Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje

Economie competitiva

Economie competitiva

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova

II Prevederile din Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei

III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova



I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova

Reforma si dezvoltarea social-economica

Cresterea bunastarii populatiei
(17) Implementarea unor actiuni majore in vederea reducerii saraciei,in special prin perfectionarea eficientii sistemului de asistenta sociale
- Adoptarea si progresarea in implementarea Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei (SCERS), identificind prioritatile pe termen lung si scurt, aprobate de comunitatea donatorilor in baza celor trei piloni ai reducerii saraciei, identificati in strategia interimara (SCERS-I) din 2002; in special implementarea conditionalitatilor relevante privind eradicarea saraciei si securitatea sociala convenite in contextul Programului de Securitate Alimentara al UE.
(18) Reorientarea cheltuielilor publice in vederea reducerii substantiale a saraciei in rindurile copiilor si majorarii ratei de scolarizare primara
- Implementarea conditionalitatilor relevante privind eradicarea saraciei si securitatea sociala identificate in contextul Programului de Securitate Alimentara al UE.
- Dezvoltarea masurilor de protectie a copiilor bazate pe principiul comunitatii, in special in localitatile rurale, in colaborare cu autoritatile publice locale.
- Rationalizarea beneficiilor pentru copii si sporirea eficacitatii asistentei pentru familiile nevoiase.
- Eliminarea factorilor ce limiteaza accesul la invatamint pentru copiii din familiile nevoiase si imbunatatirea accesului acestora la invatamintul primar si secundar, in special in localitatile rurale.
Economia de piata functionala

(20) Perfectionarea economiei de piata funcюionale si a climatului de afaceri prin intermediul unor reforme structurale adecvate, orientate in acelasi timp si spre obtinerea transparentei si previzibilitatii conditiilor de desfasurare a afacerilor.
Avansarea continua in implementarea cadrului legislativ si regulatoriu precum este prevгzut in Art. 50 al APC.
- Implementarea masurilor intru imbunгtatirea convergentei in domeniile cheie ale legislatiei RM cu legislatia UE, in particular in sectoarele identificate in prezentul Plan de Acюiuni. Elaborarea unui program de lucru
in contextul reformei regulatorii in baza (1) listei de actiuni ce urmeaza a fi realizate si legislatiei ce urmeaza a fi examinata dupa ordinea de prioritati, si
(2) identificarii institutiilor responsabile si a unor termene realistice pentru implementarea acestor actiuni, sustinute de resurse financiare si umane adecvate si instruirea acestora, precum si a structurilor care sa asigure
coordonarea intre diferite autoritati administrative implicate.
- Asigurarea functionalitatii depline a organismelor principale de reglementare. Elaborarea unui program de masuri „flanking”, incluzand standarde imbunatatite de elaborare a actelor normative si a regulamentelor,
asigurand functionarea adecvata a organismelor de reglementare si urmarind implementarea masurilor.
- Optimizarea cerintelor administrative pentru companii (aprobarea cadrului juridic relevant; implementarea; simplificarea schemei de raportare si a obligatiilor administrative; limitarea la minim a numarului de licente si permise necesare pentru initierea activitatilor economice)
- Examinarea si implementarea celor mai bune practici privind consultarea si notificarea agentilor economici cu referire la noile masuri de reglementare (transparenta) si asigurarea unei perioade suficiente de timp necesare pentru adaptarea la aceste noi regulamente ale desfasurarii afacerilor (previzibilitatea). Dezvoltarea dialogului cu investitori si antreprenori privind modalitatile de imbunatatire a climatului de afaceri.
- Crearea unui mediu de afaceri potrivit pentru societati, de ex. adoptarea si implementarea legislatiei privind concurenra eficienta si falimentul.
(21) Implementarea programului de privatizare, in special axandu-se asupra privatizarii la scara extraordinar de larga drept prioritate si a celei a sectorului energetic
- Continuarea imbunгtгairii interferentei intre sectorul privat si sectorul public in conformitate cu recomandarile Bancii Mondiale.
- Accelerarea si majorarea transparentei programului de privatizare, axandu-se in special asupra privatizarii la scara larga in sectoarele cheie.

Dezvoltarea durabila
 
Promovarea dezvoltarii durabile

- Luarea de masuri primare in vederea implementarii strategiei nationale pe termen lung privind dezvoltarea durabila.
- Finalizarea instituirii structurilor administrative si a procedurilor pentru asigurarea planificarii strategice a dezvoltarii durabile si a coordonгrii intre actorii relevanti ai procesului.
- Implementarea masurilor de integrare a consideratiilor de mediu in alte sectore ale politicii, in particular in industrie, energetica, transport, dezvoltare regionala si agricultura.
Obiectiv pe termen lung
- Implementarea strategiei nationale pe termen lung pentru dezvoltarea
durabila.
Politica concurentiala
(37) Implementarea angajamentelor privind ajutoarele de stat conform art. 48/2.2 al Acordului de Parteneriat si Cooperare prin asigurarea transparentei depline in domeniul ajutoarelor de stat.
- Identificarea unei definitii uniforme si obligatorii a ajutorului de stat care ar fi compatibila cu cea a UE (aprobata prin lege sau hotarare de guvern);
- Asigurarea transparentei complete privind ajutoarele de stat acordate in Moldova, in particular prin (i) elaborarea unei liste exhaustive a institutiilor, organismelor ce acorda ajutoare de stat, (ii) crearea unui mecanism national pentru centralizarea informatiei privind ajutoarele de stat acordate in Moldova, in vederea elaborarii unor rapoarte anuale privind volumul, tipurile si beneficiarii acestor ajutoare
(38) Implementarea angajamentelor cu referire la anti-monopol conform art. 48.2.1al APC prin asigurarea suficientei si compatibilitatii legislatiei anti-monopol nationale si a regimului de control intern din Moldova cu UE
- Evaluarea eficientei cadrului legislativ curent (legea privind concurenta din 2000), inclusiv respectarea principiului nedescriminarii, transparentei si corectitudinii procedurale;
- Asigurarea implementarii legislatiei privind concurenta, in particular prin:
- Crearea Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei prevazute in Legea privind concurenta din 2000, ca o structura apolitica.
- Asigurarea acordarii agentiei pentru protectia concurentei a unor imputerniciri adecvate, inclusiv capacitatea de decizie; dreptul la investigatii prin autosesizare, dreptul de eliberare de titluri executorii si dreptul de aplicare a sanctiunilor (ex. amende)
- Dotarea cu resurse umane si financiare adecvate, precum si instruirea personalului in domeniul administrarii concurentei.


