Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje

Migratia legala si ilegala

migratia legala si ilegala

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova

II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova




I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova


Problemele privind migratia (migratia legala si ilegala, readmisia, viza, azilul)

(44) Estimarea proportiilor migratiei legale si ilegale in, prin si din Moldova, monitorizarea si gestionarea miscarilor migratorii.
- Schimbul de informatii si estimarea proportiilor referitor la migratia ilegala in UE si Moldova, inclusiv prin crearea unei baze de date pentru monitorizarea fluxului de migratie in, prin si din Moldova;
- Ajustarea legislatiei interne la standardele UE pentru a incrimina migratia ilegala
(45) Sustinerea gestionarii eficiente a fluxurilor de migratii, inclusiv prin acordarea asistentei consultative, financiare si la nivel de experti a Guvernului Moldovei si promovarea activitгtilor acestuia, in special pentru a spori nivelul profesional al personalului vizat prin studierea experientei internationale si efectuarea stagiilor in institutiile corespunzatoare ale statelor UE in care se implementeaza politica de migratiune.
- Adoptarea si implementarea Programului National de Actiuni al Moldovei in domeniul problemelor de migratiune si azil (problemele migratiei).
(46) Ajustarea legislatiei Moldovei la normele si standardele UE, implementarea Conventiei ONU din 1951 privind statutul refugiatilor si a Protocolului din 1967 privind statutul refugiatilor, inclusiv dreptul la azil si respectarea principiului de repatriere benevola. Ajustarea sistemului autoritatilor de stat responsabile de implementarea si realizarea legislatiei in domeniul azilului si a refugiatilor la normele si standardele UE.
- Implementarea prevederilor Conventiei de la Geneva si Protocoalelor acesteia, in special prin dezvoltarea unui sistem de azil.
- Dezvoltarea unui sistem electronic de schimb de informatii intre toate autoritatile vizate (serviciul de graniceri, politia, Departamentul Migratiune).
- Consultгri referitoare la Regulamentul Eurodac si functionarea sistemului Eurodac.
- Adoptarea si implementarea Programului National de Actiuni in domeniul problemelor de migratiune si azil (chestiuni ce tin de azil).
(47) Ameliorarea cooperarii privind managementul eficient a fluxurilor de migraюtie si privind readmisia propriilor cetateni, persoanelor fara nationalitate si cetatenilor tarilor terte.
- Initierea dialogului privind repatrierea si readmisia in perspectiva semnarii unui acord de readmisie intre Moldova si UE, luind in consideratie dimensiunea umana si aspectele social-economice.
- Incurajarea semnarii de catre Moldova a acordurilor de readmisie cu principalele tari de origine si tranzit
- Formarea, in cadrul structurilor existente, a unui grup mixt de experti care va aborda aspecte ce tin de migratia legala in UE, situatia existenta in statele membre, structurile de gestionare a migratiei legale, inclusiv va explora cai de simplificare a legislatiei, migratiei fortei de munca si protectiei sociale a muncitorilor migranti, precum si programelor pentru reintoarcerea voluntara si reintegrare;
- Examinarea posibilitatii de invitare a Republicii Moldova pentru participarea la/ sau observarea activitatilor organizate in cadrul programelor UE privind migratia (ARGO, AENEAS).
(48) Continuarea dialogului privind cooperarea in problema vizelor
- Schimb de opinii asupra procedurilor Schengen si initierea dialogului privind posibilitatile facilitarii procedurii de obtinere a vizelor in concordanta cu acquis-ul
- Dialog si schimb de opinii privind cooperarea in domeniul vizelor (criteriile si procedurile de emitere a vizelor)
- Dialog privind securitatea actelor


