Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje

Combaterea crimei organizate

comabatere crima organizata





I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p. 51-56)

(51) Ratificarea si implementarea deplina a instrumentelor internationale care au o importanta deosebita in domeniul combaterii crimei organizate.
- Ratificarea Conventiei ONU impotriva crimei organizate transnationale si protocoalelor sale privind contrabanda cu migranti si traficul de persoane, adoptarea si implementarea legislatiei nationale in domeniu (inclusiv aspectele ce tin de drepturile omului);
- Semnarea si ratificarea protocolului Conventiei ONU (a se vedea mai sus) referitor la producerea si traficul ilicit al armelor.
- Consolidarea autoritгtilor de drept din Moldova (politie, graniceri, vama) prin aprovizionarea cu echipament modern, facilitati si instruire, in special in scopul sporirii eficientei punctelor de trecere a frontierelor. Prevenirea si lupta impotriva exploatarii sexuale a femeilor, copiilor si pornografia infantila.
(52) Consolidarea luptei impotriva traficului de fiinte umane, in special a femeilor si copiilor si contrabanda cu migranti ilegali, la fel ca si activitatile de prevenire a traficului de fiinte umane si reintegrarea victimelor acestui trafic:
- Implementarea actiunilor recomandate la niveluri nationale prin Planul de actiuni al OSCE de combatere a traficului de fiinte umane (aprobat la Maastricht in decembrie, 2003), Capitolele III, IV si V, si consolidarea
cooperarii in cadrul organizatiilor internationale relevante (OSCE, ONU);
- Implementarea prevederilor privind combaterea traficului cu fiinte umane stipulate in Planul National de Actiuni in domeniul Drepturilor Omului pentru anii 2004-2008, (capitolul 7 b);
- Promovarea cooperaгii regionale intre organele de ocrotire a normelor de drept relevante (politie, trupele de graniceri, vama si justitie);
- Dezvoltarea suportului legal si psihologic a victimelor avind drept scop reintegrarea lor.

Droguri

(53) Consolidarea continua a luptei impotriva traficului cu droguri, inclusiv a traficului cu substante chimice si precursori, precum si impotriva abuzului de droguri in special prin prevenire si reabilitare, conform art. 76 al APC
- Continuarea implementarii Conventiei ONU din 1988 privind Traficul Ilicit al Substantelor Narcotice si Psihotrope.
- Elaborarea Strategiei nationale anti-drog.
- Elaborarea si implementarea programelor de prevenire si de tratament a dependentilor de droguri.

Spalarea banilor, crimele economice si financiare
(54) Sporirea eforturilor si cooperarii in lupta impotriva spalarii banilor, conform art. 66 al APC; asigurarea progresului in eforturile de creare si implementare a unui regim cuprinzator de luptг impotriva spalarii banilor.
- Dezvoltarea cadrului legislativ necesar, inclusiv in ceea ce priveste scopul si natura mandatorie a tranzactiilor suspecte inregistrate.
- Consolidarea cooperarii intre Banca Centrala, institutiile financiare, alte entitati relevante, USF si organele de drept (politie, vama, procuratura si justitie) in scopul sporirii gradului de constientizare de catre institutiile
financiare si alte entitati relevante a obligatiilor si responsabilitatilor ce deriva din legislatia in vigoare.
- Schimbul de informatii privind Sistemul European existent (Unitatii de Securitate Financiara USF) si sistemul existent in Moldova referitor la spalarea banilor .
- Consolidarea bazei de date inter-institutionlae privind tranzactiile suspecte.
- Promovarea aplicarii sanctiunilor eficiente impotriva spalarii banilor.
- Dezvoltarea programelor de instruire pentru personalul USF, judecatori, procurori si alti angajati din domeniu.
- Intensificarea cooperarii si promovarea schimbului de informatii intre organele de drept si cooperarea intre Moldova si organizatiile internationale precum ar fi OECD-FATF si Consiliul Europei, precum si cu serviciile
corespunzatoare ale statelor membre ale UE si organele specializate la nivel european.

Cooperarea politieneasca si judiciara

(55) Adoptarea si implementarea eficienta a legislatiei si masurilor pentru dezvoltarea aranjamentelor in cadrul carora cooperarea judiciara ar putea fi oferita si obtinuta din partea altor state.
- Ratificarea conventiilor internationale relevante privind cooperarea in drept penal si civil, iar in cazul in care ele sunt deja ratificate, incurajarea si sustinerea implementarii lor.
- Explorarea posibilitatilor de cooperare intre organele de drept din Moldova, Europol si Eurojust, in conformitate cu Conventia privind Europolul si deciziile relevante ale Consiliului.
- Perfectionarea cooperarii intre agentii si cooperarea cu alte state in cadrul conventiilor internationale relevante.
- Dezvoltarea in Moldova a metodelor de analiza a riscurilor comparabile cu cele din UE, in vederea ghidarii actiunilor de implementare a legislatiei si prevenirii crimelor.
(56) Dezvoltarea continua a cooperarii intre organele de drept si judiciare ale Moldovei si ale statelor membre ale UE
- Elaborarea unui manual privind cooperarea judiciara intre Moldova si statele membre ale UE si a unei declaratii privind „ buna practica” in domeniul unei astfel de cooperari.
- Crearea unei retele de persoane de contact cu organele de drept din statele membre ale UE in vederea chimbului de informatii.
- Introducerea tehnicilor moderne de investigatie;
- Dezvoltarea masurilor anticoruptie din cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept (politie, politia de frontiera, si justitia), inclusiv dezvoltarea Codului de Etica pentru procurori si judecatori si implementarea Codului de Etica pentru politie.


II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova
1. Combaterea crimei organizate

1.1. Traficul de fiinte umane
La ora actuala fenomenul traficului de fiinte umane, ca si coruptia, economia tenebra, evaziunea fiscala, fraudele financiare, traficul de droguri si armament reprezinta una din cele mai extinse forme de manifestare ale criminalitatii, care intr-un termen record a inregistrat proportii inacceptabile pentru societatea noastra. In ultimii 10 ani, Republica Moldova a devenit una din cea mai mare exportatoare de „carne vie” pentru Europa Occidentala. Cetatenii Republicii Moldova, care se afla in strainatate ilegal, devin deseori jertfe ale retelelor criminale internationale, inclusiv si a celor de trafic.

Cadrul legislativ

Acesta include urmatoarele instrumente internationale:
- Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei (1979), la care Republica Moldova a aderat la 1 iulie 1994;
- Conventia de la Haga asupra aspectelor civile ale rapirii internationale de copii (1980), la care Republica Moldova a aderat la 1 iulie 1998;
- Declaratia statelor din Sud-Estul si Estul Europei privind masurile anti-trafic din 13.12.2000 (Palermo) ;
- Declaratia de Angajamente anti-trafic din 27.11.2001 (Zagreb) ;
- Declaratia de Angajamente privind legalizarea statutului persoanelor traficate din 11.12.2001 (Tirana) ;
- Declaratia de Angajamente privind protectia victimelor/martorilor si traficul de copii din 10.12.2003 (Sofia);
- acordurile multilaterale si bilaterale, semnate cu alte tari (Acordul dintre ministrii de interne ai Moldovei, Ukrainei si României etc.);
Legislatia nationala a Republicii Moldova include urmatoarele:
- Codul Penal, Legea nr. 985-XV din 18.04.2002;
- Codul cu privire la contraventiile administrative, adoptat la 29.03.1985 cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova, nr.269-XV din o9.10.1994;
- Legea Invatamintului nr. 547-XIII din 21.07.1995;
- Legea Turismului nr. 798-XV din 11.02.2000;
- Hotarirea Guvernului nr.1219 din 09.11.2001, privind aprobarea componentei nominale a Comitetului National si Planului National pentru combaterea traficului de fiinte umane.
In afara de cele enumerate, Republica Moldova a semnat, dar inca n-a ratificat Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate (Conventia de la Palermo, Italia), Protocolul asupra prevenirii, reprimarii si pedepsirii traficului de persoane, in special de femei si copii (Protocolul de la Palermo cu privire la trafic), Protocolul Natiunilor Unite impotriva contrabandei (introducerii ilegale) de migranti pe cai terestre si prin aer (anexa la Conventia ONU impotriva crimei organizate transnationale de la Palermo). In viitorul apropiat trebuie sa fie adoptata si Legea cu privire la prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane, care va fi aprobata curind.
Noul Cod penal intrat in vigoare la 12 iunie 2003 incrimineaza actiunile privind traficul de fiinte umane in articolul 165 – Traficul de fiinte umane; articolul 206 – Traficul de copii; articolul 207 – Scoaterea ilegala a copiilor din tara; articolul 220 – Proxenetismul. In afara de aceasta, pot fi atribuite la infractiuni legate de trafic cu fiinte umane si cele prevazute de articolele 190 si 195 – Escrocheria si sustragerea in proportii mari si deosebit de mari a avutului proprietarului sub pretextul perfectarii vizelor de plecare in strainatate si angajarii la munca peste hotare.
Cadrul legal al Republicii Moldova in domeniul combaterii traficului de fiinte umane este in corespundere cu standardele europene, dar mai trebuie completat, fiindca legislatia actuala nu permite activitatea eficienta in contracararea migratiei ilegale a cetatenilor Republicii Moldova.
In aceasta ordine de idei, Centrul de creatie legislativa si Comitetul National au elaborat un proiect de lege cu privire la completarea si modificarea unor acte legislative, care va permite sa atraga la raspundere penala persoanele fizice si juridice pentru traficul de migranti, si sa atraga la raspundere administrativa persoanele vinovate de incalcarea legislatiei de plasare in cimpul muncii a cetatenilor in strainatate. Un alt moment important este necesitatea ratificarii documentelor internationale, mentionate mai sus.