II Prevederile din Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei
 
PROMOVAREA SI PROTECTIA CONCURENTEI 

23. Politica in domeniul protectiei concurentei are la baza urmatoarele principii: (i) dreptul agentilor economici, asigurat de legislatie, la concurenta loiala si existenta regulilor de efectuare corecta si onesta a activitatii de intreprinzator; (ii) inadmisibilitatea limitarii concurentei, abuzului de situatia dominanta pe piata, lezarii drepturilor legitime ale consumatorilor; (iii) obligatia autoritatilor administratiei publice centrale si locale de a contribui la dezvoltarea si protectia concurentei.
24. Situatia existenta in domeniul protectiei concurentei nu este satisfacatoare. Una dintre cauze consta in lipsa reglementarii eficiente a activitatilor antimonopol si de protectie a concurentei, deoarece pina in prezent nu a existat o politica relevanta coerenta si stricta, iar efectuarea functiilor antimonopol a fost dispersata intre mai multe structuri de stat.
25. Crearea Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei si Reglementarea Monopolurilor este primul pas in promovarea politicii de stat in domeniu. Agentia va prelua functiile de reglementare antimonopol, inclusiv in sfera monopolurilor naturale. Aceasta va permite concentrarea functiilor de reglementare antimonopol intr-un singur organ, ceea ce va asigura aplicarea uniforma a principiilor si practicii, precum si promovarea politicii competitive coerente in toate domeniile economiei nationale. Elaborarea legilor noi ce tin de protectia concurentei, inclusiv a celor privind monopolurile naturale, companiile holding, reglementarea pietei serviciilor financiare, va asigura cresterea numarului de piete fata de care va fi promovata o politica antimonopol eficienta. Reglementarea activitatii de intreprinzator propusa de autoritatile publice la nivel national si local va contine elemente stimulatorii pentru dezvoltarea concurentei, inclusiv reducerea costurilor si protectia drepturilor consumatorilor.
26. Agentia isi va crea pagina web, unde vor fi publicate rezultatele studiilor speciale si materiale informationale. Acest fapt va contribui la asigurarea transparentei politicii in domeniu si a activitatii agentiei. Luind in considerare perspectiva intensificarii cooperarii internationale, precum si obligatiile asumate in cadrul OMC, Guvernul va asigura conditii echitabile pentru toti participantii pietei prin stabilirea unor reguli clare si unice de comportare, prin care se va asigura o concurenta eficienta. 

ASIGURAREA STABILITATII MACROECONOMICE
 
Analiza situatiei

27. Conform celor descrise in capitolul III al prezentei Strategii, in ultimii ani dinamica principalilor indicatori macroeconomici a fost destul de pozitiva. Pe parcursul anilor 2000 - 2002 s-a inregistrat o crestere continua a PIB. In anul 2003 ritmul cresterii PIB s-a redus, dar nivelul de crestere a ramas destul de inalt - 6,3%. Cea mai esentiala crestere a fost inregistrata in industrie, ritmurile acesteia fiind in ascensiune de la - 7,7% in 2000 pina la 13,6% in 2003. In acest rastimp, in sectorul agrar, perioadele de crestere au alternat cu perioadele de recesiune. In anii 2000 si 2003 volumul productiei agricole s-a redus cu 3,3% si, respectiv, cu 14,1%, in 2001 el a crescut cu 6,4%, iar in 2002 – cu 3,4%.
28. Cresterea investitiilor in capital fix a inceput abia in 2001, adica dupa un an de la inceputul cresterii PIB. Volumul de investitii a crescut semnificativ in anii 2001 si 2002 – cu 11% anual, in 2003 – 16%. Insa, in general, rata investitiilor in capital fix ramine scazuta – circa 14% din PIB in 2003. Pe parcursul perioadei de crestere economica s-a marit volumul exporturilor si al importurilor. In 2000 exporturile au crescut doar cu 1,7%, iar in 2003 – cu 22,7%. In acelasi timp, volumul importurilor a crescut mai rapid decit volumul exporturilor. Cu ritmuri deosebit de inalte a crescut volumul importurilor in 2000 si in 2003 – cu 32,4% si, respectiv, cu 35,1%. In 2001 importul a crescut cu 15%, in 2002 – cu 16,3%. Cresterea importului in comparatie cu exportul a condus la formarea unui deficit persistent al balantei comerciale, ce s-a majorat brusc in 2003 – in acest an deficitul balantei comerciale a fost de doua ori mai mare decit in 2000.
29. In pofida cresterii economice si imbunatatirii principalilor indicatori macroeconomici, se mentine un anumit dezechilibru. Pentru a-l depasi va fi necesara imbunatatirea conditiilor ce asigura stabilitatea cresterii prin continuarea reformelor structurale ce vor permite mentinerea unor ritmuri inalte de crestere a productiei industriale, a exportului si a investitiilor. Reformele structurale vor fi orientate spre sporirea potentialului de crestere a diferitelor sectoare, spre crearea mai multor locuri de munca si spre cresterea veniturilor populatiei, fapt ce va servi drept baza pentru reducerea saraciei.

Obiective

30. In perspectiva pe termen mediu, politica va fi orientata spre asigurarea unor conditii stabile, necesare pentru continuarea cresterii durabile a economiei si reducerea saraciei.
31. Obiectivele principale pe termen mediu sint urmatoarele:
i) diminuarea inflatiei in scopul asigurarii unor conditii favorabile pentru activitatile de libera initiativa si investitionale, precum si pentru protectia veniturilor reale ale populatiei;
ii) promovarea politicii flexibile a cursului de schimb al monedei nationale si crearea unor conditii favorabile pentru activitatea economica externa;
iii) stabilizarea situatiei in domeniul datoriei externe si ameliorarea gestionarii datoriei pentru diminuarea riscurilor externe;
iv) realizarea unei politici bugetar-fiscale ce ar asigura un echilibru intre veniturile si cheltuielile bugetare.