II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

1. Migratia legala si ilegala

1.1. Regimul de intrare si sedere a strainilor


In rezultatul proceselor de democratizare si aderare a Republicii Moldova la diferite organisme internationale, s-a largit cadrul relatiilor externe, fapt care a generat si sporirea fluxului de straini sositi in tara.
Republica Moldova in ultimul timp infrunta un sir de probleme, printre care si problema fluxului in crestere a strainilor sositi sau aflati ilegal pe teritoriul tarii, o parte fiind potentiali solicitanti de azil.
Conditiile, care favorizeaza substantial acest proces pe teritoriul republicii, sunt urmatoarele:
- decalajul dintre nivelul dezvoltarii social-economice al tarilor cu un potential migrator ridicat, de cel al tarilor din Europa de Vest si America de Nord;
- conflictele, inclusiv cele armate, in diferite regiuni ale lumii, declansate din motive religioase, interetnice, politice etc.;
- asezarea geografica a Republicii Moldova, teritoriul careia este folosit drept cap de pod de catre migrantii ilegali pentru deplasarea spre tarile Europei de Vest;
- permeabilitatea frontierei de est a Republicii Moldova, care poate fi traversata ocolind punctele de control si trecere;
- imposibilitatea controlului sectorului transnistrean al frontierei de est de catre autoritatile centrale ale Republicii Moldova.
Acesti factori atrag migrantii ilegali din tarile C.S.I., in special din regiunea Caucazului, dar si din China, India, Bangladesh, tarile Orientului Apropiat si Mijlociu, Turcia, etc. trebuie insa de mentionat, ca pericol reprezinta nu migratia ca atare, ci urmarile generate de ea.
In primul rând, este periclitata ordinea publica, se submineaza autoritatea statului pe arena internationala, se creeaza probleme sociale ce tin de raspândirea bolilor infectioase, raspândirea prostitutiei, narcomaniei, etc., care la rândul lor afecteaza in primul rând generatia tânara. Migrantii ilegali, neavând actele in regula, practica diferite actiuni ilegale, formeaza grupari criminale sau devin membri ai structurilor lumii interlope.