Cadrul institutional
Procesul combaterii traficului cu fiinte umane poate fi conventional divizat in 3 etape:
- prevenire si constientizare;
- combaterea fenomenului;
- reabilitare si reintegrare sociala a victimelor traficului de fiinte umane.
Procesul de combatere a traficului de fiinte umane tine preponderent de competenta Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Justitiei, Procuraturii Generale, Departamentului Trupelor de Graniceri, iar masurile de prevenire, reabilitare si reintegrarea victimelor traficului revin preponderent Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, Ministerului Sanatatii, Ministerului Educatiei, Ministerului Culturii, Departamentului Tineret si Sport, Ministerului Finantelor, Ministrului Economiei, Departamentului Migratiune, Departamentului Dezvoltarea Turismului, Companiei de Stat “Teleradio - Moldova”, organelor administratiei publice locale, organizatiilor ne-guvernamentale si organismelor internationale.
Pentru realizarea eficienta a cerintelor preconizate in Planul national de actiuni pentru combaterea traficului de fiinte umane, precum si curmarii migratiunii ilegale de munca, la 24.04.2002 conducerea M.A.I. a format o Directie specializata pentru combaterea traficului de fiinte umane, si la sfârsitul anului 2002, pentru o acoperire mai operativa a intregului teritoriu al Republicii Moldova, au fost create, suplimentar, trei sectii: „Sud”, „Nord” si „Centru” in cadrul Directiei generale pentru combaterea crimei organizate.
Conducerea MAI a desemnat ofiteri din cadrul directiei specializate, responsabili de combaterea acestui fenomen in toate subdiviziunile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, si respectiv comisarii de politie raionali prin ordin au numit ofiteri responsabili de prevenirea si combaterea acestui gen de infractiuni.
La initiativa Comitetului National si conform indicatiei Prim-ministrului Republicii Moldova, in cadrul Directiei de combatere a traficului de fiinte umane a fost creata o noua sectie de prelucrare a informatiei operative si majorarea statelor acestuia cu 5 colaboratori experimentati.
In scopul realizarii eficiente a prevederilor Planului National si conform Hotaririi Comitetului nr.2 din 7 august 2003, in toate raioanele, in municipiul Chisinau si Balti au fost create comisii locale pentru combaterea traficului de fiinte umane si aprobate planuri de masuri concrete pentru prevenirea si combaterea acestui fenomen.
Din luna septembrie 2003, sedintele Comitetului National pentru combaterea traficului de fiinte umane au fost convocate in ziua de joi a fiecarei saptamini, cu intrunirea atit la Chisinau, cit si in deplasare prin raioane.
Pe linsa Comitetul National au fost create si functioneaza 4 grupuri de experti:
- Cadrul Legislativ din domeniul si aplicarea acestuia;
- Prevenirea si constientizarea fenomenului traficului de persoane;
- Asistenta si reabilitarea sociala a victimelor traficului;
- Combaterea traficului de copii.
Grupurile de referinta sunt dirijate de catre membrii Guvernului de comun acord cu OSCE, OIM, UNICEF, organizatiile ne-guvernamentale.
In luna ianuarie a anului 2004 a fost editat un manual de instruire a organelor politienesti in domeniul Combaterii Traficului de Fiinte Umane, aprobat de Academia M.A.I. „Stefan cel Mare” la elaborarea caruia in mare masura au contribuit si colaboratorii Directiei specializate a M.A.I.
Consiliul National de Curriculum si Evaluare a aprobat recent Ghidul metodic in ajutorul profesorului preuniversitar „Prevenirea traficului de femei”, elaborat de catre organizatia ne-guvernamentala „La strada”, recomandat in calitate de material didactic suplimentar pentru realizarea cursului ti in cadrul orelor de dirigentie.
Problema traficului de fiinte umane este abordata prin sistemul invatamintului preuniversitar in cursurile „Noi si Legea”, „Educatia pentru viata de familie”, „Educatia pentru sanatate”, in cadrul orelor de dirigentie la clasele gimnaziale si liciale.
In scopul prevenirii traficului de fiinte umane Ministerul Sanatatii isi orienteaza activitatea spre informarea societatii, acordarea serviciilor de reabilitare si protectiei a victimelor traficului.
Informarea populatiei in domeniul sanatatii reproductive si planificarii familiale este un punct forta in combaterea comertului cu fiinte umane.
La compartimentul nominalizat, Ministerul Sanatatii realizeaza un sir de actiuni care include:
- elaborarea standardelor privind examenul medical al femeilor repatriate, in scopul depistarii precoce a infectiilor sexual transmisibile si a standardelor optimale de tratament;
- crearea centrelor (cabinetelor) de reabilitare psihologica, informatiei privind riscul legal de sanatate;
- elaborarea materialelor informationale (brosuri, agende) privind caile de transmitere a infectiei sexual transmisibile si masurile de protectie;
- pregatirea emisiunilor radiofonice, televizate, publicatiilor in mass-media referitor la riscul infectiilor sexual transmisibile si HIV-SIDA asupra sanatatii;
- examinarea medicala obligatorie in scopul depistarii precoce a infectiilor sexual transmisibile, testarea la anticorpi catre virusul HIV si tratamentul lor la necesitate;
- pregatirea programelor si instruirea cadrelor medicale in insusirea noilor metode lucru cu persoane care pot deveni victime ale traficului sau reintoarse din filiere de trafic.
Cu suportul UNICEF (Fondul Natiunilor Unite pentru Copii) in mun. Chisinau a fost deschis Centrul medical pentru tineret “Neovita”, care este predestinat adolescentilor si are drept prioritati prestarea serviciilor medicale tinerilor, organizarea activitatilor de informare, educare, comunicare a tineretului in problemele de educatie pentru sanatate, modul de viata sanatos, prevenirea infectiilor sexual transmisibile si HIV-SIDA in familie, consultatii psihologice si juridice.
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, prin intermediul specialistilor din structurile ministerului amplasate in raioane, intreprinde actiuni in vederea informarii populatiei asupra riscurilor si consecintelor plecarii ilegale peste hotare in cautarea unui loc de munca. In acest scop, specialistii in problemele egalitatii sanselor organizeaza in institutii de invatamint preuniversitar si superior seminare in vederea familirizarii tinerei generatii cu consecintele traficului de fiinte umane, participa in campaniile publicitare anti-trafic in mass-media locala si republicana, au convocat sedinte de consiliere a victimelor traficului la reintoarcerea lor in tara, in scopul reintegrarii acestora in societate.
Ministerul Afacerilor Interne participa la diferite reuniuni, conferinte si seminare nationale si internationale privind combaterea traficului de fiinte umane si a migratiei ilegale. Impreuna cu Ministerul Justitiei, MAI a participat la redactarea Recomandarilor privitor la legislatia anti-trafic a Republicii Moldova, incadrate in procesul implementarii proiectului “Reforma legislatiei penale in domeniul traficului de fiinte umane in Sud-Estul Europei”, sustinut de Pactul de Stabilitate in Europa de Sud-Est si Consiliul Europei.
Ulterior, Recomandarile au fost prezentate Parlamentului Republicii Moldova pentru a fi luate in consideratie la definitivarea proiectelor Codului penal si Codului de procedura penala, care a fost aprobat.
La rindul sau, Serviciul de Graniceri a implementat in punctele de trecere si control a frontierei de stat un sistem automatizat special de control si evidenta a cetatenilor si mijloacelor de transport „Pasagerul”. Punctele de trecere si control international sint dotate cu mijloace tehnice speciale, necesare pentru verificarea documentelor, precum si pentru o evidenta reciproca (in directia moldo-româna si in directia moldo-ucraineana, cu exceptia sectorului transnistrean).
Ministerul Dezvoltarii Informationale a incheiat un acord de colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene cu privire la acordarea accesului misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova la Sistemul Informational de Investigatie „ACCES”, ceea ce va da posibilitatea identificarii operative a cetatenilor moldoveni ce se afla in strainatate. In prezent acest sistem este instalat in cadrul Ambasadei Republicii Moldova la Roma, Italia.
Este de mentionat faptul, ca in rezultatul eforturilor Comitetului National s-a intensificat activitatea departamentelor si ministerelor in vederea indeplinirii prevederilor Planului National de actiuni pentru combaterea traficului de fiinte umane.

Probleme existente

Insuficienta informationala privind situatia reala din acest domeniu criminal contribuie la recrutarea ilicita a persoanelor pentru deplasare peste hotare sub pretextul angajarii la lucru, indeosebi din localitatile rurale ale republicii. De aceasta situatie profita structurile criminale, obtinind in urma traficului ilegal venituri fabuloase.
Fenomenul traficului de fiinte umane in Republica Moldova este determinat in cea mai mare parte de realitatile economice. Tranzitia Republicii Moldova de la o economie centralizata la economie de piata a fost insotita de masuri de austeritate greu de suportat si de dezordine in sistemul de protectie sociala. Conform datelor Bancii Mondiale, peste 60 la suta din familii traiesc sub pragul de saracie.
Absenta unui mediu familial stabil si presiunile tot mai mari care apasa asupra familiilor au avut, fara indoiala, un impact negativ asupra oamenilor. Saracia afecteaza intr-o masura disproportionat de mare familiile cu multi copii, familiile monoparente, copii cu dizabilitati fizice si mintale, precum si tinerii care au abandonat scoala.
Reformele din educatie, asistenta medicala si protectia sociala avanseaza prea incet in comparatie cu viteza schimbarilor in aspectele sociale, economice si politice ale vietii populatiei din Republica Moldova.

Prioritati pe termen scurt:

- realizarea de catre Ministerul Economiei si Comertului si Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale a Planului actiunilor privind ocuparea fortei de munca pentru anii 2003 – 2004 conform caruia sint prevazute masuri privind cresterea gradului de ocupare a fortei de munca prin participarea femeilor, persoanelor cu disabilitati in activitatile de antriprenoriat si mestesugarit;
- implementarea Programului National de atenuare a saraciei, preconizat pentru anii 2003 – 2005, care prevede masuri de creare a locurilor noi de munca pentru categoriile defavorabile ale populatiei.
- indeplinirea Programului national de dezvoltare a lucrarilor publice remunerate pentru anul 2003- 2005, care va permite antrenarea unui numar considerabil de persoane, inclusiv din rindurile tineretului, femei tinere si alte categorii ale populatiei, preponderent din localitatile rurale;
- elaborarea unui Plan nou de actiuni privind combaterea traficului de fiinte umane;
- crearea unor centre de integrare in societate a minorilor traficati, prin oferirea posibilitatilor de insusire a unei profesii;
- organizarea cursurilor speciale pentru lucratorii sociali, a personalului din sfera medicala, educationala, diplomatica, consulara, judiciara, vamala si a politiei pentru ca acestia sa identifice cazurile de trafic in scopul exploatarii sexuale si sa reactioneze la modul cuvenit.

Prioritati pe termen mediu:

- elaborarea unei legi in Republica Moldova privind protectia victimelor traficului si a martorilor, crearea sistemelor de protectie a victimelor ce presupun mijloace eficiente de combatere a intimidarilor si a amenintarilor reale care vizeaza securitatea victimelor si a familiilor lor;
- elaborarea programelor de instruire si efectuarea schimbului de experienta in scopul imbunatatirii cooperarii dintre organele de politie si si ONG-urile specializate in domeniul protectiei victimelor;
- crearea unui mecanism european privind expulzarea imediata a posibilelor victime ale traficului, din cauza intrarii lor ilegale in tara si statutului de sedere si/sau de munca neregulamentar.

1.2. Combaterea drogurilor

Pericolul narcotizarii societatii are un caracter global si republica noastra, in sfera abuzului de droguri si traficului lor ilicit nu este o exceptie.
In pofida actiunilor intreprinse pe plan national si international, problema extinderii drogurilor devine tot mai grea, situatia agravindu-se pe an ce trece.

Cadrul legislativ
Parlamentul Republicii Moldova, in anul 1994 a ratificat Conventia ONU din 1961 Privind circulatia substantelor narcotice, Conventia din 1971 Privind circulatia substantelor psihotrope si Conventia din 1988 Privind combaterea traficului ilicit de droguri, care suficient completeaza cadrul juridic intern si care se aplica cu consecventa in practica. Pe plan national, exista mai multe legi si acte normative, care trateaza direct sau indirect problema raspindirii ilicite a drogurilor, si anume:
- Constitutia Republicii Moldova, din 29 iulie 1994;
- Codul Penal, Legea nr. 985-XV din 18 aprilie 2002;
- Codul de Procedura Penala, Legea nr. 122-XV din 14 martie 2003;
- Codul Contraventiilor Administrative din 29 martie 1985;
- Legea cu privire la politie din 18 decembrie 1990;
- Legea cu privire la activitatea operativa de investigatii din 12 aprilie 1994;
- Legea cu privire la activitatea farmaceutica din 25 mai 1993;
- Legea cu privire la medicamente din 17 decembrie 1997;
- Legea cu privire la circulatia substantelor narcotice si psihotrope si a precursorilor din 6 mai 1999;
- Legea privind controlul si prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri si alte substante psihotrope din 6 decembrie 2001;
- Hotarârea Curtii Supreme de Justitie “Despre practica aplicarii de catre instantele judecatoresti a legislatiei privind infractiunile legate de mijloacele narcotice si substantele cu efect puternic si toxic” nr.12 din 27 martie 1997;
- Hotarârea Guvernului privind crearea Comisiei Interdepartamentale de combatere a narcomaniei si narcobusinessului nr. 585 din 19 iunie 2002;
- actele normative ale Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Sanatatii, Ministerului Afacerilor Interne care reglementeaza controlul asupra circulatiei substantelor narcotice, psihotrope si a precursorilor si masurile de profilaxie si reprimare a narcomaniei si traficului de droguri.