Prognoza macroeconomica pe termen mediu

32. Prognoza macroeconomica expusa in continuare se bazeaza pe urmatoarele premise:
i) cresterea medie anuala a PIB va fi determinata de ritmul cresterii volumului productiei industriale, de extinderea sectorului de servicii, a exportului si a investitiilor in capital fix;
ii) implementarea politicilor macroeconomice si structurale orientate spre:
(a) ameliorarea mediului de afaceri; (b) dezvoltarea industriei si a sectorului de servicii in baza tehnologiilor avansate; (c) atragerea investitiilor autohtone si straine; (d) restructurarea si modernizarea intreprinderilor; (e) promovarea exporturilor si substituirea importurilor; (f) perfectionarea managementului intreprinderilor de stat si private.
33. Ultima prognoza macroeconomica pentru anii 2004-2006 a fost elaborata de Ministerul Economiei, cu luarea in considerare a faptului ca, probabil, in aceasta perioada va avea loc o incetinire a ritmurilor de crestere economica, inregistrata, de regula, dupa atingerea unor cote inalte de crestere. Cresterea PIB in 2002 a constituit 7,8%, iar in 2003 el s-a redus pina la 6,3%.
34. Scenariul de baza al prognozei prevede cresterea PIB in 2004 cu 6%, iar in urmatorii doi ani – cu 5% anual. Ritmurile prognozate sint considerate ca minim necesare pentru formarea resurselor si a conditiilor de reducere a nivelului saraciei in perspectiva pe termen mediu.
35. Implementarea consecventa a reformelor structurale va consolida potentialul de crestere economica. Se prevede ca ritmurile de crestere a productiei industriale vor fi mai inalte decit ritmurile de crestere a PIB. In 2004 se prevede marirea volumelor de productie industriala cu 12%, iar in anii 2005-2006 – in medie cu 10,5% anual. Volumul serviciilor prestate populatiei in 2004 va creste cu 7%, iar in anii 2005-2007 – cu 6% anual. Ritmurile de crestere a productiei agricole se prevad a fi destul de moderate si in usoara scadere. In 2004 volumul productiei agricole se va mari cu 7,5% („compensarea” recesiunii din anul 2003), in 2005 – cu 4% si in 2006 – cu 3%. In realitate, dinamica productiei agricole in Moldova este foarte imprevizibila, deoarece este influentata puternic de conditiile climaterice variabile.
36. Cresterea productiei industriale va influenta dinamica exportului. Sporul exportului, conform prognozei, va constitui in 2004 14%, in 2005 – 13% si in 2006 – 12%. Se presupune ca marirea volumelor productiei industriale va contribui la substituirea importului, fapt ce va atenua intrucitva tendinta de depasire a cresterii importului fata de export si problema deficitului balantei comertului exterior. In 2004 se prevede o crestere a importului cu 9%, in 2005 - cu 7%, in 2006 – cu 6%.
37. Mentinerea ritmurilor prognozate de crestere economica va fi asigurata in mare masura prin majorarea volumului de investitii in capitalul fix. Se presupune ca ritmurile de crestere a investitiilor vor fi mai inalte decit cele ale PIB. In 2004 volumul investitiilor capitale se va mari cu 13%, in 2005 – cu 10% si in 2006 – cu 9%. In acelasi timp, exista riscul ca marirea volumului investitiilor sa fie sub nivelul prognozat din cauza imprevizibilitatii dinamicii si volumului investitiilor straine, precum si din cauza conditiilor nefavorabile de creditare bancara, dintre care e de mentionat nivelul comparativ inalt al ratelor dobinzii.
38. Promovarea unei politici monetar-creditare echilibrate reprezinta o prioritate pentru reducerea inflatiei si crearea de conditii pentru cresterea economica durabila in perioada pe termen mediu. Cresterea nivelului inflatiei pina la 15,7% in 2003 a avut un impact negativ asupra activitatii investitionale si de afaceri. Izbucnirea inflatiei a fost provocata de cresterea preturilor la cereale si la faina, de majorarea pe cale administrativa a tarifelor la gazele naturale si la energia electrica, la serviciile de transport si de telecomunicatii, precum si de marirea volumului de transferuri banesti ale remitentilor.
39. Pentru sterilizarea excedentului de valuta si completarea propriilor rezerve, BNM a sporit volumul achizitiilor de valuta straina. In consecinta, la sfirsitul anului 2003, masa monetara a crescut cu 30,7%. BNM a fost nevoita sa inaspreasca politica monetar-creditara, majorind normativele formarii rezervelor obligatorii si rata dobinzii de baza pentru creditele acordate.
40. Politica monetar-creditara a BNM in perioada pe termen mediu va fi orientata spre reducerea inflatiei si mentinerea stabilitatii pe piata monetara, fapt ce va asigura conditii favorabile pentru cresterea activitatii investitionale si de afaceri a sectorului privat, pentru cresterea veniturilor reale si a capacitatii de cumparare a populatiei.
41. Pornind de la prognoza macroeconomica, elaborata de Ministerul Economiei pentru perioada anilor 2004-2007, BNM a elaborat programul monetar ce prevede:
i) monitorizarea proceselor inflationiste in scopul reducerii ritmurilor de crestere a preturilor (de la 9% in 2004 pina la 5% in 2007);
ii) saturarea echilibrata a economiei cu resurse monetare – cresterea nivelului de monetizare (M3 in % fata de PIB) de la 31,2% in 2003 pina la 47,0% in 2007;