Cadrul legislativ

In prezent Republica Moldova dispune de o baza legislativa destul de larga, care stabileste sarcinile si responsabilitatile ministerelor si departamentelor, organelor administrative, privind exercitarea controlului regimului de intrare, sedere, documentare si iesire a cetatenilor straini si apatrizilor din tara, inclusiv si procedeele de scoatere si expulzare din tara, si atragere la raspundere a strainilor contravenienti, precum si organizarea masurilor in vederea prevenirii actiunilor, care ar putea aduce prejudiciu securitatii statului.
Principalele legi si acte normative ce reglementeaza activitatea in domeniu, sunt urmatoarele:
- Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova, nr.269-XIII din 09.11.1994;
- Legea cu privire la statutul juridic al cetatenilor straini si al apatrizilor in Republica Moldova, nr.275-XIII din 10.11.1994;
- Legea cu privire la migratiune, nr.1518-XI din 06.12.2002;
- Legea cu privire la statutul refugiatilor, nr.1286 din 25.07.2002;
- Legea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte, nr.273-XIII, din 09.11.1994;
- Legea privind frontiera de stat a Republicii Moldova, nr.108-XIII, din 17.05.1994;
- Legea turismului, nr.798-XIV din 11.02.2000;
- Legea cu privire la politie, nr.416-XII din 18.12.1990;
- Codul cu privire la contraventiile administrative al Republicii Moldova, adoptat la 29.03.1985;
- Legea cetateniei Republicii Moldova, nr.1024-XIV din 02.06.2000;
- Hotarirea Guvernului cu privire la masurile suplimentare de realizare a Sistemului national de pasapoarte, nr.376 din 06.06.1995;
- Hotarirea Guvernului despre aprobarea Regulamentului cu privire la instruirea cetatenilor straini si apatrizilor in institutiile de invatamânt din Republica Moldova, nr.746 din 21.06.2003;
- Hotarirea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea de invitatii cetatenilor straini si apatrizilor, nr. 33 din 22 ianuarie 2004;
- Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova privind aprobarea Conceptiei politicii migrationale a Republicii Moldova nr. 1386 – XV din 11 octombrie 2002.
Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova defineste dreptul de a iesi si intra in Republica Moldova, enunta restrictiile aduse acestui drept si reglementeaza procedura de solicitare pentru iesirea si intrarea in tara. Legea prevede ca cetatenii straini si apatrizii sa se afle in Republica Moldova in baza actelor de identitate nationale valabile, a permiselor de sedere, eliberate de organele competente si obligativitatea acestora sa iasa din tara la expirarea termenului de sedere stabilit. Cetatenii straini si apatrizii care au intrat in Republica Moldova sunt obligati sa se inregistreze in termen de 3 zile de la data trecerii frontierei la oficiile teritoriale ale organelor competente pe un termen de pâna la 90 zile, iar cei sositi pe un termen de peste 90 zile se pot stabili cu traiul temporar sau permanent numai dupa obtinerea adeverintei de imigrant, de refugiat sau a confirmarilor de repatriant, eliberate de catre Departamentul Migratiune. Legea determina ca persoanele care invita in Republica Moldova cetateni straini sau apatrizi, inaintând cererea de invitare isi iau angajamentul de a suporta cheltuielile legate de sederea strainului pe teritoriul tarii, de asistenta medicala pe perioada sejurului, precum si cheltuielile impuse de eventuala expulzare a strainului in tara de origine.
Legea cu privire la statutul juridic al cetatenilor straini si al apatrizilor reglementeaza drepturile si obligatiunile cetatenilor straini care au domiciliul in Republica Moldova. Totodata, legea mentionata prevede ca strainii si apatrizii poarta raspundere administrativa si penala pentru incalcarea legislatiei in vigoare, precum si ca acestora in asemenea cazuri li se poate reduce termenul de sedere sau pot fi expulzati din Republica Moldova. Legea prevede posibilitatea achitarii cheltuielilor de catre persoana supusa expulzarii, de catre persoanele fizice sau juridice care a invitat strainul, precum si de companiile de asigurare. Legea indica criteriile de extradare a cetatenilor straini si a apatrizilor.
Legea cu privire la migratiune prevede principiile si obiectivele migratiei, competentele organelor administrative implicate in problemele migratiei si regulile de baza ale emigrarii si imigrarii. Legea mentionata prevede suportarea cheltuielilor pentru expulzarea strainului din contul fondului de expulzare, dar pina in prezent un asemenea fond n-a fost instituit si nu este determinata modalitatea acumularii surselor financiare in acest scop.
Legea cu privire la statutul refugiatilor stabileste cadrul juridic, economic, social si organizational de acordare a statutului de refugiat, a azilului politic si a protectiei temporare in Republica Moldova si determina statutul acestora.
Legea cu privire la actele de identitate din Sistemul national de pasapoarte determina tipurile actelor de identitate (buletine de identitate, pasapoarte si permise de sedere) cu care sunt documentati cetatenii Republicii Moldova, precum si cetatenii straini si apatrizii domiciliati temporar sau permanent pe teritoriul tarii. Legea prevede modalitatea de documentare, eliberare, ridicare a actelor de identitate, precum si obligatiunile si responsabilitatile titularului.