Cadrul institutional

In Republica Moldova, in calitate de organ coordonator interdepartamental la nivel politic activeaza Comisia Interdepartamentala de combatere a narcomaniei si narcobusinessului, creata prin Hotarârea Guvernului din 19 iulie 2000.
Comisia Interdepartamentala este compusa din reprezentantii tuturor organelor de specialitate abilitate in profilaxia narcomaniei, preintâmpinarea si reprimarea traficului ilicit de droguri.
Functia de Presedinte al Comisiei Interdepartamentale este detinuta de Viceprim-ministrul Republicii Moldova, iar in postul de vicepresedinte al Comisiei este Prim-viceministrul Afacerilor Interne. Comisia isi desfasoara sedintele, in cadrul caror se examineaza rezultatele activitatii, stabilirea directiilor prioritare, problemele existente si solutionarea acestora, o data la doua luni.
Institutiile de specialitate abilitate in combaterea narcomaniei si traficului de droguri sânt urmatoarele.
Ministerul Afacerilor Interne – in cadrul Directiei generale de combatere a crimei organizate este creata si functioneaza Directia antidrog, responsabila de solutionarea tuturor problemelor si aspectelor de aplicare a legii in lupta contra narcomaniei si traficul drogurilor cu aspect cum contraventional asa si penal. Aceasta agentie lucreaza mai cu seama la depistarea incalcarilor cu implicarea drogurilor pe teritoriul Moldovei.
Toate substantele narcotice interceptate se transmit spre analiza Ministerului Afacerilor Interne.
In cadrul Directiei Antidrog activeaza 15 functionari. In cadrul comisariatelor municipale si raionale de politie sânt formate grupe specializate de combatere a narcomaniei si traficului ilicit de droguri in componenta totala de 73 lucratori de politie.
Directia participa la elaborarea si realizarea politicii statului si strategiei de control si reprimare a traficului de droguri. De asemenea, Directia asigura, organizeaza si coordoneaza efectuarea masurilor destinate depistarii si demascarii persoanelor si gruparilor criminale implicate in traficul ilicit de droguri, elaboreaza si inainteaza propuneri in scopul avansarii eficacitatii activitatii organelor afacerilor interne in domeniul preintâmpinarii si reprimarii narcomaniei si traficului de droguri.
Serviciul Vamal – poarta responsabilitate pentru controlul asupra bunurilor introduse sau scoase legal sau illegal din tara. Serviciul Vamal nu include o unitate speciala, care ar raspunde de importul ilegal si de traficul drogurilor. Datele referitor la droguri se colecteaza de personalul vamei in timpul cauzelor de arest sau de interceptare a drogurilor.
Serviciul Graniceri – este responsabil de protectia tuturor granitelor terestre a Moldovei. Persoanele arestate sau substantele narcotice interceptate pe parcursul activitatii de catre SG se predau ulterior Serviciului de Informatii si Securitate sau Ministerului Afacerilor Interne. Numarul arestarilor si interceptarilor este minimal.
Serviciul de Informatii si Securitate – este o institutie de aplicare a legii si de informare si este responsabila de aspectele cu caracter international ale traficului de droguri. Are imputerniciri sa investigheze aceste cauze si sa intreprinda arestari si interceptari.
Ministerul Educatiei – este responsabil de educatia in scoli. Programul scolar obligatoriu nu include capitole obligatorii cu privire la prevenirea abuzului de droguri, insa dirigintii de clasa pot include un program facultativ cu denumirea „Educatie pentru sanatate”. Doar programul cursului de biologie in scolile medii include teme cu privire la prevenirea abuzului de droguri.
Serviciul narcologic al Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale are functia de coordonare a acordarii serviciilor de tratament si de reabilitare a dependentilor de droguri.

Probleme existente

Moldova se confrunta cu fenomenul drogurilor incepind cu perioada anilor 1990, odata cu liberalizarea circulatiei internaqtionale. Cu timpul, ca urmare a situatiei social-economice nefavorabile, informarii insuficiente a populatiei privind riscurile si consecintele grave a consumului drogurilor, lipsei unui buget corespunzator alocat masurilor de profilaxie si contracarare a consumului si traficului ilicit al stupefiantelor, Moldova a devenit o piata de desfacere si consum a substantelor narcotice, psihotrope si celor cu efect puternic.
Eforturile indreptate spre preintimpinarea si reprimarea traficului ilicit si abuzului de droguri, sint ineficiente si este necesar de infaptuit masuri concrete in modernizarea atit a structurii organizatorice, cit si a legislatiei.
Examinând legislatia prezenta putem mentiona o serie de probleme.
Astfel, in Hotarirea Guvernului nr.411 din 07 aprilie 2003, cu privire la masurile de combatere a narcomaniei si narcobusinessului in anii 2003-2004, nu se prevede mecanismul monitorizarii executarii masurilor si aprecierea rezultatelor obtinute, nu este prevazuta alocarea surselor financiare necesare realizarii masurilor, fapt care va reduce eficacitatea masurilor intreprinse.
Cit priveste Comisia Interdepartamentala de combatere a narcomaniei si narcobusinessului, o lacuna serioasa este faptul ca ea nu are dreptul de a repartiza mijloace banesti in scopul preintimpinarii si contracararii narcomaniei si traficului de droguri. Rolul Comisiei nu este destul de important fiindca hotaririle ei n-au un caracter obligatoriu si nu exista un mecanism de implementare a hotaririlor in practica.
O alta problema consta in lipsa unui organ coordonator al activitatii organelor de drept la nivel de lucru, care ar elabora si implementa in practica strategia de profilaxie, preintâmpinare si reprimare a narcomaniei si traficului ilicit de droguri. La momentul actual nu se prevede crearea unui astfel de organ. Ca rezultat, institutiile de specialitate destinate combaterii narcomaniei si traficului ilicit de droguri activeaza separat si coordonarea activitatii si conlucrarea acestora in domeniul examinat de activitate poarta un caracter mai mult formal decât real.
In aceeasi ordine de idei, se constata ca Legea cu privire la circulatia substantelor narcotice si psihotrope si precursorilor nu corespunde articolelor 2, 4, 22, p.1 si 2 (b) art. 29, art.30, 31, 34, 38 a Conventiei ONU din 1961, art. 2, p.1 art.7 (b), art.8, art.9, art.11, art.12, si 20 ale Conventiei ONU din 1971, si art.3 si 12 ale Conventiei ONU din 1988 si respective trebuie modificata.
Codul Penal al Republicii Moldova, nu reflecta toate aspectele infractiunilor ce tin de droguri, mentionate in art. 3, si circumstantele agravante conform p.5 si 7, art. 3 al Conventiei ONU din 1988. Articolul 217 al aceluiasi Cod Penal cuprinde intr-o dispozitie aproximativ toate actiunile ce tin de traficul drogurilor, nu diferentiaza componentele de infractiune pentru desfacerea lor sau alte activitati, de componentele de infractiune ce tin de cultivarea plantelor cu continut narcotic si de precursori si prevede aceeasi pedeapsa precum toate actiunile. Totodata cultivarea sau cresterea de plante cu continut narcotic sint prevazute si de art. 105/3 CCA ce duce la interpretare gresita a normei de drept si la concurenta normelor de drept.
Spre deosebire de p.1 (a) si (IV) al art. 3 al Conventiei din 1988, art. 217 nu prevede scopul actiunilor ilegale cu precursorii, fapt care va aduce multe divergente din cauza ca o multime de precursori sint folositi in gospodarie, industrie si alte scopuri legale, insa prezenta formulare duce la largirea cercului de actiuni ce cad nejustificat sub incidenta prezentei norme de drept. In Codul Penal nu este prevazuta raspunderea pentru contrabanda precursorilor.
Punctul 4 al art. 217 prevede: „Persoana fizica care a predat benevol substantele narcotice, psihotrope sau precursorii este eliberata de raspundere penala pentru activitatea ilegala privind circulatia acestora”. Totodata insa nu este prevazuta necesitatea, conform practicii tarilor, cu experienta ca aceasta persoana sa fie obligata sa contribuie activ la descoperirea infractiunii si stabilirea persoanelor implicate, fapt care poate fi folosit de lucratorii corupti ai organelor de drept si pentru ca organizatorii narcobusinessului sa ramâna in afara justitiei.
Exista si alte cauze ce duc la reducerea eficacitatii contracararii traficului de droguri, si anume:
- nivelul redus de propaganda antidrog in mijloacele de informare in masa;
- somajul inalt in rindurile tineretului;
- activitatea redusa a organelor de specialitate in ceea ce tine de profilaxia narcomaniei in institutiile de invatamânt;
- conlucrarea doar formala, intre organele de specialitate cu alte structuri ale societatii, garzile populare, organizatiile non guvernamentale s.a.;
- inzestrarea tehnico-materiala insuficienta a subdiviziunilor politiei.
Din analiza situatiei operative, in domeniul traficului de droguri, precum si din studiile efectuate, rezulta urmatoarele tendinte mai importante ale fenomenului drogurilor in Moldova:
- majorarea considerabila a cererii de substante narcotice, ceea ce la rândul sau va duce la majorarea numarului consumatorilor de droguri in rândurile minorilor si adolescentilor;
- cresterea influentei narcomaniei asupra starii criminogene si ordinii publice;
- narcodealerii vor activiza lucrul in directia racolarii cetatenilor din localitatile satesti in scopul cultivarii plantelor cu continut narcotic;
- va lua amploare prepararea substantelor narcotice de origine sintetica in conditii de laboratoare clandestine;
- contrabanda drogurilor va deveni o activitate de baza a gruparilor criminale interne si externe care va avea si scopul ocuparii pietii interne;
- luând in consideratie deficientele mecanismului de control asupra substantelor medicinale va creste contrabanda cu astfel de substante narcotice.

Prioritati pe termen scurt:

- elaborarea Conceptiei de combatere a narcomaniei si traficului de droguri;
- modificarea si completarea Codului penal, Codului de Procedura Penala, Codului Contraventiilor Administrative, altor legi si acte normative care reglementeaza profilaxia, preintâmpinarea si reprimarea traficului de droguri;
- elaborarea unui document strategic al Ministerului Afacerilor Interne referitor la o modalitate potrivita de abordare a problemei consumului de droguri cu concentrarea activitatii de contracarare a narcomaniei si traficului de droguri;
- modificarea structurii organizatorice a subdiviziunilor antidrog conform standardelor tarilor cu experienta avansata in acest domeniu de activitate;
- intensificarea masurilor de aplicare a legislatiei;
- revizuirea indicatorilorlor de evaluare a activitatii antidrog;
- asigurarea bazei tehnico-materiale a subdiviziunilor incadrate in activitatea antidrog.
- coordonarea activitatii departamentale si interdepartamentale in domeniul combaterii narcomaniei si narcobusinessului;
- crearea unui fond special pentru combaterea consumului abuziv si a traficului illicit de droguri din alocatiile bugetare, donatii si actiuni de binefacere, mijloace banesti confiscate de la persoanele condamnate pentru traficul illicit de droguri, si alte surse, cu directionarea mijloacelor fondului spre inzestrarea tehnico-materiala a organelor de drept si celor din domeniul ocrotirii sanatatii, autorizate pentru combaterea narcomaniei si narcobusinessului, sustinerea programelor de profilaxie.

Prioritati pe termen mediu:

- constituirea unui sistem informational interministerial de date cu privire la droguri;
- asigurarea controlului eficient asupra circulatiei legale a mijloacelor narcotice, substantelor psihotrope si a precursorilor;
- combaterea prepararii clandestine a drogurilor, a cultivarii plantelor cu continut narcotic, depistarea si tragerea la raspundere penala a persoanelor care se ocupa cu desfacerea drogurilor.
- elaborarea din timp si adoptarea masurilor suplimentare de profilaxie a consumului de droguri si traficului lor sustinute financiar de bugetul de stat;
- elaborarea si implementarea a unui program a lucru al politiei cu societatea, indreptat spre desfasurarea unei campanii multisectoriale de prevenire a consumului de droguri;
- elaborarea unui manual pentru functionarii politiei implicati in prevenirea consumului de droguri.