iii) cresterea moderata a creditarii economiei (cu 34,8% in 2004 si cu micsorarea ulterioara a sporului pina la 19% in 2007).
42. Politica BNM in domeniul ratei de schimb, precum si politica monetar-creditara in ansamblu sint orientate spre sustinerea cresterii economice durabile si prevad:
i) mentinerea in continuare a regimului fluctuant al cursului valutar si formarea cursului monedei nationale in functie de dinamica cererii si ofertei, de situatia economica din tara si de pe pietele externe;
ii) intervenirea pe piata valutara pentru atenuarea oscilatiilor exagerate ale cursului valutar;
iii) mentinerea rezervelor valutare internationale la un nivel adecvat si plasarea activelor valutare ale BNM in instrumente investitionale, ce corespund criteriilor de securitate si lichiditate.
43. De remarcat ca, in conditiile deficitului persistent al balantei comertului exterior, deprecierea monedei nationale ar fi putut imbunatati intrucitva soldul balantei prin sporirea competitivitatii produselor exportate si cresterea preturilor la produsele importate. Insa efectele deprecierii sint foarte limitate, deoarece scaderea considerabila a cursului monedei nationale va majora rata inflatiei din cauza dependentei sporite a economiei Republicii Moldova de import, inclusiv de importul marfurilor strategice (resurselor energetice). In afara de aceasta, rata de schimb a leului moldovenesc pe piata este mult mai scazuta decit rata acestuia calculata dupa paritatea puterii de cumparare. Apropierea treptata a cursului de piata de cursul calculat dupa paritatea puterii de cumparare impiedica deprecierea considerabila a monedei nationale. Se prevede o reducere moderata a ratei de schimb a leului cu 19,3% din decembrie 2003 pina in decembrie 2007.
44. Dependenta considerabila a dezvoltarii economiei Republicii Moldova de factorii economici externi, inrautatirea conditiilor si a rezultatelor activitatii economice externe si scaderea nivelului investitiilor straine in 2003 transforma problema imbunatatirii relatiilor economice externe in una primordiala. In 2003, deficitul balantei comerciale a atins 31,3% din PIB. Desi volumul transferurilor remitentilor a crescut (pina la 18,6% din PIB), faptul acesta nu a compensat cresterea deficitului balantei comerciale. In consecinta, a crescut soldul negativ al contului curent pina la nivelul de 10,8% din PIB. Sistarea finantarii Republicii Moldova de catre organizatiile internationale a avut un impact negativ asupra balantei de plati. Pentru prima data in ultimii ani, pe linga deficitul contului curent, s-a inregistrat un deficit al contului financiar. S-a agravat problema formarii volumului necesar de rezerve internationale, a caror marime nu a acoperit volumul importului pe trei luni.
45. Merita a fi mentionat faptul ca transferurile remitentilor, mentionate in paragraful 180, reprezinta numai fluxurile financiare inregistrate de catre sistemul bancar. In realitate, remitentii transfera din strainatate sume foarte importante de bani pe cai nebancare.
46. Conform Prognozei indicatorilor de baza ai balantei de plati, alcatuite de BNM, in perioada anilor 2004-2007 se va produce o oarecare stabilizare a pozitiilor economice externe ale tarii, ca urmare a:
i) cresterii exportului si reducerii nivelului deficitului balantei comerciale (de la 27,6% din PIB in 2004 pina la 20,3% din PIB in 2007);
ii) afluxului de transferuri banesti ale remitentilor, al caror volum va constitui anual in medie circa 17% din PIB;
iii) afluxului de mijloace pe linia asistentei tehnice si a reluarii finantarii externe de catre creditori.
47. Se prognozeaza o reducere treptata a deficitului conturilor curente (de la 7,7% din PIB in 2004 pina la 3% din PIB in 2007).
48. Se prevede solutionarea consecventa a problemei datoriei publice in baza stabilizarii in continuare a sistemului bugetar-fiscal, imbunatatirii balantei comerciale si de plati si administrarea mai eficienta a datoriilor. In strategia de gestionare a datoriei publice pe termen mediu (anii 2004-2007), elaborata de Ministerul Finantelor, sint stabilite directiile principale de stabilizare a datoriei externe:
i) imbunatatirea disciplinei platilor ce tin de deservirea si stingerea datoriilor acumulate de stat;
ii) atragerea resurselor creditare in corespundere cu evaluarea posibilitatii rambursarii si utilizarii lor eficiente;
iii) asigurarea transparentei procesului de plasare si utilizare a resurselor atrase;
iv) continuarea procesului de restructurare a datoriei externe pe baza bilaterala si identificarea posibilitatilor de refinantare a datoriilor multilaterale.
49. Un rol important in asigurarea stabilitatii macroeconomice ii va reveni mentinerii echilibrului bugetar si stabilitatii procesului de redistribuire a resurselor bugetare.
50. Conform prognozelor, in anii 2004 - 2006 totalul veniturilor bugetului public raportat la PIB se va diminua nesemnificativ si va constitui in anul 2004 36,1%, in anul 2005 – 35,6% si in anul 2006 – 34,6%. In proportii neinsemnate va varia si volumul cheltuielilor bugetului public raportat la PIB: in 2004 va fi de 36,5%, in 2005 – de 36,4%, in 2006 – de 35%. Se prevede un mic deficit bugetar anual in raport cu PIB (in 2004 - 0,3%, in 2005 – 0,8%, in 2006 –0,4%).