Prin Hotarirea Guvernului nr. 376 din 06.06.1995 au fost aprobate Regulile de sedere a cetatenilor straini si a apatrizilor in Republica Moldova si Regulamentul cu privire la modul de perfectare si eliberare a actelor de identitate ale Sistemului national de pasapoarte, documente care cuprind modalitatea aplicarii in practica a legilor mentionate mai sus, adica modul de perfectare si eliberare a actelor de identitate catre cetatenii Republicii Moldova, cetatenii straini si apatrizii, domiciliati permanent sau temporar pe teritoriul ei, statutul juridic al acestora si modul de iesire din si de intrare in Republica Moldova. Regulamentele respective specifica:
- conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un strain pentru a putea intra pe teritoriul Republicii Moldova;
- conditiile de acordare a vizelor de intrare in Republica Moldova, categoriile de vize, modalitatea prelungirii termenului de sedere;
- motivele din care cetateanului strain sau apatridului i se poate refuza prelungirea termenului de sedere in Republica Moldova si a duratei valabilitatii vizei de intrare-iesire;
- procedura de inregistrare si prelungire a inregistrarii actelor nationale ale strainilor la organele competente;
- obligativitatea persoanelor care invita in Republica Moldova cetateni straini sau apatrizi de a-i familiariza cu drepturile si obligatiunile lor pe teritoriul tarii, respectarea stricta a normelor de drept in relatiile bilaterale, legalizarea sederii si iesirii strainului la expirarea termenului stabilit;
- conditiile in care cetatenilor straini sau apatrizilor li se poate reduce termenul de sedere si când acestora li se poate impune masura expulzarii de pe teritoriul Republicii Moldova;
- procedura de reducere a termenului de sedere si expulzare a cetateanului strain sau apatridului de pe teritoriul Republicii Moldova.
Legea privind frontiera de stat a Republicii Moldova reglementeaza modalitatea de trecere a frontierei de stat, atributiile Serviciului de Graniceri in domeniul apararii frontierei si efectuarii controlului la punctele de trecere, precum si atributiile altor organe competente (MAI, MAEIE, Serviciul Vamal) in zona de frontiera.
Legea turismului reglementeaza principiile de organizare ale turismului, competenta autoritatilor publice, drepturile si obligatiile agentiilor de turism, etc.
La 21.01.2003 a intrat in vigoare Legea pentru modificarea si completarea unor acte legislative, nr.1524-XV, elaborata la initiativa MAI. Prin legea mentionata au fost efectuate completari si modificari in mai multe acte legislative, care reglementeaza sederea cetatenilor straini si apatrizilor in tara.
Astfel, in Codul cu privire la contraventiile administrative, a fost introdusa masura de sanctionare administrativa prin expulzare, in cazul incalcarii regulilor de sedere a cetatenilor straini si apatrizilor in Republica Moldova, precum si aplicarea expulzarii ca sanctiune complementara in cazul savârsirii altor contraventii administrative. De asemenea, a fost majorata considerabil marimea amenzilor aplicate in cazul comiterii contraventiilor administrative legate de regimul de sedere a strainilor in tara, si a fost introdusa aplicarea retinerii administrative a persoanelor care au incalcat regulile de sedere a cetatenilor straini si a apatrizilor in Republica Moldova si nu au documente ce atesta identitatea lor.
In Legea cu privire la politie au fost introduse modificari care prevad retinerea in localuri special amenajate a persoanelor care au intrat clandestin, se afla ilegal si sunt supuse expulzarii de pe teritoriul Republicii Moldova, si au fost stipulate drepturile politiei de a aplica interdictii de intrare/iesire si de a lua decizii si intocmi dosare de reducere a termenului de sedere si expulzare a strainilor din Republica Moldova.
In Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova au fost introduse unele completari, care prevad angajamentul persoanei, care invita in tara cetateni straini, de a suporta cheltuielile legate de sederea, asistenta medicala pe perioada sejurului, precum si cele impuse de eventuala expulzare a acestora. Legea a fost completata cu prevederea de a obliga organele competente sa elibereze invitatiile de comun acord cu M.A.I.
Totodata, intru executarea prevederilor Hotaririi Guvernului nr.1415 din 19.12.2001 a fost elaborata si adoptata Hotarârea Guvernului cu privire la crearea Centrului de plasament temporar al strainilor, nr.71 din 30.01.2004.
Cadrul actual legislativ in general este suficient pentru activitatea organelor competente in acest domeniu, dar pornind de la aspiratiile tarii noastre de a se integra in Uniunea Europeana, ar fi util de a-l aduce mai aproape de legislatia UE pentru a exclude unele lacune si a evita dublarea unor reglementari.
Concomitent este necesar de a revizui cadrul legislativ existent, pentru a-l conforma cadrului legislativ al Uniunii Europene in acest domeniu.