1.3. Prevenirea si combaterea spalarii banilor

Cadrul legislativ

Cadrul legislativ pentru prevenirea si combaterea fenomenului spalarii banilor include:
- Conventia ONU impotriva Traficului Ilicit de Stupefiante si Substante Psihotropice din 1988, in vigoare pentru Republica Moldova de la 16 mai 1995, prin aderare la care Moldova a devenit membru al Comitetului Select de Experti al Consiliului Europei pentru Evaluarea Masurilor de Combatere a Spalarii Banilor („ Comitetul Moneyval") si subiect al procesului de monitorizare periodica efectuata de expertii Comitetului Moneyval;
- Conventia Consiliului Europei din 1990 privind spalarea, cautarea, sechestrarea si confiscarea veniturilor din crima (in continuare "Conventia de la Strasbourg"), ratificata de Republica Moldova la 15 martie 2003.
- Legea cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor, adoptata de Parlamentul Republicii Moldova la data de 15.11.2001 sub nr. 633-XV;
- noul Cod Penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, prin care infractiunea de spalare a banilor este criminalizata si se detaliaza modul de aplicare a dispozitiilor legale;
In anul 2003 Guvernul Moldovei a intreprins un sir de eforturi in vederea ajustarii cadrului juridic national la recomandarile Grupului de lucru financiar international (Financial Action Task Force, FATF). In acelasi an Republica Moldova a fost evaluata in conformitate cu recomandarile FATF privind combaterea fenomenului spalarii banilor, inclusiv finantarea terorismului. Rezultatele urmeaza a fi publicate in raportul "Autoevaluarea statelor membre ale Comiteului "Moneyval" in anul 2004.
In general, legislatia in materia data este ajustata la conventiile internationale, care vizeaza direct sau tangential combaterea si prevenirea spalarii banilor. Comitetul Moneyval este la curent cu toate masurile intreprinse de Republica Moldova in materia respectiva, inclusiv despre progresele legislative si structurale in combaterea spalarii banilor din Republica Moldova.
Principalul act normativ care reglementeaza in mod unic prevenirea si sanctionarea activitatilor de spalare a banilor este Legea cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor, mentionata mai sus. Aceasta lege defineste notiunea de spalare a banilor, procedurile de identificare a clientilor si de identificare a clientilor si de prelucrare a informatiilor referitoare la spalarea banilor. Legea de asemenea stipuleaza infiintarea si obiectivul de activitate a Serviciului prevenirea si combaterea spalarii banilor, precum si raspunderea in cazul incalcarii prevederilor legii date.
In esenta, elementele de noutate cuprinse in legea data, in raport cu cea precedenta, constau in:
- prevederea in mod expres a neopozabilitatii secretului bancar si profesional fata de organele de urmarire penala, organele financiare si fiscale, instantele de judecata, etc., si in alte cazuri prevazute de lege;
- aplicarea legii date la persoanele care indeplinesc permanent sau temporar o functie sau insarcinare, in masura in care aceste persoane participa la luarea deciziilor sau le poate influenta in cadrul societatilor comerciale sau altor agenti economici;
- aplicarea legii date la persoanele care indiferent de calitate realizeaza, controleaza sau acorda asistenta specializata, in masura in care participa la luarea deciziilor sau le poate influenta, cu privire la operatiuni care antreneaza circulatia de capital, operatiuni de banca, de schimb valutar sau de credit, operatiuni de plasament in conturile bancare si cele asimilate acestora;
- specificarea procedurii de efectuare si inregistrare a operatiunilor financiare limitate si suspecte;
- formularea tipurilor de operatiuni financiare si limitate;
- formularea atributiilor autoritatilor care exercita controlul legitimitatii operatiunilor efectuate de organizatiile financiare;
- elaborarea instructiunilor referitoare la criteriile de identificare a tranzactiilor suspecte in prevenirea si combaterea spalarii banilor;
- procedurile de identificare a clientului si modalitatea de raportare in cazurile tranzactiilor limitate si suspecte.

Cadrul institutional
Ca urmare a reorganizarii structurale a organelor cu functii de control si de drept din Republica Moldova, prin Legea Parlamentului RM nr. 1104-XV din 06.06.2002, a fost format Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei (CCCEC), care este un organ de ocrotire a normelor de drept, specializat in contracararea infractiunilor economico-financiare si fiscale, precum si a coruptiei.
In conformitate cu Legea pentru modificarea si completarea unor acte legislative nr. 197 –XV din 15 mai 2003 Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei este desemnat in calitate de autoritate publica abilitata cu executarea prevederilor Legii cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor nr. 633-XV din 15.11.2001, formind o subdiviziune specializata in prevenirea si combaterea spalarii banilor, si anume - Serviciul Prevenire si Combaterea Spalarii Banilor (SPCSB). Acest Serviciu acumuleaza, analizeaza, prelucreaza informatii referitoare la operatiunile financiare efectuate de catre persoanele juridice si fizice, si dupa caz remite materialele respective organelor de resort.
In esenta, activitatea se extinde asupra actiunilor de spalare a banilor savirsite de cetatenii Republicii Moldova, de cetatenii straini, de apatrizi si persoane juridice rezidente sau nerezidente pe teritoriul Republicii Moldova, precum si a actiunilor savirsite de cetatenii si persoanele juridice, rezidenti ai Republicii Moldova, in afara teritoriului Republicii Moldova, in conformitate cu acordurile internationale ratificate de Republica Moldova.
In conformitate cu Regulamentul sau, Serviciului Prevenire si Combaterea Spalarii Banilor i-au fost acordate imputerniciri de supraveghere a institutiilor financiar-bancare si nebancare si controlul asupra executarii cerintelor de evidenta a documentatiei si de informare despre tranzactiile limitate si suspecte.
De asemenea, SPCSB este in drept de a elabora documente normative referitor la criteriile de identificare a cazurilor de spalare a banilor si inainteaza legislativului propunerile si modificarile necesare in materia respectiva.

Probleme existente:
- lipsa sistemului informational de prelucrare electornica a tranzactiilor limitate si suspecte;
- lipsa conectarii sisitemului informational nominalizat la reteaua internationala a Grupului EGMONT privind identificarea tranzactiilor financiare suspectate in spalarea banilor si finantarii terorismului;
- lipsa acordurilor bilaterale intre CCCEC si insitutiile similare din strainatate responsabile de combaterea spalarii banilor;
- lipsa sistemului on-line de primire a informatiei, ce va integra Serviciul cu ministerele abilitate, care are legatura directa sau tangentiala cu spalarea banilor;
- pregatirea insuficienta a personalului ce desfasoara activitati de prevenire si combaterea spalarii banilor.

Prioritati pe termen scurt:

- catalogarea tuturor conventiilor internationale semnate si ratificate legate de problemele spalarii banilor si finantarii terorismului;
- identificarea si catalogarea tuturor conventiilor care ramin a fi semnate si tin de combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului;
- semnarea si punerea in aplicare a Memorandumurilor intre CCCEC(SPCSB) si insitutiile similare din strainatate responsabile de combaterea spalarii banilor;
- efectuarea analizei lacunelor mediului legislativ actual din Moldova si compararea legislatiei nationale cu legislatia europeana a Uniunii Europene, FATF si alte legi aplicabile privind combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului;
- procurarea sistemului informational de prelucrare electornica a tranzactiilor limitate si suspecte, sens in care au fost facute demersuri pentru finantare din fondurile Bancii Mondiale;
- conectarea sisitemului informational nominalizat la reteaua internationala a Grupului EGMONT privind identificarea tranzactiilor financiare suspectate in spalarea banilor si finantarii terorismului;
- aderarea la grupurile profesioniste, devenind membru al Grupului Egmont;
- introducerea sistemului on-line de primire a informatiei, ce va integra Serviciul cu ministerele abilitate, care are legatura directa sau tangentiala cu fenomenul de spalarea a banilor;
- evaluarea necesitatilor SPCSB, evaluarea situatiei financiare a SPCSB si particularitatilor structurii financiare a Republicii Moldova;
- introducerea notiunilor de finantare a terorismului in cadrul juridic si definirea legaturii sale cu spalarea banilor;
- crearea infrastructurii tehnologiilor informationale, inclusiv a programelor soft, necesare pentru depistarea si prevenirea spalarii banilor;
- elaborarea si compilarea unui set de metodologii standard pentru utilizare pe parcursul investigatiilor si monitorizarii;
- elaborarea unui manual de proceduri interne care sa includa clasificarea personalului, abilitatile si competentele sale, politicile si procedurile de recrutare;
- elaborarea programelor de instruire conform necesitatilor si instruirea personalului SPCSB.

Prioritati pe termen mediu:

- optimizarea sistemului de monitorizare pentru depistarea cazurilor de spalare a banilor si finantare a terorismului;
- elaborarea unor indrumari si recomandari privind perfectionarea indicatorilor care vor fi utilizati la identificarea cazurilor de spalare a banilor si finantare a terorismului;
- analiza sistemului stabilit de prevenire si depistare a spalarii banilor in legatura cu operatiunile de decontare internationala;
- analiza clientelei bancilor privind calitatea documentatiei de deschidere a conturilor in conformitate cu standardele locale si internationale referitoare la principiul „Cunoaste-ti Clientul";
- evaluarea riscului functional si elaborarea procedurilor de combaterea spalarii banilor ce tin de functionare in contextul Prestarii Libere de Servicii;
- elaborarea politicilor si procedurilor in astfel de sectoare ca banci si asigurari;
- instruirea angajatilor de toate nivelele in chestiuni de combatere a spalarii banilor.
Domeniul de activitate de prevenire si combatere a spalarii banilor trebuie se axeze in primul rind pe elaborarea regulamentelor si indrumarilor pentru sectorul financiar. Odata ce infrastructura de combatere a spalarii banilor va incepe sa functioneze eficient, ea poate fi extinsa spre alte sectoare, cum ar fi avocatura, institutii de jocuri de noroc, agentii de vânzare a operelor de arta, etc.

1.4. Combaterea contrabandei


Cadrul juridic
Principalele acte normative nationale si internationale care reglementeaza diferite aspecte ale controlului fenomenului contrabandei sint:
- Acordul de Prevenire si Combatere a infractionalitatii transfrontaliere (Acordul SECI), semnat la Bucuresti, la 26 mai 2004;
- Programul interstatal al statelor membre a C.S.I. in combaterea criminalitatii pentru anii 2003-2004;
- Codul penal, Legea nr. 985-XV din 18.04.2002;
- Codul Vamal, Legea 1149-XIV din 20.07.2000;
- Codul Fiscal al Republicii Moldova, din 24.04.1997;
- Legea bugetului de stat;
- Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20.11.1997;
- Legea Republicii Moldova cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoanele fizice nr. 1569-XV din 20.12.2002;
- Legea serviciului in organele vamale nr. 1150-XIV din 20.07.2000;
- Legea cu privire la controlul exportului, reexpotului, importului si tranzitului de marfuri strategice nr. 1163-XIV din 26.04.2000;
- Hotarârea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de catre persoanele fizice nr. 1185 din 30.09.2003;
- Hotarârea Guvernului nr. 1693 din 27.12.2002 cu privire la Programul de stat in vederea combaterii criminalitatii si coruptiei pentru anii 2003-2005;
- Hotarirea Guvernului nr. 746 din 07.08.1997 cu privire la aprobarea statutului disciplinar al factorilor de decizie din organele controlului vamal;
- Hotarirea Guvernului nr. 1599 din 13.12.2002 cu privire la regulile de origine a marfurilor;
- Hotarirea Guvernului nr. 600 din 14.05.2002 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii in vama a marfurilor introduse pe teritoriul tarii;
- Ordinul Departamentului Vamal nr. 15-0 cu privire la aprobarea Indicatiilor metodice privind calcularea si perceperea taxei pentru proceduri vamale;
- Instructiunea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 36-10-13-02/1-2886 din 12.08.1999 privind determinarea valorii impozabile a marfurilor procurate de la agentii economici situati pe teritoriul republicii care nu au relatii fiscale cu sistemul ei bugetar .

Cadrul institutional
Atributii in domeniul combaterii contrabandei le au Ministerul Afacerilor Interne, Centrul de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, Serviciul Vamal, Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova.
Prin Decizia Consiliului coordonator in problemele combaterii coruptiei din 28 septembrie 2001, in sarcina Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informatii si Securitate si Serviciului Vamal s-a pus elaborarea si realizarea unui complex de masuri coordonate, menite sa ridice eficienta activitatii de contracarare a contrabandei si importului ilicit in special cu marfuri supuse accizelor (alcool, produse petroliere, articole de tutungerie, etc.). Ca sarcina speciala Ministerului Afacerilor Interne i-a fost pusa luarea sub un control strict a traseelor adiacente regiunii transnistrene.