III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

1. Tranzitia la economia de piata functionala

1.1. Liberalizarea preturilor

Actualmente marea majoritate a preturilor si tarifelor sint libere, nivelul lor fiind determinat de conditiile specifice de pe piata. Guvernul nu intervine in stabilirea acestora decât in cazurile prevazute expres de lege si anume in situatii de monopol legal (intreprinderi, companii nationale carora li s-a incredintat productia anumitor bunuri sau prestarea anumitor servicii), activitati supuse prin lege unui regim special (Legea Republicii Moldova privind limitarea activitatii monopoliste si dezvoltarea concurentei Nr. 906-XII din 29.01.92, Monitorul oficial Nr.2 din 28.02.1992). Cu toate acestea un numar de cca 20 de preturi si tarife sint inca administrate (10 dintre acestea sint incluse in cosul de consum cum ar fi energia electrica si termica, unele produse alimentare, serviciile telefonice de baza etc.)

Mai exista citeva domenii sensibile din punct de vedere social in care preturile continua sa fie fixate de stat. Aceasta insa nu contravine nicidecum principiilor practice de functionare ale unei economii de piata social orientate. Chiar si tarile europene practica fixarea preturilor la un set de produse si, mai ales, servicii de importanta publica. in acelasi timp, este necesara revizuirea periodica si de comun acord cu producatorii si cu consumatorii a nivelului preturilor fixate, de exemplu, la tarifele pentru serviciile comunale. Un nivel exagerat de redus al acestora pur si simplu va pune in pericol de faliment intreprinderile publice sau private care le presteaza. De asemenea, ramân unele sectoare de activitate economica care inca nu sunt liberalizate, cum ar fi telecomunicatiile.

Cadrul legislativ

- Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Nationala a Moldovei Nr. 548-XIII din 21.07.95;
- Legea Republicii Moldova, Legea Institutiilor Financiare Nr. 550-XIII din 21.07.95;
- Legea Republicii Moldova cu privire la protectia concurentei Nr. 1103-XIV din 30.06.2000;
- Legea Contabilitatii Nr. 426-XIII din 04.04.95;
- Legea cooperatiei de consum Nr. 1252-XIV din 28.09.2000;
- Legea Republicii Moldova Nr. 1163 din 24.04.97 cu privire la Codul fiscal;
- Codul civil, Legea Republicii Moldova Nr. 1107-XV din 6.06.2002;
- Legea Republicii Moldova cu privire la tariful vamal Nr. 1380-XIII din 20.11.97;
- Legea Republicii Moldova Nr.1149-XIV din 20.07.2000 cu privire la Codul vamal;
- Legea Republicii Moldova cu privire la comertul interior Nr.749-XIII din 23.02.96.

Cadrul institutional

Structurile abilitate sa asigure liberalizarea preturilor si comertului:
- Guvernul;
- Ministerul Economiei;
- Ministerul Finantelor;
- Banca Nationala a Moldovei;
- Departamentul de Statistica si Sociologie;
- Departamentul Comertului;
- Departamentul Vamal;
- Departamentul Standardizare si Metrologie;
- Camera de Comert si Industrie;

Probleme existente

Liberalizarea partiala si in trepte a preturilor, in locul uneia pe ansamblu, s-a dovedit a scumpi enorm pe termen lung aceasta actiune. Efectuarea in trepte a liberalizarii preturilor, pe baza subventionarii preturilor unor produse si servicii de baza pentru consumul populatiei, a declansat de fapt o subventionare inversa a produselor cu preturi mai devreme liberalizate pe seama celor cu preturi mai tirziu liberalizate. Consecintele operatiunii au fost suportate de populatie, care se credea protejata prin subventionarea acestor din urma produse de la buget, dar care de fapt finanta, in detrimentul propriu, scaderea productiei de bunuri de interes social.
Liberalizarea preturilor fara liberalizarea dobinzilor a avut un efect de decapitalizare a sistemului bancar si pierderea functiei creditului ca pirghie de restructurare economica.
S-a recurs la o liberalizare a preturilor fara liberalizarea cursului valutar cu pretul fortarii conturilor interne ale statului (cresterii datoriei interne) si accentuarii periclitante a deficitului din conturile externe ale tarii.

Prioritati pe termen scurt:
- preturile si tarifele produselor administrate trebuie sa fie ajustate in conformitate cu prevederile legale (trimestrial sau lunar, dupa caz, in functie de evolutia cursului de schimb sau a inflatiei).

Prioritati pe termen mediu:
- consolidarea si reglementarea disciplinei;
- intarirea disciplinei financiare.

1.2. Piata financiara, restructurarea sistemului bancar si impactul reformei sistemului de pensii asupra pietei de capital


Tendinte generale

Coordonarea politicilor financiare, monetare si fiscale este cruciala in asigurarea stabilitatii economice. Dat fiind obiectivul politicii monetare de a asigura stabilitatea preturilor, a celei financiare de a asigura buna functionare a pietei de capital (HVS, actiuni si obligatiuni).

Cadrul legislativ

- Legea Republicii Moldova privind institutiilor financiare Nr. 550-XIII din 21.07.95;
- Legea Republicii Moldova Nr. 1163 din 24.04.97 cu privire la Codul fiscal;
- Legea Republicii Moldova Nr. 329 din 25.03.99 cu privire la fondurile nestatale de pensii;
- Legea Republicii Moldova Nr. 489 din 08.07.99 privind sistemul public de asigurari sociale;
- Legea Republicii Moldova Nr. 121 din 03.05.2001 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor;
- Legea Republicii Moldova Nr. 1238 din 28.09.2000 privind aprobarea Conceptiei reformarii sistemului de salarizare;
- Hotarirea Guvernului Nr. 843 din 10.09.99 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a pensiei;
- Hotarirea Guvernului Nr. 127/16.02.2001 cu privire la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale;
- Hotarirea Parlamentului Nr. 141 din 23.09.98 pentru aprobarea Strategiei reformei sistemului de asigurare cu pensii din Republica Moldova;
- Legea Republicii Moldova Nr. 1591 din 26.12.2002 privind protectia sociala suplimentara a unor beneficiari de pensii, stabilite in sistemul public de asigurari sociale;
- Hotarirea Guvernului Nr. 412 din 22.04.2004 despre aprobarea unor acte normative ce tin de stabilirea si plata pensiilor functionarilor publici.

Cadrul legislativ existent nu prevede fuctionarea unor fornduri de pensionare private, in consecinta nu exista suficienta diversificare a sistemului financiar din Republica Moldova.

