deficitului contului curent. in acest sens se are in vedere reducerea gradului de fiscalitate prin:
o reducerea in continuare a costului muncii si presiunii fiscale prin scaderea cotelor de contributii de asigurari sociale cu cel putin 3% in perioada 2005-2008 si continuarea acestor reduceri cu cite 1% dupa aceasta perioada;
o reducerea la 10% a taxei pe valoarea adaugata, pentru unele produse si servicii, incepind cu 2006;
o implementarea masurilor de reforma a administratiei fiscale care va conduce la colectarea unor venituri suplimentare.

Prioritati pe termen mediu

Principale obiective strategice ale politicii fiscal-bugetare la care trebuie sa se conformeze Moldova in procesul de aderare la UE sint:
- stabilirea deficitului bugetului general consolidat la un nivel corelat cu obiectivele economice majore si diminuarea deficitelor cvasi-fiscale prin accelerarea reformelor structurale, in vederea sustinerii intr-un mod mai eficient a eforturilor de reducere a ratei inflatiei;
- sustinerea procesului de convergenta din punct de vedere nominal si real al economiei nationale;
- restabilirea relatiilor cu institutiile financiare internationale si donorii straini pentru a reduce platile de deservire a datoriilor de stat;
- armonizarea legislatiei fiscale cu normele Uniunii Europene;
- reforma profunda a institutiilor fiscale, in vederea imbunatatirii colectarii si crearii conditiilor necesare pentru atingerea proiectiilor asumate prin cadrul fiscal pe termen mediu si lung;
- reducerea inclinatiei agentilor economici de a “migra” in economia subterana si pregatirii economiei moldovenesti pentru a face fata cresterii mobilitatii firmelor, a capitalului si a fortei de munca;
- consolidarea si simplificarea legislatiei fiscale;
- simplificarea sistemelor de rapoarte fiscale si statistice;
- optimizarea si simplificarea reformelor administrarii fiscale;
- abandonarea sistemului acordarii facilitatilor fiscale pe parcursul intregului an fiscal;
- accelerarea procesului de reforma institutionala in scopul implicarii mai active a comunitatilor locale in procesul de colectare si alocare a resurselor publice;
- cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor de pre-aderare;
- imbunatatirea transparentei cheltuielilor publice.

Obiectivul principal pe termen scurt si mediu al politicii fiscal bugetare trebuie sa fie accelerarea procesului de reforme structurale, cresterea investitiilor si imbunatatirea corelatiei intre resursele de care dispune statul, modul in care se utilizeaza acestea si reformele economice si institutionale care trebuie realizate. Obiectivul politicii fiscale pe termen lung il reprezinta consolidarea finantelor publice, in scopul cresterii rolului lor stabilizator, prin reducerea deficitelor structurale.

1.3. Politica monetara

Cadrul legislativ:

 - Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Nationala a Moldovei Nr. 548-XIII din 21.07.95 Monitorul oficial al Republicii Moldova, Nr. 56-57 din 12.10.1995;
- Legea Republicii Moldova Legea Institutiilor Financiare Nr. 550-XIII din 21.07.95 Monitorul oficial al Republicii Moldova, Nr.1 din 01.01.1996;
- Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul Republicii Moldova din Monitorul oficial, Nr. 56-58;
- Regulamentul cu privire la regimul rezervelor necesare, aprobat prin Decizia nr. 85 din 15.04.2004 a Consiliului de administratie a Bancii Nationale a Moldovei;
- Regulamentul cu privire la emiterea, circulatia si retragerea certificatelor Bancii Nationale a Moldovei, aprobat prin Decizia nr. 303 din 02.12.2004 a Consiliului de administratie a Bancii Nationale a Moldovei;
- Regulamentul cu privire la depozitele overnight acceptate de Banca Nationala a Moldovei de la banci, aprobat prin Decizia nr. 65 din 27.03.2003 a Consiliului de administratie a Bancii Nationale a Moldovei;
- Regulamentul cu privire la acordarea de catre Banca Nationala a Moldovei a creditelor overnight, aprobat prin Decizia nr. 423 din 28.12.2000 a Consiliului de administratie a Bancii Nationale a Moldovei;
- Regulamentul privind efectuarea de catre Banca Nationala a Moldovei a operatiunilor de depozit in lei moldovenesti cu bancile autorizate, aprobat prin Decizia nr. 424 din 28.12.2000 a Consiliului de administratie a Bancii Nationale a Moldovei;
- Regulamentul cu privire la operatiunile Bancii Nationale a Moldovei pe piata deschisa, aprobat prin Decizia nr. 57 din 11.09.1997 a Consiliului de administratie a Bancii Nationale a Moldovei;
- Hotarirea Nr. 134 a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Moldovei din 19 iunie 2003 referitor la elaborarea de catre bancile din Republica Moldova a programelor privind prevenirea si combaterea spalarii banilor;
- Hotarirea Nr. 276 a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Moldovei din 01.10.98 privind modificarea si completarea Regulamentului cu privire la folosirea facilitatii de lombard intre Banca Nationala a Moldovei si bancile comerciale si modificarea ratei de dobinda la facilitatea de lombard;
- Hotarirea Nr. 354 a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Moldovei din 25.11.98 referitor la modificarea Regulamentului cu privire la folosirea facilitatii de lombard intre Banca Nationala a Moldovei si bancile comerciale.
- Regulamentul privind facilitatea de lombard intre Banca Nationala a Moldovei si bancile comerciale, aprobat prin Decizia nr. 408 din 18.10.1995 a Consiliului de administratie a Bancii Nationale a Moldovei;
- Regulamentul privind garantiile emise pentru creditele extinse de Banca Nationala catre bancile comerciale, aprobat prin Decizia nr. 51 din 18.10.1995 a Consiliului de administratie a Bancii Nationale a Moldovei;
- Regulamentul privind activitatea de credit a bancilor comerciale care activeaza in Republica Moldova, aprobat prin Decizia nr. 153 din 25.12.1997 a Consiliului de administratie a Bancii Nationale a Moldovei.

in datele lor generale, legile respective au rãspuns in bunã mãsura exigentelor in materie din economia moldoveneasca, iar legislatia bancarã actualã se aliniazã aproape in intregime la standardele UE in materie.

Cadrul institutional

- Banca Nationala a Moldovei.

Banca Nationala a Moldovei este preocupata de mentinerea stabilitatii valutei nationale. Pe fundalul cresterii emisiunii monetare din cauza achizitiilor considerabile a valuteiu straine cu scopul stabilizarii cursului de schimb a valutei nationale si completarea rezervelor in valuta straina, trebuie stabilit un echilibru intre stabilitatea cursului de schimb si reducerea cresterii preturilor.
in prezent in Republica Moldova sectorul bancar e constituit din doua nivele. Primul nivel este reprezentat de Banca Nationala a Moldovei fondata in iunie 1991 in conformitate cu decretul presedintelui Republicii Moldova si care isi desfasoara activitatea in conformitate cu Legea despre Banca Nationala a Moldovei. Banca Nationala a Moldovei este o persoana juridica, publica, autonoma fiind responsabila doar in fata Parlamentului. Ea are printre altele urmatoarele functii de baza:

• stabileste si promoveaza politica monetara si valutara in stat;
• actioneaza ca bancher si agent fiscal al statului;
• autorizeaza, supravegheaza si reglementeaza activitatea institutiilor financiare;
• acorda credite bancilor si statului;
• supravegheaza sistemul de plati in republica si faciliteaza functionarea eficienta a sistemului de plati interbancare;
• activeaza ca organ unic de emisiune a monedei nationale;
• pastreaza si gestioneaza rezervele valutare ale statului;
• in numele Republicii Moldova isi asuma obligatii si executa tranzactiile rezultate din participarea Republicii Moldova la activitatea institutiilor publice internationale in domeniul bancar, de credit si monetar in conformitate cu conditiile acordurilor internationale.