Probleme existente

Una din probleme este aceea ca majoritatea cauzelor penale initiate de catre subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne, in special din categoria celor grave, sunt transmise la CCCEC si scose din evidenta MAI. Transmiterea dosarelor poate avea ca consecinta tergiversarea urmarii penale si poate afecta esential obiectivitatea deciziei adoptate.
Problemele majore de ordin institutional constau in conlucrarea slaba a organelor competente in cazurile de urmarire a contrabandei. Schimbul de informatii dintre Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal, Ministerul Dezvoltarii Informationale inca lasa mult de dorit. Ub exemplu concret este faptul, ca desi Ministerul Dezvoltarii Informationale inmatriculeaza mijloacele de transport importate in republica, acest Minister nu verifica la Serviciul Vamal daca automobilele au fost importate legal.
Dar principala problema din republica care nu permite guvernului de a combate eficient contrabanda este imposibilitatea controlului frontierei de stat in regiunea transnistreana, prin care un flux mare de marfuri, atit admise in circuitul liber, cit si interzise (droguri, arme, etc.) nimeresc in tara. O alta problema este posibilitatea introducerii marfurilor in tara fara a le supune controlului vamal, prin trasee secundare, sau din cauza neglijentei colaboratorilor de la punctul vamal.
In alta ordine de idei, legislatia care reglementeaza modul de introducere a marfurilor in republica nu are reglementari suficient de detaliate, fapt de care profita unii agenti economici. Astfel, de exemplu practic toate organele abilitate cu functia combaterii contrabandei cunosc ca majoritatea agentilor economici importa marfa cu documente de origine falsificate in care considerabil este micsorata valoarea marfii in vama pentru a achita impozite mai mici.
Pe de alta parte, importind marfa, agentul economic achita impozite si taxe care sint stabilite si reglementate de legi diferite, ceea ce creaza confuzie, dar si ofera posibilitatea colaboratorilor vamali de a abuza de situatia lor de serviciu. Posturile vamale de la frontiera sunt slab dotate cu tehnica necesara unui control calitativ.
Inca o problema este lipda de cooperare cu organele vamale ale altor tari. Din acest motiv, in unele cazuri, la efectuarea procedurilor vamale, Serviciul Vamal nu are posibilitate de a verifica in tara de origine a marfii daca asemenea marfa a fost intr-adevar exportata, valoarea ei, calitatea, etc.

Prioritati pe termen scurt:

- completarea alineatului 1 al articolului 248 al Codului Penal de completat cu cuvintele: „manifestata prin declaratia falsa referitoare la valoarea, originea, desemnarea destinatarului real sau expeditorului real, eforturile de a primi si utiliza un document cu mentiuni false, care ar permite obtinerea de beneficiu sau a unui regim preferential.”;
- completarea aliniatelor 1 si 5 ale articolului 248 al Codului Penal cu cuvintele „cu confiscarea in intregime a marfurilor, obiectelor si a valorilor”.
- inregistrarea contractelor (de achitari si livrari) cu firmele „off shore” si rezidentii Zonelor Antreprenoriatului Liber de catre o comisie guvernamentala specializata care ar studia amanuntit schema si legalitatea tranzactiilor;
- simplificarea perfectarii documentatiei vamale la importul marfurilor supuse accizelor, pentru a efectua vamuirea direct la punctele vamale de frontiera;
- modificarea articolului 266 al Codului de Procedura Penala in modul urmator: „Organul de urmarire penala al Ministerului Afacerilor Interne efectueaza urmarirea penala pentru orice infractiune care nu este data prin lege in competenta Serviciului de Informatii si Securitate sau este data in competenta Ministerului Afacerilor Interne prin ordonanta procurorului”.
- inventarierea trimestriala de catre Serviciul Vamal a tuturor contractelor de tranzactii;
- efectuarea livrarilor directe a categoriilor de marfuri de importanta strategica pentru economia nationala: gaz, produse petroliere, zahar, produse din carne, faina etc., excluderea furnizarii si achitarii prin intermediari - persoane fizice sau juridice;
- interzicerea achizitionarii produselor petroliere prin intermediul firmelor inregistrate in zonele „off-sore”;
- introducerea cit mai urgenta a aparatelor de casa cu memorie fiscala, conectate in retea cu distribuitoarele de combustibil la toate statiile PECO;
- aplicarea colorantilor la punctele vamale, concomitent cu perceperea drepturilor de import produselor petroliere;
- efectuarea schimbului de informatie intre Serviciul Vamal al Republicii Moldova si structurile de resort din tarile exportatoare de produse petroliere, pentru a nu permite livrarea produselor petroliere catre agentii economici din Republica Moldova, ce nu detin relatii fiscale cu sistemul bugetar;
- efectuarea pe gratis de catre Camera de Industrie si Comert a expertizelor si constatarilor merceologice, la cererea organelor de drept, in vederea stabilirii pretului real de cost al marfurilor ce nu sunt insotite de documente de provenienta sau daca exista suspiciuni ca valoarea marfurilor a fost diminuata;
- prelevarea mostrelor, efectuarea constatarilor si expertizelor pe gratis de catre Departamentul Standardizare si Metrologie, in cazul confiscarii marfurilor transportate ilicit, la cererea organelor de drept si celor abilitate cu functii de control ;
- dotarea cu tehnica necesara unui control calitativ a punctelor vamale de la frontiera de stat;
- stabilirea unui control strict al circulatiei din regiunea transnistreana pe tot perimetrul hotarului stabilit de administratia de la Tiraspol;
- eficientizarea cooperarii intre organele abilitate cu combaterea contrabandei.

Prioritati pe termen mediu:

- implementarea la nivel statal a unui mecanism de primire operativa a informatiei cu privire la exportul produselor petroliere din tara exportatoare, precum si a informatiei legate de tranzitarea pe teritoriul altor tari a produselor petroliere destinate agentilor economici a Republicii Moldova;
- negocierea cu Ucraina a posibilitatii de instituire a controlului comun al sectorului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene;
- incheierea acordurilor bilaterale cu România si Ucraina cu privire la cooperarea organelor vamale in vederea schimbului de informatie.

1.5. Combaterea furturilor si rapirilor mijloacelor de transport

Cadrul legislativ
Cadrul juridic al combaterii furturilor si rapirilor mijloacelor de transport este reglementat de Codul penal al Republicii Moldova, si anume art. 186 – furtul, art. 273 – rapirea mijlocului de transport, art. 274 – rapirea mijlocului de transport cu tractiune animala, precum si a animalelor de tractiune.

Cadrul institutional
Combaterea furturilor si rapirilor ale mijloacelor de transport este pusa in sarcina Serviciului de Combatere a furturilor si rapirilor mijloacelor de transport, ce reprezinta o subdiviziune in cadrul Directiei politiei criminale a Departamentului serviciilor operative. Serviciul de referinta are ca scop analiza situatiei operative create pe teritoriul Republicii, a practicii si rezultatelor activitatii operative a organelor si subdiviziunilor de politie, elaborarea metodelor de prevenire, descoperire precum si dirijarea si verificarea activitatii comisariatelor de politie in combaterea a furturilor si rapirilor mijloacelor de transport. Totodata combaterea furturilor si rapirilor ale mijloacelor de transport este pusa si in sarcina Ministerului Dezvoltarii Informationale si Serviciului de Graniceri.

Probleme existente
Principala problema in domeniu combaterii furturilor si rapirilor mijloacelor de transport consta in aceea, ca in Codul penal al Republicii Moldova prin art. 273 si art. 274 este reglementata infractiunea de rapire a mijlocului de transport si de rapire a mijlocului de transport cu tractiune animala, precum si a animalelor de tractiune, iar prin art. 186 este reglementata infractiunea de furt. Dar toate aceste infractiuni in esenta sunt una si aceiasi – furt, ele se deosebesc doar prin latura subiectiva a infractiunii, si anume prin intentia infractorului. Insa in realitate este foarte complicat de a dovedi intentia de a fura mijlocul de transport. De aceea este necesar de a revizui articolele mentionate din Codul Penal. Dupa cum arata practica judiciara din tarile europene, precum si din tarile CSI, infractiunile practic nu constau in rapirea mijlocului de transport, ci in furt.
In afara de problemele mentionate, structura existenta, la etapa actuala, nu este adecvata amplorii problemei, si este necesara formarea unei noi subdiviziuni in cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Aceasta ar trebui sa fie Directia de combatere a furturilor si rapirilor mijloacelor de transport, care ar avea ca scop nemijlocit descoperirea acestui gen de crima. Totodata aceasta structura ar colabora cu alte directii, institutii, organizatii din tarile membre ale Uniunii Europene, precum si din tarile CSI. Aceasta modificare este necesara din cauza cresterii criminalitatii organizate, precum si datorita faptului ca Republica Moldova se transforma dintr-o tara de tranzit intr-o piata de desfacere a transportului furat. Totodata este necesara armonizarea legislatiei nationale cu regulile existente in Uniunea Europeana, reguli privitoare la elementele constitutive ale infractiunii din domeniul de referinta, precum si aderarea la conventiile, la care sunt parti si statele din afara Uniunii Europene .

Prioritati pe termen scurt:
- pastrarea in C.R.I.T. C.C.A. a documentelor de inregistrare primara a mijloacelor de transport timp de 3 ani;
- interzicerea intrarii in Republica Moldova a mijloacelor de transport de peste hotare cu procura generala eliberata de catre institutiile respective din strainatate.

Prioritati pe termen mediu:
- modificarea legislatiei penale in ceea ce priveste notiunile de furt si rapire a mijloacelor de transport , deoarece la rapirea unitatii de transport este aproape imposibil de dovedit intentia infractorului de a savârsi fapta prevazuta de legea penala;
- modificarea Hotaririi Guvernului nr.1047 din 12.11.1999, "Cu privire la reorganizarea sistemului informational automatizat de cautare "Automobil" in registru de stat al transportului si introducerea testarii obligatorie a autovehiculelor si remorcilor acestora" si anume , de a interzice inregistrarea - reinregistrarea mijloacelor de transport aflate in cautare prin decizia instantei de judecata.

1.6. Combaterea traficului de arme

Cadrul legislativ
La 31.05.2001 Republica Moldova a aderat la Protocolul privind combaterea fabricarii si traficului ilicit a armelor de foc, a pieselor, elementelor lor si munitiilor aditionat de Conventia Natiunilor Unite contra criminalitatii transnationale organizate
Cit priveste legislatia nationala, la 18.09.1994 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la arme nr. 110-XIII, prin care cetatenilor Republicii Moldova li s-a permis procurarea si inregistrarea armelor de foc cu teava ghintuita si a munitiilor.
Aceasta lege include insa un sir de lacune si anume: eliberarea catre persoanele fizice a autorizatiei de achizitionare a armelor de foc poate fi primita in baza art. 8 p.1 de persoanele care au atins vârsta de 18 ani carora nu le este contraindicat, din punct de vedere medical, mânuirea armelor, care anterior n-au fost judecati s-au carora antecedentele penale l-i s-au stins conform Legislatiei in vigoare.
La 21 iunie 2002 a fost promulgata Legea nr. 1160-XV privind punerea in aplicare a Codului penal al Republicii Moldova, prin art. 290 al careia este reglementata infractiunea de purtare, pastrare, procurare, fabricare, reparare sau comercializare ilegala a armelor si munitiilor; prin art. 291 este reglementata infractiunea de pastrare nelegitima a armelor de foc si a munitiilor; prin art. 292 este reglementata infractiunea de fabricare, procurare, prelucrare, pastrare, transportare, folosire sau neutralizare a substantelor explozive ori radioactive. Toate aceste infractiuni guverneaza, de fapt una si aceiasi infractiune, si le deosebeste doar latura subiectiva a infractiunii, si anume intentia infractorului. in acest sens este necesar de revizuit articolele mentionate din Codul Penal si de inasprit pedeapsa pentru savirsirea acestui fel de crime.