Cadrul institutional

Structurile abilitate sa asigure activitatea eficienta si interdependenta intre piata financiar-bancara si sistemului public de pensii:
- Guvernul;
- Ministerul Economiei;
- Banca Nationala a Moldovei;
- Ministerul Finantelor;
- Ministerul Muncii si Protectiei Sociale;
- Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare;
- Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Probleme existente

In Republica Moldova politica fiscala a fost mai degraba restrictiva in ultimii ani. Deficitul bugetar general a fost redus de la 3,3 % (exceptind veniturile din privatizari) din PIB in 1998 la 1,6% din PIB in 2003. Oricit de bine ar arata aceste evolutii pe hirtie, in practica situatia este mai serioasa, in principal din doua motive.

Primul este legat de deficientele din sistemul asigurarilor sociale. in cadrul acestuia sistemul de pensii se afla in cea mai precara stare si daca nu se vor lua masuri de remediere intr-un timp scurt este greu de imaginat cum va putea fi evitat o criza de amploare. in 2003, Moldova a avut oficial 1,7 angajati pentru fiecare pensionar. Nu trebuie de uitat faptul ca o buna parte a fortei de munca active lucreaza fie in strainatate, fie in sectorul informal. De asemenea nu trebuie uitata populatia din mediul rural care lucreaza in agricultura. Pentru comparatie, numarul de angajati raportat la pensionari in vestul Europei, deja considerat a fi in zona de pericol, este de 4 la 1 si se estimeaza sa scada pina la 2 la 1 in 2040.
Pe parcursul ultimilor ani ponderea cheltuielilor legate de pensii in totalul cheltuielilor bugetare a crescut. Costurile legate de sistemul de pensii e de presupus ca vor continua sa exercite presiuni asupra bugetului si in anii care vin. Aceasta stare de fapt este de asteptat sa se inrautateasca datorita ratei natalitatii scazute si cresterea fenomenului emigrationist.

Cel de-al doilea aspect este constituit de indisciplina financiara care continua sa persiste in sistem. intreprinderile au acumulat un nivel ridicat de arierate. Perpetuarea unei astfel de culturi in care neplata datoriilor la buget a fost tolerata, a echivalat in fapt cu acordarea de subsidii importante de la buget.

Un element important a fost inflatia care a ajutat multe intreprinderi sa supravietuiasca, mascindu-le astfel ineficienta; rata ridicata a inflatiei a redus in termeni reali datoriile (arieratele) debitorilor. Ca o consecinta resursele nu au fost in mod consistent alocate catre cei mai productivi agenti economici acest fapt având un efect negativ asupra eficientei globale. Urmarea a fost o crestere substantiala a deficitelor cvasifiscale ce creeaza potentiale presiuni asupra finantelor publice, implicit a sistemului de pensii.

O mare parte din aceste arierate se regasesc in sectorul energetic. O rata scazuta a incasarilor si politica intreprinderilor din acest sector de a mentine preturile sub costurile curente a dus la acumularea unor deficite cvasifiscale importante.

Volumul arieratelor la bugetul general consolidat a urmat de asemenea o tendinta crescatoare in ultimii ani. Ceea ce este mai ingrijorator insa este faptul ca aceste cresteri au avut loc in ciuda eforturilor guvernului de a imbunatati procentul de colectare a taxelor. Potentialul pericol pe care aceste arierate il au indirect asupra bugetului poate pune in pericol stabilitatea macroeconomica. Ca urmare a acestor distorsiuni financiare, sistemul s-a confruntat si a fost iremediabil afectat de crize majore, economica si demografica, care au marcat Republica Moldova dupa 1991, respectiv:

• tranzitie demografica rapida, cauzata de cresterea sperantei de viata si declinul fertilitatii, care a condus la cresterea rapida a ponderii persoanelor virstnice in totalul populatiei;
• reducerea numarului de contribuabili din cadrul populatiei active, in 2003 numai 55% din aceasta populatie fiind cuprinsa in sistemul asigurarilor sociale;
• reducerea considerabila a numarului salariatilor, principale cauze ale acestui fenomen au fost:

o cresterea numarului de persoane care isi desfasoara activitatea in agricultura sau care desfasurau activitati independente, pentru care nu se plateau contributii de asigurari sociale;
o amploarea muncii “la negru”, estimata in 2003 la cca 200 mii persoane;
o restructurarea intreprinderilor si somajul masiv indus, pentru care nu s-a mai platit contributia de asigurari sociale;
o dezechilibrul financiar cronic al bugetului de asigurari sociale;
o deteriorarea sumelor nominale ale pensiilor, care, desi au inregistrat cresteri prin indexari, majorari, corelari, s-au redus in raport cu evolutia veniturilor salariale;
o decalaje majore in sistemul de pensii, prin adoptarea unor masuri de protectie sociala mai accentuata pentru pensiile mai mici, cea mai afectata fiind pensia pentru limita de virsta si vechime integrala. Decalajele au fost alimentate si de formula de calcul a pensiei, care a favorizat pensiile obtinute de salariatii cu salarii mari.

Restructurarea sistemului de pensii necesita schimbarea actualului sistem – in care cheltuielile cu pensiile din fiecare an sint finantate de incasarile la buget din acelasi an.

Prioritati pe termen scurt:

- elaborarea unui proiect de lege interministerial (Ministerul Economiei, Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale) care ar in vedere introducerea a trei piloni:

• primul bazat pe un sistem public obligatoriu;
• al doilea ar urma sa introduca pensiile private;
• cel de-al treilea atragerea de contributii voluntare ale angajatilor la (prin crearea) fonduri de pensii corporative.

Introducerea acestor schimbari va avea un impact asupra deciziilor de investitie si economisire a agentilor economici. Odata cu aparitia unor fonduri de pensii private sistemul financiar din Republica Moldova ar urma sa devina mai diversificat, si probabil mai sanatos, fapt ce va consolida unul din canalele de influienta ale politicii monetare.