Legea autorizeaza Banca Nationala a Moldovei pentru supraveghere, inclusiv ii acorda imputernicirile de a licentia, a supraveghea si a reglementa activitatea institutiilor financiare. Banca Nationala a Moldovei este autorizata de asemenea sa oblige bancile sa prezinte informatiile si datele despre activitatea lor si sa le publice (insa numai in mod partial), sa impuna oricarei institutii financiare masuri de remediere sau sa aplice sanctiunile prevazute de Legea Nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la institutiile financiare.
Bancile comerciale reprezinta al doilea nivel al sistemului bancar din republica Moldova si i-si desfasoara activitatea in conformitate cu Legea institutiilor financiare. Legea privind institutiile financiare, dupa cum am specificat anterior, a fost adoptata de catre Parlament in 1995. Legea defineste afacerile bancare, stabileste conditiile pentru licentierea bancilor si proprietatea, si asigura regulamentele pe care banca trebuie sa le indeplineasca. Legea prevede diverse tipuri de sanctiuni pentru incalcarea legislatiei in vigoare si a regulamentelor sau a conditiilor anexate la autorizare. Bancile comerciale sunt banci universale. Pe piata lipsesc banci specializate, chiar daca bancile ce activeaza in domeniu dau prioritate unui sau altui segment de piata.
Sectorul bancar este mic in comparatie cu alte tari aflate intr-o perioada de tranzitie a economiei. in acelasi timp numarul de banci este foarte mare chiar in conditiile procesului de consolidare a sistemului bancar care se deruleaza in ultimii ani. in prezent activeaza 16 institutii bancare – 15 banci locale si sucursala Bancii Comerciale Române.
Sectorul bancar este unul dintre cele mai fragile elemente ale economilor in tranzitie, chiar daca in aparenta ele ar putea parea stabile. insa in cazul Moldovei situatia este mai buna chiar, comparativ cu tarile care au aderat la UE cum ar fi spre exemplu: 

- indicatorii de capitalizare si de expunere la risc sunt peste minimul cerut de BNM; 
- activitatea creditara este in expansiune, iar calitatea creditelor manifesta o tendinta de imbunatatire, ceea ce la rândul sau atesta un management imbunatatit; 
- ratele dobânzii sunt in scadere, desi nivelul lor este inca cu mult peste media europeana; 
- sistemul este liberalizat, este monitorizat adecvat si se pare ca activitatea bancara este unul dintre putinele domenii in care legislatia si realitatea moldoveneasca este deja pe deplin compatibila cu aquis-ul comunitar.

Probleme existente

- acoperirea de catre Banca Nationala a “gaurilor financiare” ale statului si deficitelor bugetare din contul rezervelor sale valutare, actiuni ce pericliteaza eforturile BNM de tinere sub control a inflatiei precum si la cresterea datoriei interne; 
- lipsa unor facilitati sigure la utilizarea mijloacelor banesti in valuta Republicii Moldova; 
- acordarea de garantii suplimentare la transferul de peste hotare a mijloacelor banesti in valuta straina; 
- deteriorari in structura calitativa a creditelor puse la dispozitia clientilor, care cresc intr-un fel ponderea creditelor de slaba calitate (“indoielnice”) in detrimentul celor de buna calitate; 
- cresterea ponderii creditelor pe termen scurt in defavoarea creditelor de investitii (pe termen lung).

Prioritati pe termen scurt:

 - continuarea procesului dezinflationist, urmarind ca la orizontul urmatorilor 5-7 ani rata inflatiei sa se inscrie in zona 5-6%;
- asigurarea suportului atit din partea publicului, cit si a factorului politic pentru promovarea unor politici antiinflationiste consecvente si coerente;
- ameliorarea politicii fiscale, prin evitarea deficitelor cvasi-fiscale si limitarea deficitului fiscal la un nivel finantabil neinflationist, mentinerea unui surplus primar si mentinerea deficitului bugetar la un nivel corelat cu obiectivele macro-economice.
- modificarea sistemului de asigurari sociale, reducerea costurilor bugetare cu datoria publica;
- construirea politicii monetare astfel ca baza monetara sa fie ajustata la evolutiile esentiale din economie;
- cresterea multiplicatorului bazei monetare si cresterea cererii de bani;
- perfectionarea modului de utilizare a veniturilor.