Cadrul institutional

Combaterea traficului illicit de arme este pusa in sarcina Directiei generale de combatere a crimei organizate a Departamentului Servicii Operative a MAI Republicii Moldova. in MAI a fost creat si functioneaza mecanismul de contracarare a infractiunilor comise cu aplicarea armelor de foc, munitiilor si dispozitivelor explozive, in care este prevazuta si interactiunea cu subdiviziunile respective ale ministerelor si departamentelor din tara, precum si cu organele de aplicare a legii de peste hotare. Problema consta in faptul, ca aceasta interactiune este doar formala.

Prioritati pe termen scurt:

- elaborarea unui Program de Stat indreptat spre finantarea si dotarea corespunzatoare cerintelor internationale a subdiviziunilor specializate in combaterea traficului de arme de foc;
- introducerea in regulile de inregistrare a armelor de foc si munitiilor a interdictiei de a procura si inregistra arme de foc pentru persoanele cu antecedente penale, si inasprirea procedurii pentru alte categorii de persoane;
- examinarea obligatorie de catre specialistii tehnico-criminalisti a armelor de foc comercializate de catre agentii economici care practica acest gen de activitate, pentru evitarea inregistrarii armelor contrafacute in regiunea transnistreana;
- modificarea legislatiei penale cu privire la atragerea la raspundere penala in sensul inaspririi pedepsei.

Prioritati pe termen mediu:

- adoptarea unei legi speciale cu privire la prelucrarea datelor personale de catre organele de politie;
- sporirea capacitatii de lucru a sistemelor informationale si oferirea posibilitatii conectarii la sistemul informational national;
- imbunatatirea capacitatii de reactie a fortelor de politie, dezvoltarea infrastructurii, care sa permita intensificarea luptei impotriva crimei organizate.

1.7. Combaterea terorismului

Problema terorismului a capatat valente deosebite odata cu tragicele evenimente petrecute in Statele Unite ale Americii la 11 septembrie 2001, determinind schimbarea atitudinii majoritatii statelor lumii fata de acest flagel, indiferent daca s-au confruntat sau nu cu acte teroriste pe teritoriile lor nationale. Desi era cunoscut de mai multa vreme, terorismul a evoluat cantitativ si calitativ pe parcursul ultimului deceniu, devenind dusmanul principal al statelor democratice dupa terminarea razboiului rece.
Din fericire, Republica Moldova nu s-a confruntat la direct cu fenomenul terorist. Totodata, in raport cu evolutiile actuale ale formelor de manifestare a fenomenului terorist international, care cunoaste escaladari de o intensitate fara precedent, strategia Moldovei urmareste completarea si revizuirea directiilor tactice, necesare protejarii eficiente a teritoriului national fata de noile manifestari ale fenomenului terorist, prin promovarea unei conceptii integrate la nivel national, pe de o parte, si pe linia cooperarii externe, pe de alta parte.
in ultimii ani Republica Moldova a obtinut un progres semnificativ la implementarea activitatilor orientate impotriva terorismului. Statul nostru, angajat ferm in efortul international de prevenire si combatere a terorismului, a institutionalizat si dezvoltat aceasta activitate prin crearea pirghiilor legislative si operationale necesare desfasurarii in conditii optime a actiunilor de profil.

Cadrul legislativ

Cadrul legislativ de prevenire si contracarare a terorismului in Republica Moldova il constituie: 
- tratatele internationale, europene si regionale, acordurile multilaterale si bilaterale, cele mai importante fiind:
- Conventia referitoare la infractiuni si anumite acte savirsite la bordul aeronavelor, Tokio, 14 septembrie 1963 (Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova nr.766-XIII din 6 martie 1996);
- Conventia pentru reprimarea capturarii ilicite a aeronavelor, Haga, 16 decembrie 1970 (Hotarirea Parlamentului nr.766-XIII din 6 martie 1996);
- Conventia pentru reprimarea actelor ilicite indreptate contra securitatii aviatiei civile, Montreal, 23 septembrie 1971 (Hotarirea Parlamentului nr.766-XIII din 6 martie 1996;
- Conventia referitoare la prevenirea si pedeapsa pentru crimele savirsite contra persoanelor care se bucura de protectie internationala, inclusiv contra agentilor diplomatici, New York, 14 decembrie 1973 (Hotarirea Parlamentului nr.1255-XIII din 16 iulie 1997);
- Conventia europeana pentru reprimarea terorismului, Strasbourg, 27 ianuarie 1977 (Hotarirea Parlamentului nr.456-XIV din 18 iunie 1999);
- Conventia impotriva luarii de ostatici, New York, 17 decembrie 1979 (Legea nr.1243-XV din 18 iulie 2002);
- Conventia privind protectia fizica a materialelor nucleare, Viena, 3 martie 1980 (Hotarirea Parlamentului nr.1450-XIII din 28 ianuarie 1998);
- Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite de violenta comise in aeroporturile ce servesc aviatia civila internationala, Montreal, 24 februarie 1988 (Hotarirea Parlamentului nr.766-XIII din 6 martie 1996);
- Conventia privind marcarea explozivelor din plastic in scopul detectarii lor, Montreal, 1 martie 1991 (Hotarirea Guvernului nr. 766-XIII din 6 martie 1996);
- Conventia privind suprimarea terorismului cu bombe, New York, 15 decembrie 1997 (Legea nr.1239-XV din 18 iulie 2002);
- Acordul privind colaborarea statelor-membre ale Comunitatii Statelor Independente in lupta cu terorismul, Minsk, 4 iunie 1999 (Legea nr.426-XV din 27 iulie 2001);
- Conventia privind suprimarea finantarii terorismului, New York, 9 decembrie 1999 (Legea nr.1241-XV din 18 iulie 2002);
- Decizia privind Centrul Antiteror al statelor-membre ale Comunitatii Statelor Independente, Minsk, 1 decembrie 2000 (Legea nr.488-XV din 28 septembrie 2001). 
- legi si alte acte normative ale Republicii Moldova:
- articolele 278 "Terorismul", 279 "Activitatea de finantare si asigurare materiala a actelor teroriste" si 280 "Luarea de ostatici" din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002;
- Legea nr.539-XV din 12 octombrie 2001 cu privire la combaterea terorismului;
- Hotarirea Guvernului nr.778 din 14 iunie 2002 privind aprobarea Regulamentului-tip al grupului operativ pentru dirijarea operatiei antiteroriste;
- Hotarirea Guvernului nr.873 din 8 iulie 2002 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de reabilitare sociala a persoanelor care au suferit in urma unui act terorist;
- actele normative interdepartamentale si departamentale ale autoritatilor antrenate in activitatea de combatere a terorismului.
Definitia notiunii terorismului, a actiunilor prin care se caracterizeaza sau prin care acesta este sustinut sau favorizat, precum si sanctiunile penale aplicate organizatorilor si executorilor actelor teroriste, complicilor lor, stipulate in legislatia nationala corespund in mare parte prevederilor tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte.
Cadrul juridic in vigoare, continind minimul necesar de reglementari normative in domeniul prevenirii si combaterii terorismului, permite a organiza activitatea eficienta a autoritatilor competente in depistarea, urmarirea si sanctionarea persoanelor care organizeaza si comit acte teroriste, inghetarea activelor si blocarea operatiunilor financiare ale persoanelor implicate in savirsirea sau asigurarea materiala a infractiunilor cu caracter terorist, reabilitarea sociala a persoanelor care au avut de suferit in urma unui act terorist.

Cadrul institutional
Sistemul institutional de contracarare a terorismului in Republica Moldova este definit in articolul 6 al Legii nr.539-XV din 12 octombrie 2001 cu privire la combaterea terorismului si include:
1) Guvernul – principala autoritate responsabila de organizarea activitatii de combatere a terorismului si de asigurarea acesteia cu fortele, mijloacele si resursele necesare;
2) Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova – coordoneaza activitatea autoritatilor antrenate in combaterea terorismului;
3) Autoritatile care desfasoara nemijlocit activitatea de combatere a terorismului, in limitele imputernicirilor lor:
- Procuratura Generala – desfasoara activitatea de combatere a terorismului prin conducerea si exercitarea urmaririi penale;
- Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova – combate terorismul prin actiunile de prevenire, depistare si curmare a infractiunilor cu caracter terorist, inclusiv a celor care urmaresc scopuri politice, precum si a activitatii teroriste internationale, contribuie la asigurarea securitatii institutiilor Republicii Moldova amplasate pe teritoriul altor state, a cetatenilor ei angajati in aceste institutii si a membrilor familiilor lor, culege date referitoare la organizatiile teroriste internationale;
- Ministerul Afacerilor Interne – combate terorismul prin prevenirea, depistarea si curmarea infractiunilor cu caracter terorist care urmaresc scopuri materiale;
- Ministerul Apararii – asigura protectia armamentului, munitiilor, substantelor explozive, obiectelor militare si a spatiului aerian al tarii in caz de desfasurare a operatiilor antiteroriste;
- Serviciul de Graniceri – combate terorismul prin curmarea tentativelor teroristilor de a trece frontiera de stat a Republicii Moldova;
- Departamentul Situatii Exceptionale – desfasoara actiuni de protectie civila, organizeaza lucrari de salvare, infaptuieste alte masuri urgente de lichidare a urmarilor actelor teroriste;
- Serviciul de Protectie si Paza de Stat – asigura securitatea persoanelor fizice si a obiectelor aflate in paza, acumuleaza, analizeaza si utilizeaza informatii referitoare la activitatea terorista in scopul prevenirii, depistarii si curmarii tentativelor teroriste;
- Serviciul Vamal – combate terorismul prin actiunile de prevenire, depistare si curmare a tentativelor de trecere peste frontiera de stat a Republicii Moldova a armelor, a substantelor explozive, toxice, radioactive si a altor obiecte care pot fi folosite pentru savirsirea infractiunilor cu caracter terorist;
- Ministerul Dezvoltarii Informationale – asigura asistenta informationala a autoritatilor care desfasoara activitatea de combatere a terorismului, punind la dispozitia acestora resurse informationale, acordind asistenta tehnica specializata, necesara la crearea bancilor de date si retelelor informationale.
in componenta Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Protectie si Paza de Stat, Departamentului institutiilor penitenciare al Ministerului Justitiei sint create subdiviziuni specializate pentru combaterea terorismului.
Obiective majore ale autoritatilor care desfasoara activitatea de combatere a terorismului sint: identificarea, monitorizarea si evaluarea in continuu a riscurilor si tendintelor, precum si a pericolelor teroriste pentru securitatea nationala a Republicii Moldova, protejarea teritoriului national, a cetatenilor si persoanelor straine ce viziteaza tara noastra, precum si a obiectivelor de importanta vitala impotriva activitatilor teroriste, prevenirea implicarii cetatenilor Republicii Moldova si a rezidentilor straini in activitatile legate de terorism international, nepermiterea crearii si functionarii pe teritoriul republicii a bazelor de pregatire si reabilitare a teroristilor, participarea la eforturile internationale de prevenire si contracarare a terorismului.
Evaluind situatia actuala si tendintele dezvoltarii terorismului, putem afirma ca cadrul institutional de combatere a terorismului in Republica Moldova este suficient pentru a face fata acestui flagel. Totodata, in scopul coordonarii efective a activitatii organelor antrenate in combaterea terorismului este necesar de examinat posibilitatea instituirii unui Centru Antiteror national sau de atribuit functiile de coordonare a acestei activitati in competenta Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova, sau a Ministerului Afacerilor Interne.
Este de mentionat ca asigurarea financiara si tehnico-materiala a autoritatilor care desfasoara activitatea de prevenire si combatere a terorismului lasa de dorit. Din lipsa mijloacelor financiare subdiviziunile antiteror nu sint asigurate cu armament modern si echipament tehnic special de performanta, fapt ce complica realizarea sarcinilor ce le revin.
in pofida faptului ca pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost savirsite acte teroriste insemnate, acest pericol nu poate fi ignorat in viitor. in legatura cu procesul de reintegrare a teritoriului Republicii Moldova si eforturile intreprinse de catre conducerea tarii in aceasta directie, exista pericolul savirsirii actelor teroriste de catre fortele care se impotrivesc acestui proces (terorism separatist). De asemenea, in legatura cu implementarea impetuoasa a tehnologiilor si sistemelor informationale in toate ramuri ale vietii, inclusiv in domeniul apararii si securitatii nationale, nu este exclusa posibilitatea savirsirii actelor teroriste la obiectele de importanta vitala prin utilizarea acestor tehnologii.
in domeniul combaterii terorismului international, pentru Republica Moldova este prioritara asigurarea unei cooperari strinse cu organele similare din alte state si, in mod special, organizarea colaborarii si schimbului de informatii cu Europol, Interpol, alte institutii de profil vizind prevenirea si neutralizarea actiunilor desfasurate de organizatiile teroriste internationale care ar putea patrunde pe teritoriul Republicii Moldova.