Cadrul institutional

Printre structurile de stat, menite sa trateze problema migratiei ilegale, Ministerul Afacerilor Interne are sarcina sa apere viata, drepturile si libertatile cetatenilor, toate formele de proprietate, interesele societatii si ale statului contra atentatelor criminale si altor actiuni ilegale, sa mentina ordinea de drept si securitatea publica.
Printre atributiile de baza ale politiei este si controlul regimului de sedere al cetatenilor straini si apatrizilor aflati pe teritoriul tarii si depistarea cazurilor de aflare sau patrundere ilegala a imigrantilor in Republica Moldova. Aceasta sarcina este pusa in structura specializata a MAI - Directia de combatere a migratiei ilegale (din cadrul Departamentului ordine publica).
Subdiviziunea data a fost infiintata in iulie 2001, in rezultatul adoptarii Hotaririi Guvernului nr.398 din 06.06.2001 “Cu privire la crearea Departamentului Tehnologii Informationale (DTI)”. Potrivit acestei Hotarâri, toate atributiile de inregistrare si documentare a strainilor si apatrizilor in Republica Moldova au fost transferate de la MAI. la DTI, cu exceptia controlului regimului de sedere a strainilor.
Sarcinile de baza ale directiei mentionate sunt:
- depistarea delictelor ce tin de migratia ilegala;
- supravegherea si controlul regimului de sedere al strainilor;
- efectuarea controlului respectarii de catre persoanele fizice si juridice a regulilor stabilite privind intrarea, sederea si iesirea strainilor;
- organizarea operatiunilor speciale privind combaterea sederii si migratiei ilegale a strainilor;
- retinerea si expulzarea strainilor care au incalcat regulile de sedere sau care se afla ilegal in Republica Moldova;
- reducerea termenului de sedere strainilor contravenienti sau carora le-au decazut motivele de sedere in tara;
- intocmirea avizelor privind problemele cetateniei;
- analiza periodica a situatiei contraventionale si criminogene in mediul imigrantilor;
- conlucrarea cu ministerele si departamentele interesate in vederea combaterii sederii si migratiei ilegale a strainilor.
Analiza situatiei privind respectarea regimului de sedere si stoparii migratiei ilegale a cetatenilor straini a evidentiat problemele principale, care se reflecta negativ asupra combaterii acestui fenomen, si anume.
1. Numarul real al cetatenilor straini sositi pe teritoriul republicii nu poate fi stabilit, pâna in prezent, deoarece lipseste un sistem eficient de evidenta a intrarii si iesirii lor din tara.
2. Lipsesc sistemele automatizate de evidenta a cetatenilor straini aflati in tara, a procedurii de invitare, de inregistrare si prelungire a termenului de sejur, precum si o informatie ampla si veridica privind genul de activitate a acestora pe teritoriul Republicii Moldova.
3. In prezent atributiile Ministerului Afacerilor Interne in exercitarea controlului si aprobarea sederii strainilor in tara, au fost diminuate esential, deoarece functiile, care anterior erau in competenta MAI au fost atribuite altor organe publice centrale.
MAI, practic, a fost lipsit de elementul de decidere in problemele strainilor, in special, de legalizare a sederii (inregistrarea, prelungirea termenului de sedere si documentare).
Deciziile privind intrarea si legalizarea sederii strainilor, sunt luate unilateral, de catre alte organe publice, iar MAI i se comunica doar rezultatul legalizarii, fara ca sa fie efectuate careva verificari sau consultari preventive referitor la oportunitatea invitarii si legalizarii sederii strainilor in tara. In consecinta, se manifesta o lipsa de coordonare a actiunilor diferitor organe de stat, ceea ce reduce din eficienta solutionarii problemelor migratiei legale si ilegale.