Strategia polikticii monetare prevede folosirea rezervelor de bani ca un obiectiv operational, iar a masei monetare – ca obiectiv intermediary. in present politica monetara este puternic afectata din cauza influentei asupra Republicii Moldova a factorilor si socurilor externe. Scopul final al politicii monetare intr-un viitor apropiat trebuie sa fie reducerea inflatiei si mentinerea ei la un nivel jos adecvat unei cresteri durabile economice. Trebuie sa fie folosite instrumente anti-inflationiste pentru a asigura o eficienta respectiva a politicii monetare. Politica Bancii Nationale a Moldovei trebuie sa fie directionata spre mentinerea unui echilibru intre valoarea maxima admisibila a emisiei de bani si neadmiterea unei aprecieri excesive a valutei nationale.

Prioritati pe termen mediu

- mentinerea ratei inflatiei la nivel acceptabil;
- continuarea dezinflatiei si refacerea intermedierii financiare, iar pe de alta parte,
- continuarea liberalizarii contului de capital si flexibilitatea ratei de schimb;
- cresterea transparentei si a responsabilitatii politicii monetare;
- corelarea politicii monetare interne cu politicile similare ale altor state si formularea politicii monetare in planul organismelor regionale (UE si BCE) si organismelor internationale (FMI), pentru realizarea echilibrului monetar intern si extern;
- validarea trendului descendent al inflatiei si nu anticiparea lui;
- evitarea unei conduite de tip stop and go a politicii monetare si consolidarea credibilitatii bancii centrale;
- sporirea increderii publicului in moneda nationala prin mentinerea unor rate real pozitive ale dobinzilor la depozitele bancare;
- majorarea capitalului normativ total al bancilor comerciale;
- consolidarea sistemului bancar (fuziunea bancilor mici in cadrul unor institutii financiar-bancare mai mari);
- armonizarea cadrului juridic al politicii monetare cu acquis-ul comunitar care va reglementa sfera aplicarii politicii monetare, armonizarea instrumentelor politicii monetare cu cele ale BCE;
- sporirea flexibilitatii cursului de schimb si sincronizarea acestui proces cu programul de liberalizare graduala a miscarilor de capital.

La crearea, pe termen mediu, a cadrului politicii monetare trebuie sa fie luate in considerare atit evolutiile restrictive create istoric cit si obiectivul integrarii in UE pe care autoritatile Republicii Moldova il declara primordial pentru tot spectrul de politici.
Din punctul de vedere al Bancii Nationale a Moldovei, definirea obiectivului principal al politicii monetare a BNM trebuie corelata cu obiectivul major al Bancii Centrale Europene. Pentru aceasta trebuie modificata legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei astfel ca sa fie specificat obiectivul de baza al BNM – mentinerea stabilitatii preturilor. in acest context, BNM trebuie sa coopereze in continuare cu Guvernul pentru o mai buna convergenta a politicilor promovate.
Banca Nationala a Moldovei trebuie sa exrcite dreptul de asi baza politica monetara pe un indicator de inflatie sintetic, bazat pe indicele preturilor de consum, baza speciala a inflatiei care va masura cresterea preturilor generata direct de factorii monetari, ceea ce va exclude fluctuatii de scurta durata a preturilor de consum cauzate de factori necontrolati de BNM.
Consolidarea politicii ratei BNM in stabilirea conditiilor pietei financiare a Republicii Moldova ar fi un alt obiectiv al politicii monetare si a cursuluii de schimb promovate de Banca Nationala a Moldovei.
Astfel, politica monetara a BNMtrebuie sa fie implementata in continuare cu prudenta urmarind monetarizarea crescinda a economiei nationale, care ar trebui sa fie sustinuta de increderea stabila in valuta nationala si consolidarea sectorului bankar pe fundalul cresterii reale a PIB.
O transparenta mai mare si o finalitate a politicii monetare trebuie sa sporeassca eficienta ei in combaterea inflatiei, mai ales prin atenuarea asteptarilor inflationiste care alimenteaza cresterea preturilor.
Preocuparea de baza a bancii centrale trebuie sa fie mobilizarea sprijinului public si politic in implementarea consecventa si coerenta a politicilor antiinflationiste.
Armonizarea instrumentelor politicii monetare cu cele ale BCE trebuie sa aiba drept scop perfectionarea instrumentelor pentru a asigura o lichiditate bancara mai buna. Pentru a mentine lichiditatea la un nivel relevant care depinde de dinamicile macroeconomice si conditiiloe pe piata, BNM trebuie sa foloseasca atit operatiunile de absorbtie a banilor, cit si de sporire a lichiditatii. Lichiditatea trebuie sa fie gestionata indeosebi prin operatiunile pietei deschise in detrimentul instrumentelor evident administrative (rezerve obligatorii).
Trebuiesc intreprinse eforturi pentru reducerea graduala a datoriilor publice interne contractate intre Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Moldovei.