Prioritati pe termen scurt:


- ratificarea tratatelor internationale in domeniul combaterii terorismului la care Republica Moldova nu a aderat pina in prezent, printre care: Conventia internationala pentru reprimarea actelor ilicite impotriva securitatii navigatiei maritime din 1988, Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite impotriva securitatii platformelor fixe situate in platoul continental din 1988, Conventia internationala cu privire la lupta contra recrutarii, utilizarii, finantarii si instruirii mercenarilor din 1989, Conventia europeana cu privire la valabilitatea juridica a hotaririlor judecatoresti pe cauze penale din 1970, Conventia europeana cu privire la transmiterea procedurii judiciare pe cauze penale din anul 1972, Conventia europeana cu privire la compensatii victimelor infractiunilor violente din anul 1983;
- perfectionarea cadrului legal in domeniul combaterii terorismului si suprimarii finantarii terorismului, inclusiv prin: 
- adoptarea legii privind suprimarea finantarii terorismului; 
- modificarea Codului de procedura penala in vederea atribuirii in competenta Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova efectuarea urmaririi penale in privinta infractiunilor legate de terorism: art.278 "Terorismul", art.279 "Activitatea de finantare si asigurare materiala a actelor teroriste", art.280 "Luarea de ostatici", art.281 "Comunicarea mincinoasa cu buna-stiinta despre actul de terorism"; 
- stabilirea raspunderii penale aplicabile persoanelor juridice pentru activitatea de finantare si asigurare materiala a actelor teroriste;
- examinarea chestiunii privind stabilirea raspunderii penale pentru "apologia terorismului";
- editarea culegerii de tratate internationale, europene si regionale, precum si documente ale Uniunii Europene in domeniul combaterii terorismului;
- atribuirea in competenta Serviciului de Informatii si Securitate, sau a Ministerului Afacerilor Interne, a functiilor de coordonare a activitatii de prevenire si combatere a terorismului, desfasurata de autoritatile publice ale Republicii Moldova, precum si desemnarea Serviciului in calitate de organ competent al Republicii Moldova pentru relatii oficiale cu Europol si alte organe specializate in combaterea terorismului din statele Uniunii Europene;
- stabilirea metodei de intocmire si aducere la cunostinta a listei organizatiilor si persoanelor cu atributii la activitati teroriste, finantarea si asigurarea materiala a actelor teroriste, asigurarea actualizarii ei permanente in baza informatiilor prezentate de organizatiile internationale si organele competente din alte state;
- completarea bazei tehnico-materiale a subdiviziunilor specializate in combaterea terorismului;
- imbunatatirea remunerarii persoanelor care acorda ajutor in activitatea de combatere a terorismului (plata sa fie comensurabila cu riscul pe care il comporta persoana in legatura cu acordarea ajutorului si importanta informatiei prezentate), in special prin implementarea prevederilor Deciziei Consiliului Uniunii Europene din 28 aprilie 1999 cu privire la principiile generale ce reglementeaza plata informatorilor (SCH/Com-ex (99)8 Rev.2);
- elaborarea unui complex de masuri privind participarea activa a mijloacelor de informare in masa la neadmiterea propagandei terorismului in societate, asigurarea actiunilor de contracarare a pregatirii si difuzarii materialelor ce propaga cultul violentei in mijloacele de informare in masa, pe piata productiei video si in reteaua informationala Internet.

Prioritati pe termen mediu:

- elaborarea si implementarea programelor speciale interdepartamentale si departamentale cu privire la prevenirea si combaterea terorismului;
- crearea unei baze centrale de date si a unui sistem informational centralizat pentru acumularea informatiei cu privire la organizatiile si persoanele cu atributii la activitati teroriste, finantarea si asigurarea materiala a actelor teroriste;
- elaborarea si realizarea unui plan de actiuni privind instruirea profesionala a colaboratorilor subdiviziunilor specializate in combaterea terorismului ale organelor competente, inclusiv organizarea procesului de instruire si perfectionare a colaboratorilor subdiviziunilor specializate de combatere a terorismului in cadrul Institutului National de Informatii si Securitate, modernizarea bazei tehnico-materiale si metodico-didactice a Institutului, organizarea deplasarii colaboratorilor pentru instruire si perfectionare in institutiile similare de instruire din statele Uniunii Europene, organizarea seminarelor si conferintelor pe tematica combaterii terorismului cu participarea specialistilor din statele Uniunii Europene;
- desfasurarea exercitiilor antiteror operativ-tactice si de comanda, departamentale si interdepartamentale, cu participarea observatorilor din Europol si organele specializate in combaterea terorismului din statele Uniunii Europene;
- organizarea cooperarii si schimbului de informatii cu Europol si organele specializate ale statelor Uniunii Europene, inclusiv prin utilizarea sistemelor informationale de telecomunicatii, incheierea acordurilor multilaterale si bilaterale;
- elaborarea si realizarea unui plan de masuri in vederea prevenirii victimizarii in rindurile populatiei in legatura cu posibilitatea savirsirii actelor teroriste, asigurarea acordarii serviciilor de asistenta pentru victimele actelor teroriste din rindul persoanelor straine (aspectul lingvistic, informarea urgenta a rudelor, sustinerea sociala si psihologica), examinarea cailor de urgentare a achitarii compensatiilor;
- asigurarea unui nivel inalt de protectie a partilor vatamate si a martorilor in cadrul cercetarii infractiunilor legate de terorism, inclusiv prin crearea si finantarea cuvenita a subdiviziunilor speciale de protectie de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor persoane, care acorda ajutor in procesul penal, prevazute de Hotarirea Guvernului nr.964 din 19 iulie 2002;
- implementarea sistemelor moderne de detectare a substantelor si obiectelor toxice, biologice si a altor substante periculoase la punctele de trecere a frontierei de stat;
- elaborarea si implementarea unui complex de masuri privind modernizarea si sporirea eficientei pazei obiectelor de importanta vitala si a celor ce prezinta pericol sporit tehnogen si ecologic in vederea protejarii lor contra atacurilor teroriste.

1.8. Cooperarea politieneasca in lupta impotriva delictelor grave

in ultimii ani se constata o crestere permanenta a numarului infractiunilor transnationale, mai ales in Sud-Estul Europei, fapt ce necesita o intensificare a activitatii organelor de drept in prevenirea si combaterea fenomenului. Totodata, a crescut si convingerea ca activitatea de combatere a criminalitatii organizate necesita o abordare coordonata, multidisiciplinara la nivel national, regional si international, care sa implice toti factorii de decizie cu atributii in acest domeniu.
Activitatea organelor de politie in combaterea fenomenului trebuie sa aiba un caracter complex, de o dezvoltare larga, care ar tine cont de specificul transnational al crimei organizate.
Se pot trasa patru domenii principale de cooperare internationala a organelor de drept si anume:
• Solicitarile de extradare.
• Cererea de executare a insarcinarii separate in baza acordurilor de asistenta juridica mutuala in vederea desfasurarii unei activitati precum perchezitionarea unor localuri in baza de mandat si sechestrarea probelor, interogarea martorilor, obtinerea probelor documentare etc.
• Solicitarea organului de drept adresata unui organ similar din alta tara in vederea stabilirii existentei faptelor probatorii anterior inaintarii unei insarcinari separate formale.
• Solicitarea organului de ocrotire a normelor de drept adresata unui organ similar din alta tara in vederea asistentei operative comune, cum ar fi masuri de supraveghere, livrari supravegheate, interceptari etc.

Cadrul legislativ

Moldova a semnat o serie de tratate internationale de asistenta juridica mutuala si a incheiat acorduri de asistenta juridica reciproca cu România, Ucraina, Turcia, Rusia, Letonia si Lituania.
in plus, in 1998, Republica Moldova a ratificat Conventia Europeana din 1959 cu privire la asistenta mutuala in materie penala si Conventia CSI din 1993 cu privire la asistenta juridica mutuala.
Mai mult ca atât, in iunie 2002, a fost incheiat un Memorandum de Cooperare intre Procuratura Generala a Republicii Moldova si Biroul National Anti-mafia din Italia cu privire la combaterea crimei organizate.
Cadrul juridic international pentru cooperarea politieneasca directa este prevazut de un sir de tratate internationale incheiate la diferite niveluri (interstatal, interguvernamental, interdepartamental) in cadrul diferitor structuri regionale si internationale (ONU, Consiliul Europei, CSI, SECI, CEMN etc.), cit si tratate bilaterale cu un sir de tari preponderent din spatiul Comunitatii Statelor Independente si European. Tratatele mentionate abordeaza atit cooperarea generala, cit si cooperarea in domenii specifice cum ar fi combaterea traficului de droguri, furturilor si rapirilor mijloacelor de transport, traficului de fiinte umane, spalarii banilor, crimelor economice si financiare etc.
Pe plan national, cadrul juridic de cooperare internationala directa intre organele de drept este prevazuta de Legea privind activitatea operativa de investigatii nr. 45-XIII din 12.04.1994. Articolul 7, alineatul 1, litera e) stabileste ca temei pentru infaptuirea masurilor operative de investigatii si „interpelarile organizatiilor de drept internationale si ale organelor de drept ale altor state, in conformitate cu tratatele internationale la care Republica Moldova este parte”, iar alineatul 2 al articolului 6 prevede ca in scopul executarii acestor interpelari organele care exercita activitatea operativa de investigatii sint in drept sa chestioneze cetatenii; sa culeaga informatii; sa urmareasca vizual; sa urmareasca si sa documenteze cu ajutorul metodelor si mijloacelor tehnice moderne; sa colecteze materiale (mostre) pentru cercetarea comparativa; sa efectueze achizitii de control si livrari controlate ale marfurilor si productiei aflate in circulatie libera sau limitata; sa cerceteze obiectele si actele; sa identifice persoana; sa cerceteze incaperi, cladiri, portiuni de teren si mijloace de transport; sa controleze coletele postale; sa cerceteze corespondenta condamnatilor; sa intercepteze convorbirile telefonice si alte convorbiri; sa culeaga informatie de pe canalele tehnice de comunicatii; sa tina convorbiri cu banuitul cu aplicarea detectorului comportarii simulante; sa marcheze cu substante chimice si alte substante speciale; sa infiltreze operativ in organizatiile criminale colaboratori titulari din subdiviziunile operative si persoane care colaboreaza in mod confidential cu organele care exercita activitate operativa de investigatii, utilizind acte de identitate si alte documente de acoperire; sa controleze transmiterea banilor sau altor valori materiale extorcate.

Cadrul institutional
Cooperarea politieneasca cu organele similare ale altor tari este efectuata de catre organele Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apararii, Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova, Serviciului de Protectie si Paza de Stat, Serviciului Vamal, Departamentului institutiilor penitenciare al Ministerului Justitiei, Serviciului de Graniceri si ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.
Aceasta cooperare se efectueaza atit la nivel bilateral, cit si in cadrul diferitor structuri organizationale internationale si regionale.