1.2. Regimul de vize


Cadrul legislativ

Actele principale care reglementeaza politica de vize sunt urmatoare:

- Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova, nr. 269-XIII din 09.11.1994;
- Legea cu privire la statutul juridic al cetatenilor straini si al apatrizilor in Republica Moldova, nr. 276- XIII din 10 noiembrie 1994 ;
- Legea cu privire la migratiune, nr. 1518-XV din 06.12.02;
- Ordonanta Guvernului, privind stabilirea cuantumului taxelor consulare din 28 septembrie 2000;
- Hotarirea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea de invitatii cetatenilor straini si apatrizilor, nr. 33 din 22 ianuarie 2004.

Cadrul institutional

Perfectarea vizelor de intrare-iesire este efectuata in baza Regulamentului privind modalitatea perfectarii vizelor pentru intrare-iesire in Republica Moldova din 23 septembrie 2002 de catre Directia Generala Consulara a MAE si misiunile sale diplomatice si consulare, plasate in 18 state ale lumii cu sediile in orasele: Ankara, Beijing, Berlin, Bonn, Bruxelles, Bucuresti, Budapesta, Frankfurt pe Main, Geneva, Kiev, Minsk, Moscova, Paris, Roma, Sofia, Taskent, Tel-Aviv, Varsovia, Viena si Washington.
Decizia de a acorda sau a refuza perfectarea vizelor de intrare tine de competenta Directiei Generale Consulare a Ministerului Afacerilor Externe, iar a vizelor de iesire – de Biroul Migratiune al Republicii Moldova.
Cetatenii straini si apatrizii, posesori ai pasapoartelor pentru calatorii in strainatate, pot intra pe teritoriul Republicii Moldova numai in temeiul vizelor de intrare aplicate in pasaport.
Cu titlu de exceptie, vizele de intrare-iesire pot fi perfectate de catre cele 4 oficii consulare ale MAEIE, aflate la Aeroportul International Chisinau si punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova cu România: Cahul-Oancea, Leuseni-Albita si Sculeni-Sculeni.
Sunt câteva categorii de cetateni strain, care nu au nevoie de viza pentru a intra in tara:
- cetatenii statelor: Armenia, Azerbaidjan, Belarusi, Georgia, Kazahstan, Kirgizstan, Polonia, România, Rusia, Tadjikistan, Ucraina si Uzbekistan; cu care Republica Moldova a semnat acorduri bilaterale sau multilaterale cu privire la calatoriile reciproce fara vize, cu posibilitatea de a se afla in tara pâna la 90 zile;
- cetatenii statelor-membre ale Uniunii Europene, Albaniei, Bulgariei, Canadei, Croatiei, Chinei, Confederatiei Elvetiene, Iranului, Israelului, Japoniei, Norvegiei, SUA, Turciei, Turkmenistanului si Vietnamului, posesori ai pasapoartelor diplomatice, care viziteaza Republica Moldova pentru perioada de pâna la 90 zile;
- membrii personalului misiunilor diplomatice acreditate in Moldova si membrii familiilor lor, care locuiesc impreuna cu ei si detin legitimatii de acreditare eliberate de MAE, pentru perioada misiunii;
- detinatorii pasapoartelor ONU;
- detinatorii pasapoartelor de serviciu, cetatenii statelor: Turcia (pentru perioada de pâna la 90 zile), Albania, Bulgaria, China, Confederatia Elvetiana, Croatia, Iran, Israel, Slovacia, Turkmenistan si Ungaria, care viziteaza Republica Moldova pentru perioada de pina la 30 zile.
Cetatenii straini si apatrizii, posesori ai pasapoartelor pentru calatorii in strainatate, care nu sunt indicati mai sus pot intra pe teritoriul Republicii Moldova in baza vizelor de intrare-iesire (diplomatice, de serviciu, simple, turistice, de tranzit) valabile, daca prin tratate internationale la care Republica Moldova este parte sau acte normative interne nu este prevazuta o alta modalitate.
Persoanele care detin cetatenia mai multor state se incadreaza in regimul de vize stabilit pentru cetatenii statului emitator al actului de identitate national, prezentat la intrarea in tara. La iesirea din Republica Moldova acesti cetateni prezinta actul de identitate national, in temeiul caruia i s-a permis intrarea.