Prioritati pe termen mediu:

- crearea fondurilor de pensii ocupationale (acestea urmeaza a fi constituie din contributii platite periodic, atit de angajat, cit si de angajator. Fondurile de pensii ocupationale (FPO) vor putea fi administrate de institutiile financiar-bancare, societatile de asigurari si cele de investitii, care dispun de un capital social de minim 5 milioane de Euro);
- organizarea unui sistem public de pensii unic, garantat de stat, pe principiul redistribuirii, directionat spre asigurarea unei protectii de baza;
- organizarea Casei Nationale de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS), institutie publica autonoma de interes national, care va administra si gestiona sistemul public de pensii;
- definirea cu precizie a raspunderii juridice pentru nerespectarea dispozitiilor legale in materie, precum si infiintarea unor sectii speciale de asigurari sociale pe linga Curtea de Apel, menite sa rezolve in conditii de competenta si operativitate crescute litigiile avind ca obiect drepturi sau obligatii de asigurari sociale;
- alinierea la o serie de prevederi comunitare, in vederea facilitarii aderarii Republicii Moldova la UE (astfel, se va crea posibilitatea exportului de prestatii, atit pentru cetatenii moldoveni care lucreaza in strainatate in baza unor acorduri bilaterale incheiate de Moldova, avind drepturi ca urmare a perioadei de asigurare si a existentei acordurilor bilaterale);
- introducerea unei noi formule de calcul a pensiei prin luarea in considerare a contributiei platite pe toata perioada de activitate, ceea ce ar permite:
• eliminarea influentei negative a inflatiei acumulate pe termen lung;
• realizarea unei legaturi mai strinse intre nivelul contributiilor achitate si nivelul prestatiilor obtinute;
• eliminarea distorsiunilor induse de formula de calcul anterioara.
1.3. Dreptul de proprietate

Proprietatea, indiferent ca forma prezenta, a fost si este principalul pilon nu numai in domeniul activitatii economice, ci si in cel politic. Reglementarea legala a dreptului de proprietate este data in primul rind de Codul Civil lege care pune in prim plan regimul juridic al imobilelor. insa avind in vedere faptul ca in Republica Moldova acesta a fost adoptat extrem de tirziu (iunie 2002) drepturile asupra formelor de proprietate au fost frecvent denaturate.

Restituirea proprietatilor confiscate de regimul comunist nu a fost finalizatã. Proprietatea in agricultura a fost restituita partial. Restituirea proprietatii industriale, precum si a componentelor nerestituite inca in agricultura si in domeniul imobiliar, deseori proprietatea publica sau privata a fost obiectul unor dispute politice care depaseau simplele probleme procedurale. Dincolo de componenta de ordin moral a acestei stari de lucruri, situatia creata mentine confuzia si intirzie de fapt procesul de reforma.

Cadrul legislativ


- Constitutia Republicii Moldova, Capitolul II. Drepturile si libertatile fundamentale. Articolul 46. Dreptul la proprietate privata si protectia acesteia, adoptata la 29.071994;
- Codul civil, Legea Republicii Moldova Nr. 1107-XV din 6.06.2002;
- Legea Republicii Moldova Nr. 459 din 22.01.91 cu privire la proprietate;
- Legea Republicii Moldova Nr. 627-XII din 04.07.91 cu privire la privatizare;
- Legea privind brevetele de inventie Nr. 461 din 18 mai 1995; Modificata prin: Legea Nr. 788 din 26 martie 1996, Legea Nr. 1079-XIV din 23 iunie 2000, Legea Nr. 1446-XV din 8 noiembrie 2002, Legea Nr. 469-XV din 21 noiembrie 2003;
- Hotarirea Guvernului Nr. 449 din 29.06.92 despre aprobarea modelelor unice ale documentelor, ce confirma dreptul de proprietate, posesiune si beneficiere funciara;
- Legea Republicii Moldova Nr. 192 din 12.11.98 privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare;
- Hotarirea Parlamentului Nr. 331 din 14.12.94 pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Ucrainei privind recunoasterea reciproca a drepturilor si reglementarea raporturilor de proprietate;
- Hotarirea Guvernului Nr. 33 din 18.01.96 cu privire la aprobarea Protocolului intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Federatiei Ruse cu privire la recunoasterea drepturilor de proprietate ale Partilor asupra patrimoniului intreprinderilor, amplasate pe teritoriul altei Parti, si Acordul intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Federatiei Ruse cu privire la modul si conditiile de privatizare a patrimoniului Partilor, amplasat pe teritoriul altei Parti.
Cadrul institutional
Structurile abilitate sa asigure buna functionare a drepturilor de proprietate:

- Parlamentul;
- Guvernul;
- Ministerul Economiei si Comertului;
- Departamentul Privatizarii;
- Agentia de Stat pentru Protectia Proprietatii Industriale (AGEPI).

Probleme existente:
- lacune si deficiente ale sistemului legislativ de autorizare a cetatenilor asupra formelor de proprietate;
- problema intreprinderilor cu datorii la buget si transmiterea acestora in proprietatea statului;
- deficiente pe segmentul realizarii drepturilor de proprietate intelectuala;
- implicarea structurilor statului in procesul de privatizare alunga oamenii de afaceri straini care ar dori sa investeasca in economie;
- actele de privatizare ilicita din Transnistria efectuate de catre autoritatile separatiste de la Tiraspol.
Prioritati pe termen scurt:

- mediatizarea actelor de vinzare-cumparare a bunurile care fac parte din domeniul public al statului;
- reforma cadrului legislativ in ceea ce priveste proprietatea privata;
- asigurarea si gestionarea sistemului national de protectie a proprietatii intelectuale in conformitate cu legislatia in vigoare a Republicii Moldova si cu tratatele internationale la care Republica Moldova este parte;
- revizuirea tuturor actelor legislative actele ce reglementeaza antreprenoriatul urmind sa fie eliminate cele care ingradesc libera initiativa privata;
- limitarea implicatiei statului provocat de ciocnirea intereselor economice si cele politice privind transmiterea obiectelor de proprietate privata;
Prioritati pe termen mediu:
- racordarea legislatiei moldovenesti privind drepturile de proprietate, inclusiv in ceea ce priveste alinierea la etaloanele si directivele Uniunii Europene in domeniu;
- finalizarea procesului de privatizare;
- delimitarea perimetrului – optimal in conditiile de astazi ale Moldovei – al patrimoniului public si privat al statului, definirea pe termen lung a regimului sau de functionare;
- urgentarea rezolvarii litigiilor de proprietate astfel incit volumul acestora sa fie adus in cel mai scurt timp la limite normale;
- adoptarea de reglementari menite sa intareasca increderea populatiei si agentilor economici (autohtoni si straini) in soliditatea regimului proprietatii din Republica Moldova.
1.4 Reforme si schimbari structurale
Politicile in acest domeniu urmaresc crearea premiselor pentru relansarea economiei, precum si pregatirea Moldovei in vederea aderarii la Uniunea Europeana.