Consiliul Ministrilor de Interne ai statelor membre ale CSI a fost creat in baza Deciziei sefilor de State ai CSI din 19 ianuarie 1996 in scopul interactiunii si coordonarii actiunilor in lupta cu criminalitatea in acest spatiu. in acest scop Consiliul exercita conducerea Biroului pentru Coordonarea Luptei cu Crima Organizata si alte infractiuni grave (BCLCO), cu sediul la Moscova, creat pentru facilitarea nemijlocita a cooperarii intre organele de interne ale statelor membre ale CSI. Fiecare stat membru desemneaza cite un reprezentant plenipotentiar in acest Birou, care pentru cazul Republicii Moldova este numit in aceasta functie prin Hotarire de Guvern. Schimbul de informatii si experienta efectuat cu contributia Biroului aduce rezultate considerabile in eforturile comune de combatere a criminalitatii.
Pe linga tratatele multilaterale numeroase incheiate cu statele din spatiul CSI, cooperarea intre organele de drept se efectueaza si in baza unor Programe interstatale de masuri comune, semnate de catre sefii de state ai CSI.
Din momentul ratificarii de catre Republica Moldova a Acordului de Prevenire si Combatere a Infractionalitatii Transfrontaliere (semnat la 26 mai 1999 si ratificat in 2001), organele de drept din Republica Moldova s-au inclus in activitatile desfasurate de catre Centrul Regional SECI (Bucuresti, România), instituit in baza acestui Acord. in scopul promovarii cooperarii intre Republica Moldova si statele membre se participa la operatiunile comune, pregatite de catre Centru, la eforturile intreprinse de catre statele membre in cadrul diferitor Grupuri de Lucru ale Centrului.
Prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 1333 din 7 noiembrie 2003 a fost dispusa crearea Punctului National Focal si detasarea ofiterului de legatura a politiei la Centru, iar in decembrie 2003, prin Ordinul ministrului afacerilor interne a fost desemnata persoana care asigura interactiunea pe linia politieneasca, ulterior fiind elaborat si aprobat Regulamentul Punctului.
Avind in vedere numeroasele solicitari de asistenta ce se efectueaza prin intermediul Centrului Regional SECI si rezultatele imbucuratoare aduse de catre cooperarea cu statele membre ale Acordului de constituire a Centrului, sarcina principala a Ministerului Afacerilor Interne este asigurarea participarii eficiente a politiei moldovenesti la eforturile comune prin acesta structura. in acest sens se necesita organizarea functionarii corespunzatoare a Punctului National Focal, asigurarea lui cu echipamentul necesar, ridicarea calitatii de executare a solicitarilor si instruirea functionarilor politiei in acest domeniu.
O mare insemnatate o are participarea Republicii Moldova la Grupul de State GUUAM (Gruzia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaijan, Moldova). in cadrul acestei structuri Republica Moldova a semnat Acordul de cooperare in combaterea crimei organizate (semnat in martie 2003) si Acordul de creare a Centrului Virtual GUUAM (iulie 2003), cu sediul la Baku. in scopul elaborarii regulamentelor si asigurarii functionarii Centrului Virtual, expertii organelor de drept din Moldova au participat de comun cu reprezentantii celorlalte state membre si SUA asupra crearii de facto a Centrului.
Participarea Republicii Moldova la acest Centru ar avea o mare insemnatate pentru Republica Moldova, deoarece tara noastra ar fi unica care este membru si la Centrul Regional SECI si la Centrul Virtual GUUAM, iar tinind cont de faptul ca aceste doua structuri au functii similare, Moldova ar putea servi drept pod de legatura intre aceste doua initiative regionale importante. Pentru asigurarea obtinerii rezultatelor pozitive, in prezent se lucreaza asupra perfectarii bazei juridice nationale. Asigurarea participarii la Centrul Virtual necesita efectuarea procedurilor de intrare in vigoare a Acordurilor de instituire si, in primul rind a Cartei GUUAM, asigurarea legislatiei secundare si organizarii institutionale pentru functionarea pe plan national a activitatilor Centrului.
O mentiune aparte trebuie facuta privind participarea Republicii Moldova la initiativele Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-est. incepind cu iunie 2001, de la aderarea Moldovei la Pact, am fost inclusi in mai multe initiative din cadrul Mesei de Lucru III, compartimentul Justitie si Afaceri Interne.
in cadrul Initiativei anti-coruptie (SPAI), a fost efectuata autoevaluarea si un raport analitic de bilant in domeniu, continind numeroase recomandari ale expertilor internationali. in lumina acestora pe plan national au fost efectuate un sir de activitati ca ratificarea unor Conventii europene (Conventia privind spalarea banilor, Conventia Penala impotriva coruptiei, etc.), ajustarea legislatiei la prevederile acestora, implicarea activa a societatii civile in eforturile de combatere a coruptiei, a fost creat un grup de lucru national compus din reprezentanti ai diferitor institutii guvernamentale si organizatii civile, coordonat de catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si se elaboreaza o strategie nationala in domeniu etc. Este necesara continuarea eforturilor pentru ratificarea Conventiei Civile impotriva coruptiei, perfectionarii cadrului legislativ si institutional.
in cadrul Initiativei contra crimei organizate (SPOC) se intreprind, de asemenea, masuri cu caracter legislativ si institutional. O importanta sporita o constituie semnarea de catre Republica Moldova a Conventiei ONU contra crimei transnationale organizate si Protocoalelor aditionale privind combaterea traficului de persoane si privind combatarea contrabandei cu migranti (Palermo, 14 decembrie 2004), asigurarea oglindirii prevederilor acestora in legislatia nationala, instituirea cadrului legislativ si institutional adecvat pentru protectia participantilor la procesul penal, asigurarea activitatilor de prevenire si combatere eficienta a traficului de droguri, furturilor si rapirilor mijloacelor de transport, depistarii si confiscarii veniturilor dobindite pe cale ilegala, etc.
Forumul Politienesc si Initiativa de Instruire Politieneasca in particular, au o deosebita importanta pentru pregatirea calificata a politistilor in mai multe domenii. Cu concursul Asociatiei Europene a Colegiilor de Politie si a statelor donatoare, pentru participantii acestor initiative au fost organizate mai multe seminare de instruire in domeniul organizarii politienesti, eticii in politie, metordelor avansate de cercetare, combaterii drogurilor, combaterii traficului de droguri, combaterii traficului de fiinte umane etc.
in septembrie 2003, in cadrul unei intruniri ai reprezentantilor politiei statelor membre ale Pactului, la Viena s-a hotarit crearea unei Retele de Instruire contra Crimei Organizate (OCTN). Aceasta initiativa care va deveni operationala in anul 2004 se va axa pe crearea si facilitarea contactului intre subdiviziunile specializate in combaterea crimei organizate din statele Europei de Sud-est, va promova instruirea avansata a functionarilor acestora.
Actiuni remarcabile au fost intreprinse de Republica Moldova in cadrul Initiativei de combatere a Traficului de Fiinte Umane. Pe linga faptul ca legislatia nationala a fost modificata si ajustata la cerintele realitatii de astazi in domeniul combaterii acestui fenomen, a fost creat cadrul institutional necesar promovarii eforturilor complexe ale tuturor actorilor implicati in prevenirea, depistarea, curmarea si urmarirea penala a infractiunilor de trafic. A fost creat un Comitet National care coordoneaza si dirijeaza lupta cu acest fenomen, s-au stabilit legaturile necesare de cooperare cu diferite organizatii internationale si nationale atit guvernamentale, cit si neguvernamentale. A fost adoptat Planul National de Actiuni in domeniu, care se implementeaza cu eforturi comune. Subdiviziunea specializata a Minsterului Afacerilor Interne, precum si studentii Academiei de Politie, alti angajati ai politiei profita in contextul Initiativei de o instruire avansata, facuta posibila prin activitatile de elaborare si implementare a programelor de instruire specializata.
Consecutiv, urmeaza a continua eforturile pe plan national in scopul dezvoltarii cadrului normativ secundar pentru intarirea capacitatilor institutionale ale politiei in conlucrarea cu alte organe de drept si cu organizatiile neguvernamentale, asigurarea protectiei eficiente a victimelor/martorilor, protectia datelor personale, schimbul eficient de informatii prin intermediul structurilor SECI si consolidarea interactiunii cu organele de drept ale altor tari.
Ca rezultat al participarii reprezentantilor politiei Moldovei la Conferinta pe problemele furturilor si rapirilor mijloacelor de transport, care a avut loc in noiembrie 2003 la Bled in contextul co-presedintiei Sloveniei la Masa de Lucru III a Pactului, conform recomandarilor adoptate au fost stimulate eforturile nationale in domeniul consolidarilor capacitatilor de control al fenomenului prin elaborarea unui Plan National. Acest plan urmeaza sa fie finalizat catre sedinta Mesei Regionale a Pactului si va cuprinde actiuni complexe a tuturor organelor competente in vederea modificarii legislatiei, consolidarea capacitatilor institutionale prin imbunatatirea controlului inregistrarii mijloacelor de transport, schimbul eficient de date, posibilitatea folosirii metodelor avansate de organizare a protectiei si urmaririi, conlucrarea mai eficienta prin canalele INTERPOL, stabilirea conlucrarii durabile in domeniu cu Europol-ul etc.
Cooperarea politieneasca in combaterea crimelor grave se efectueaza si in cadrul altor structuri regionale si internationale, dar si la nivel bilateral, chiar si in lipsa unor tratate formale. Spre exemplu, Republica Moldova a participat la citeva operatiuni comune organizate de Europol (combaterea traficului de droguri si combaterea traficului de fiinte umane), in contextul presedintiei Greciei in Uniunea Europeana, iar solicitarile de asistenta operativa parvenite direct de la organele de drept ale altor state sint executate indiferent de prezenta aranjamentelor oficiale.
Poate fi, de asemenea, mentionata crearea retelei ofiterilor de legatura din cadrul Cooperarii Economice in Bazinul Marii Negre, participarea Republicii Moldova la Grupul de State contra Coruptiei (GRECO) a Consiliului Europei.

Probleme existente

in lumina reformelor legislative si institutionale efectuate in copul eficientizarii luptei cu criminalitatea, se simte necesitatea intensificarii instruirii politistilor si angajatilor altor organe de drept. Daca legislatia organica si ordinara, mai mult sau mai putin, este in concordanta cu standardele europene si internationale, atunci cadrul normativ secundar are viduri considerabile. Lipsa regulamentelor, instructiunilor si altor proceduri operationale standarde ingreuneaza aplicarea uniforma si eficienta a legislatiei penale.
Se simt, de asemenea, lacunele in conlucrarea si schimbul de informatii intre diferite organe de drept nationale, precum si lipsurile in cunostintele angajatilor acestora privind procedurile de cooperare internationala.

Prioritati de termen scurt:

- aderarea la Asociatia sefilor de Politie din Europa de sud-est;
- ratificarea Conventiei Natiunilor Unite contra crimei transnationale organizate si a Protocoalelor aditionale;
- ratificarea Conventiei Civile impotriva coruptiei;
- elaborarea modificarilor in legislatie in scopul ajustarii la prevederile tratatelor internationale (inclusiv a Codului Penal, Codului de Procedura Penala, Legii privind protectia participantilor la procesul penal, etc.);
- finalizarea si adoptarea Legii privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane;
- asigurarea functionarii Punctului National Focal SECI si consolidarea cooperarii prin intermediul Centrului Regional;
- ratificarea Acordului de cooperare a statelor GUUAM in combaterea crimei organizate si a Acordului privind crearea Centrului Virtual GUUAM;
- instituirea structurilor nationale de participare la Centrul Virtual;
- examinarea posibilitatii stabilirii unei conlucrari continue cu Europolul;
- implementarea unui sistem de referinta eficient in domeniul combaterii traficului de fiinte umane;
- instruirea continua a politistilor in domeniul cooperarii internationale;
- elaborarea si adoptarea Planului National pentru combaterea furturilor si rapirilor mijloacelor de transport;
- imbunatatirea si promovarea cooperarii intre diferite initiative regionale (SECI – GUUAM, SECI – BCLCO etc.).

Prioritati pe termen mediu:

- elaborarea si implementarea programelor de instruire pentru angajatii organelor de drept in conformitate cu standardele europene;
- studierea si implementarea tehnicilor si metodelor europene de cooperare politieneasca;
- crearea si asigurarea functionarii unui sistem computerizat de schimb de informatii intre organele nationale de drept;
- incheierea acordurilor bilaterale de cooperare in domeniul combaterii crimei organizate cu statele UE.



Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C