1.4. Politica cursului de schimb

Cadrul legislativ

- Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Nationala a Moldovei Nr. 548-XIII din 21.07.95;
- Legea Republicii Moldova Legea Institutiilor Financiare Nr. 550-XIII din 21.07.95;
- Legea Republicii Moldova Nr. 382 din 04.07.96 cu privire la intensificarea controlului asupra repatrierii mijloacelor valutare provenite din tranzactii economice externe;
- Hotarirea Bancii Nationale cu privire la aprobarea Instructiunii privind rapoartele anuale ce reflecta unele operatiuni ale bancilor in valuta Nr. 269 din 14.10.99;
- Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul Republicii Moldova;
- Legea Republicii Moldova Nr. 1249 din 18.07.2002 pentru ratificarea Acordului privind crearea Comitetului Valutar Interstatal;
- Hotarirea Nr. 134 a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Moldovei din 19 iunie 2003 referitor la elaborarea de catre bancile din Republica Moldova a programelor privind prevenirea si combaterea spalarii banilor;
- Instructiunea privind stabilirea, anuntarea si arhivarea ratei oficiale de schimb a leului moldovenesc, aprobata prin Decizia Consiliului de administratie a Bancii Nationale a Moldovei nr. 399 din 23.12.1999.
Cadrul institutional

Cadrul institutional al politicii si pietei valutare il constituie:

 1. Banca Nationala a Republicii Moldova;
2. Bancile comerciale si sucursalele institutiilor financiar-bancare din strainatate care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Republicii Moldova;
3. CSV (Casele de schimb valutar) acreditate si licentiate de catre BNM;
4. Serviciul Vamal.
Luind in considerare importantele fluxuri de transferuri de bani de la cetatenii care lucreaza in strainatate, ceea ce eventual ar contribui la aprecierea valutei nationale, Banca Nationala a Moldovei trebuie sa promoveze o politica a cursului de schimb directionata spre nivelarea fluctuatiilor excesive a cursului de schimb fara a afecta serios obiectivul ei major – stabilitatea preturilor.

Probleme existente

• introducerea unor norme de interdictie si limitare a liberului schimb dintre leu si alte valute forte;
• interdictii noi la introducerea valutei in casieriile intreprinderilor si in conturile bancare;
• inasprirea si reglementarea regimului de monitorizare a tranzactiilor valutare in care se stipuleaza ca valuta nu poate ramâne pe un termen mai mare de 3 zile in contul curent;
• prezenta unui regim de notificare a organelor represive, in special a procuraturii, asupra trecerii prin conturi a mijloacelor valutare din exterior;
• aprecierea monedei nationale fata de valutele principale de referinta, fapt ce cauzeaza distorsiuni atit balantei de plati cit si exportatorilor autohtoni;
• practicarea de catre BNM unui regim valutar dirijat si nu a unui curs de schimb bazat pe flotare libera.