Cadrul legislativ
:

- Constitutia Republicii Moldova, adoptata la 29.07.1994;
- Legea cu privire la proprietate nr. 459 din 22.01.91
- Legea cu privire la privatizare nr. 627-XII din 04.07.91
- Legea privind bazele activitatii economice externe in Republica Moldova, nr.849-XII din 3.01.1992
- Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, nr.845-XII din 3.01.1992
- Legea despre intreprinderi de stat, nr.146-XIII din 16.06.1994
- Legea privind societatile pe actiuni, nr. 1134-XIII din 2.04.97
- Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei Nr. 548-XIII din 21.07.95;
- Legea Institutiilor Financiare, nr. 550-XIII din 21.07.95;
- Codul fiscal, nr. 1163 din 24.04.97
- Codul vamal, nr.1149-XIV din 20.07.2000
- Codul muncii, nr. 154-XV din 28.03.2003;
- Legea cu privire la piata valorilor mobiliare, nr. 199-XIV din 18.11.98;
- Legea cu privire la protectia concurentei, nr.1103-XIV din 30.06.2000
- Legea insolvabilitatii, nr.632-XV din 14.11.2001
- Legea cu privire la zonele economice libere, nr.440-XV din 22.07.2001
- Legea cu privire la evaluarea conformitatii produselor, nr.186-XV din 24.04.2003

Cadrul institutional
Structurile abilitate sa asigure politica de reforme structurale:

- Parlamentul;
- Guvernul;
- Ministerul Economiei si Comertului;
- Ministerul Finantelor;
- Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare;
- Ministerul Industriei si Infrastructurii;
- Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor
- Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale;
- Ministerul Dezvoltarii Informationale
- Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului
- Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale;
- Ministerul Justitiei;
- Ministerul Reintegrarii
- Biroul National de Statistica;
- Serviciul Vamal;
- Serviciul de Standardizare si Metrologie;
- Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
- Asociatia Agroindustriala „Moldova-vin”

Probleme existente

Deficientele principale in acest domeniu sint determinate de finalizarea si consolidarea constructiei institutionale a economiei de piata prin:
- accelerarea ajustarii structurale, continuarea proceselor de privatizare si restructurare;
- asigurarea coerentei functionale si a stabilitatii cadrului legislativ;
- perfectionarea sistemului financiar-bancar;
- reprimarea abuzurilor agentilor economici, care ocupa o pozitie dominanta pe piata interna;
- consolidarea unui mediu de afaceri viabil si deschis;

Prioritati pe termen scurt:

- cresterea ratei de economisire si a acumularii interne; alocarea, incepind cu anul 2005, a veniturilor din privatizare pentru dezvoltare, indeosebi pentru co-finantarea proiectelor angajate cu Uniunea Europeana, Banca Mondiala si alte organisme internationale;
- majorarea substantiala a intrarilor de capital extern (investitii directe si de portofoliu), care ar fi posibila intr-un climat de afaceri stabil si nedistorsionat;
- identificarea efectelor reformei fiscale de la inceputul anului 2005, indeosebi cele referitoare la raportul dintre impozitele directe si indirecte, in conditiile atenuarii fiscalitatii legate de angajarea fortei de munca si pe profit;
- evaluarea veniturilor din taxe vamale in concordanta cu acordurile incheiate de Republica Moldova pe plan international;
- distributia mai rationala a cheltuielilor bugetare, acordindu-se prioritate invatamântului si cercetarii, asigurarii sanatatii populatiei;
- remonetizarea graduala a economiei, in conditiile cresterii strict neinflationiste a bazei monetare, dezvoltarii altor agregate monetare prin extinderea si diversificarea instrumentelor bancare, reducerii la limite rationale a ratei rezervelor obligatorii, precum si a dobinzii reale;
- continuarea flotarii controlate a cursului de schimb, urmarindu-se asigurarea in linii mari a stabilitatii sale in termeni reali, evitarea fluctuatiilor stresante de pe piata valutara;
- cresterea rezervelor valutare ale Bancii Nationale a Moldovei pina la echivalentul valorii importurilor pe 4-5 luni;
- stimularea extinderii sectorului de firme mici si mijlocii;
- orientarea spre export a politicii comerciale, in special spre UE.
Prioritati pe termen mediu

Ajustarea structurala
1. Continuarea procesului de restructurare a economiei moldovenesti trebuie sa aiba in vedere implementarea unui pachet de politici bazate pe urmatoarele principii:
a. utilizarea unui set coerent de masuri corective, functionale si stimulative, corelate cu reglementarile comunitare prezente, dar si cu tendintele care se manifesta in spatiul UE si pe plan mondial;
b. compatibilitatea structurilor intra-sectoriale cu cele existente si de perspectiva in tarile Uniunii Europene;
c. ajustarea si consolidarea structurilor economice pentru apropierea progresiva de nivelurile de competitivitate din economia tarilor UE, inclusiv pentru folosirea mai buna a conditiilor de acces pe piata Uniunii Europene a produselor moldovenesti.
2. in vederea consolidarii climatului de afaceri favorabil economiei de piata se va urmari:
a. dezvoltarea mediului economic concurential din Moldova in conformitate cu reglementarile comunitare, pentru alinierea treptata la cerintele asigurarii liberei circulatii a marfurilor si serviciilor;
b. asigurarea conditiilor pentru o conducere corporativa eficace a intreprinderilor;
c. consolidarea si cresterea capacitatilor de negocieri al Republicii Moldova in domeniul comertului exterior pentru impulsionarea schimbarilor comerciale si crearea unui mediul de afaceri adecvat.






Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C