Prioritati pe termen scurt:

 - consolidarea rezervelor valutare la un nivel care ar permite acoperirea importurilor pe trei luni, prin:
- asigurarea prin politica creditara ca activele evaluate in moneda nationala sa fie mai mari ca cele in valuta straina;
- liberalizarea si consolidarea pietei valutare prin participarea tuturor bancilor ca dealeri si unificare cursurilor de schimb;
- crearea conditiilor pentru trecerea la convertibilitatea deplina a monedei nationale.
- reducerea riscurilor diminuarii competitivitatii externe si reducerii rezervelor valutare ale BNM, prin:.
- cresterea rezervelor valutare si prevenirea aprecierii excesive a leului (obiective interdependente);
- urmarirea unui proces gradual al dezinflatiei.

Luind in considerare influenta puternica a factorilor economici externi asupra economiei moldovenesti, rata de schimb a monedei nationale trebuie sa aiba un rol important in politica monetara si a cursului de schimb promovata de Banca Nationala a Moldovei. BNM trebuie sa mentina in continuare regimul flotant al ratei de schimb si sa stabileasca cursul official de schimb al leului moldovenesc in dolari in baza ratelor de schimb ce prevaleaza pe piata forex. Banca Nationala a Moldovei trebuie sa aiba dreptul sa intervina pe piata de schimb valutar pentru a exclude aprecierea exclusiva a valutei nationale si sa reduca fluctuatiile excessive a ratei de schimb. Instrumentele politicii de schimb trebuie sa includa: cumparari directe a valutei straine, operatiile de schimb valutar, transactiile forward. in acest sens, politica monetara si a cursului de schimb a Bancii Nationale a Moldovei trebuie sa tinda spre un echilibru intre emisia de bani si stabilitatea relativa a monedei nationale, care sa nu afecteze obiectivul major al BNM.
Promovind politica cursului de schimb, Banca Nationala a Moldovei trebuie sa aiba ca obiectiv mentinerea rezervelor de valuta straina la un nivel acceptabil pentru a acoperi necesitatile de import pe trei luni si sa aloce alte mijloace in valuta straina pentru instrumentele de investitii conform criteriilor de lichiditate si securitate.

Prioritati pe termen mediu:

 - acumularea substantiala de rezerve valutare, ceea ce va contribui atit la reducerea riscului specific de tara cit si la imbunatatirea ratingului de credit al Moldovei;
- limitarea de catre Banca Nationala a interventiilor directe pe piata valutara, sporirea, pina la un nivel acceptabil, a flexibilitatii ratei de schimb;
- asigurarea stabilitatii preturilor interne prin cresterea eficacitatii politicii monetare;
- legarea monedei nationale de euro si, paralel cu aceasta, semnarea unui acord de liber schimb cu UE;
- adoptarea de catre BNM a unui proces secvential de liberalizare a contului de capital;
- implementarea de catre Banca Nationala a Moldovei a legislatiei ce i-ar permite sa actioneze in anticiparea atacurilor speculative.

Politica cursului de schimb a Bancii Nationale a Moldovei pe termen mediu trebuie sa mentina in continuare regimul flotant al ratei de schimb si sa stabileasca cursul official de schimb al leului moldovenesc in dolari in baza ratelor de schimb ce prevaleaza pe piata forex. in cazul unei cresteri semnificative a ponderii Euro in circulatia totala a pietei forex, Banca Nationala trebuie sa modifice metodologia actuala pentru a stabili rata oficiala de schimb a leului moldovenesc in Euro. in consecinta, Banca Nationala prevede sa treaca de la cotatiile ratei oficiale de schimb a leului moldovenesc in Euro bazate pe cursul de reverinta a dolarului, asa cum este cotat el pe piata internationala, la cursul de schimb al leului moldovenesc in baza cotatiilor bancilor comerciale pe pietele intra- si interbancare din Republica Moldova.
Banca Nationala a Moldovei trebuie sa aiba dreptul sa intervina pe piata de schimb valutar pentru a exclude fluctuatiile excessive a cursului de schimb fara a afecta negative stabilitatea preturilor (inflatia in ansamblu).
Banca Nationala a Moldovei trebuie sa promoveze in continuare politica cursului de schimb directionata spre consolidarea rezervelor in valuta straina.



Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C