Categoriile de viza de intrare-iesire in Republica Moldova

Conform Regulamentului MAEIE susmentionat, exista mai multe categorii de viza de intrare-iesire: diplomatica, de serviciu (de afaceri), simpla, turistica si de tranzit.
Viza diplomatica se elibereaza persoanelor oficiale, titulari ai pasapoartelor diplomatice, care se bucura de anumite privilegii si imunitati diplomatice si consulare, in conformitate cu legislatia Republicii Moldova si normele internationale. Viza se perfecteaza pentru perioada solicitata, fara a se incasa taxa consulara.
Viza de serviciu se elibereaza persoanelor, care sosesc in tara cu probleme de afaceri, la invitatia agentilor economici, organizatiilor si institutiilor, inregistrate in Republica Moldova conform legislatiei in vigoare. Acest tip de vize se perfecteaza in baza solicitarii – invitatiei, demersului.
Viza simpla de intrare-iesire se perfecteaza in cazul calatoriilor particulare (vizitarea rudelor, prietenilor, mormintelor rudelor etc.) in baza invitatiei speciale, perfectata de catre Departamentul Migratiune, la solicitarea persoanei fizice domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova.
Viza turistica se perfecteaza in baza foilor turistice eliberate de catre agentiile turistice ale Republicii Moldova, sau in temeiul unei confirmari din partea acestor agentii cu privire la rezervarea hotelului pentru perioada calatoriei. Acest tip de viza se elibereaza pentru o perioada maxima de pâna la 30 zile, cu o singura sau dubla intrare.
Viza de tranzit este eliberata persoanelor, ale caror itinerar prevede trecerea prin teritoriul Republicii Moldova pentru a ajunge in tara de destinatie. Perioada maxima de aflare in Republica Moldova, in baza unei astfel de viza, este de 48 ore. Viza de tranzit poate fi simpla (cu o singura intrare) sau dubla si se aplica in temeiul vizei de intrare-iesire intr-o tara terta.
Valabilitatea vizei este de o luna, doua luni, trei luni, sase luni si 12 luni. Durata sederii pe teritoriul Republicii Moldova in baza unei vize nu poate depasi 90 zile pentru fiecare intrare.
Dupa numarul de intrari in tara, vizele de intrare-iesire se impart in 3 categorii: de o singura calatorie (intrare), doua calatorii sau pentru calatorii multiple.
Viza pentru o singura calatorie permite intrarea, aflarea in si iesirea din tara pentru perioada indicata in viza. Viza pentru doua calatorii permite intrarea de doua ori pe teritoriul Republicii Moldova, aflarea in tara de fiecare data pe perioada indicata in viza si iesirea apoi din tara. Viza multipla, permite cetateanului strain sau apatridului sa intre si sa iasa din tara de nenumarate ori, cu aflarea in Republica Moldova nu mai mult de 90 zile in timpul unei calatorii.
Perfectarea si eliberarea vizelor este supusa taxelor consulare, stabilite in conformitate cu Ordonanta Guvernului Republicii Moldova nr. 1 din 26 septembrie privind stabilirea cuantumului taxelor consulare. Taxa consulara pentru viza depinde de durata perfectarii acesteia, locul eliberarii, scopul calatoriei si categoria de persoane.
Scutirile de la taxele consulare sau reducerile lor sunt prevazute in acelasi document sau in acordurile bilaterale ale Republicii Moldova cu alte state, care stipuleaza astfel de actiuni.
Prelungirea termenului de valabilitate a vizelor diplomatice tine de competenta Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova.
Prelungirea termenului de valabilitate a vizelor de serviciu, simple, turistice si de tranzit si a termenului de sedere in Republica Moldova se efectueaza de catre Departamentul Tehnologii Informationale al Republicii Moldova.
Cetatenii straini si apatrizii care doresc sa domicilieze in Republica Moldova mai mult de 90 zile urmeaza sa obtina permis temporar sau permanent de sedere de la Biroul Migratiune al Republicii Moldova.
Cetatenii straini si apatrizii care au intrat in Republica Moldova pe un termen de pina la 90 de zile sunt obligati sa se inregistreze la birourile teritoriale de evidenta si documentare a populatiei ale Ministerului Dezvoltarii Informationale in termen de 3 zile, din momentul trecerii frontierei, cu exceptia zilelor de repaos saptaminal si de sarbatori, iar cei intrati pe un termen de peste 90 de zile se pot stabili cu traiul temporar sau permanent numai dupa obtinerea adeverintelor de imigrant, de refugiat sau a confirmarilor de repatriere, eliberate de Biroul Migratiune, in temeiul carora Ministerul Dezvoltarii Informationale le acorda permise de sedere sau buletine de identitate pentru apatrizi. Cetatenii straini si apatrizii, cazati in hoteluri sau in alte spatii amenajate in acest scop, indeplinesc formalitatile de inregistrare la administratia respectiva.
Personalul misiunilor diplomatice si consulare acreditate in Republica Moldova si membrii familiilor acestora; personalul misiunilor permanente si reprezentantelor organismelor internationale cu sediul in Republica Moldova si membrii familiilor acestora; reprezentantilor mass-media straini acreditati in Republica Moldova, precum si alte persoane care se bucura de privilegii si imunitati diplomatice urmeaza sa se inregistreze la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova.
Sunt scutiti de orice fel de inregistrare urmatoarele persoane:
- sefii de state si de guvern, si membrii familiilor acestora;
- membrii delegatiilor guvernamentale si parlamentare, personalul tehnic al acestor delegatii si ale membrilor familiilor acestora;
- titularii pasapoartelor eliberate de ONU;
Cetatenii straini sunt obligati sa respecte Constitutia Republicii Moldova si alte acte normative ale Republicii Moldova.

Conditiile pentru obtinerea vizei de intrare-iesire in Republica Moldova
Pentru obtinerea vizei de intrare-iesire, cetatenii straini si cei fara cetatenie trebuie sa prezinte urmatoarele documente:
a) pasaportul (sau alt document pentru calatorii in strainatate);
b) 1 fotografie (3,5 x 4,5 cm);
c) chestionarul tip de solicitare a vizei (completat si semnat personal de solicitant);
d) in functie de categoria de vize:

- nota verbala a misiunii diplomatice, consulare sau a Ministerului Afacerilor Externe ale statului respectiv (in cazul vizelor diplomatice);
- solicitarea-invitatie din partea agentilor economici sau institutiilor din Republica Moldova, autorizate de catre Biroul Migratiune (in cazul vizelor de serviciu);
- foaia turistica sau confirmarea agentiei turistice din Republica Moldova privind rezervarea hotelului pentru perioada calatoriei (in cazul vizelor turistice);
- invitatia de la persoana fizica, domiciliata in Republica Moldova (in cazul vizelor simple);
- viza de intrare-iesire a unui stat tert (in cazul vizelor de tranzit).
Punctul “d” nu se refera la cetatenii statelor-membre ale Uniunii Europene, Canadei, Confederatiei Elvetiene, Israelului, Japoniei, Statelor Unite ale Americei si Turciei, care pot obtine viza de intrare-iesire in pe un termen de pâna la 90 zile, fara a prezenta invitatii sau alte tipuri de documente din Republica Moldova, prevazute in acest punct
Directia Generala Consulara a Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene si misiunile diplomatice si consulare ale Republicii Moldova isi rezerva dreptul de a solicita si alte documente ce tin de eliberarea vizei de intrare-iesire.
Misiunile diplomatice si consulare ale Republicii Moldova primesc de sinestatator decizia de a perfecta vize de intrare-iesire cetatenilor straini sau apatrizilor si, doar in cazuri speciale, solicita acordul Directiei Generale Consulare a MAEIE. Despre vizele eliberate de catre misiuni, MAEIE este informat saptamânal.
Posturile consulare de la frontiera de stat a Republicii Moldova perfecteaza vize in baza documentelor mentionate mai sus, precum si conform informatiei primite de la Biroul Mugratiune si Directia Generala Consulara a MAEIE.
Directia Generala Consulara si misiunile diplomatice sau consulare ale Republicii Moldova primesc decizia de a elibera viza de intrare-iesire in termen de 2-5 zile (din momentul depunerii actelor pentru solicitarea vizei), cu exceptia cazurilor extraordinare (participarea la funerarii, acordarea ajutorului umanitar etc.)
Departamentul Migratiune elibereaza invitatia in timp de pina la 30 de zile din data depunerii cererii sau demersului. Se permite eliberarea invitatiei in regim de urgenta in termen de la 3 pina la 7 zile lucratoare. Demersurile agentilor economici titulari ai licentelor pentru activitate de turism, care solicita eliberarea invitatiilor pentru grupurile turistice, se examineaza in mod prioritar in termen de pina la 10 zile.

Prioritati pe termen scurt:

- adaptarea sistemului national, al vizelor si documentelor de calatorie la cerintele UE in privinta securizarii vizelor si a documentelor de calatorie.

Prioritati pe termen mediu:

- initierea discutiilor in vederea stabilirii conditiilor si actiunilor care trebuiesc intreprinse de Republica Moldova pentru facilitarea regimului de vize pe baza de reciprocitate in cadrul reglementarilor Schengen pentru toti cetatenii Republicii Moldova si ai UE.

1.3. Regimul de resedinta a strainilor
La momentul intrarii in tara sau a eliberarii vizei, cetatenii straini si apatrizii urmeaza a fi supusi asigurarii obligatorii de asistenta medicala gratuita, conditiile careia sunt elaborate si aprobate de Guvernul Republicii Moldova. In dependenta de permisul de sedere – temporar sau permanent, titularii caruia sunt, cetatenii straini si apatrizii urmeaza a se conforma la doua regimuri juridice de asigurare obligatorie de asistenta medicala. In domeniul asigurarii obligatorii de asistenta medicala, refugiatii se bucura de aceleasi drepturi ca si cetatenii Republicii Moldova, luând in considerare tratatele internationale la care este parte statul. In functie de necesitate, durata politei de asigurare este cuprinsa intre cinci zile si 6 luni.
Permisele de sedere se considera acte de identitate din sistemul national de pasapoarte. Pasaportul pentru apatrizi se elibereaza apatrizilor care domiciliaza permanent pe teritoriul Republicii Moldova, pentru iesire din si intrare in tara. Buletinul de identitate pentru apatrizi se elibereaza apatrizilor care domiciliaza permanent in Republica Moldova, pentru intrebuintare in tara. Permisul de sedere se elibereaza cetatenilor straini care domiciliaza permanent sau temporar in Republica Moldova, si apatrizilor care domiciliaza temporar in Republica Moldova, pentru intrebuintare in tara. Permisul de sedere pentru cetatenii straini care domiciliaza permanent in Republica Moldova poate fi eliberat pe un termen de pâna la zece ani, dar nu mai mare decât termenul de valabilitate al pasaportului national. Pentru cetatenii straini si apatrizii care domiciliaza temporar in Republica Moldova permisul de sedere se elibereaza pe un termen de pâna la un an.

Cetatenii straini si apatrizii intra in si ies din Republica Moldova prin punctele de frontiera, deschise pentru comunicatie internationala, in baza actelor de identitate nationale valabile, in care este aplicata viza de intrare in Republica Moldova, sau la prezentarea invitatiei. Viza de intrare cu o durata de pâna la 90 de zile poate fi obtinuta la misiunile diplomatice si consulare din strainatate ale Republicii Moldova.
Viza de intrare poate fi acordata cetatenilor straini si apatrizilor, cu titlu de exceptie, de catre oficiile consulare in punctele de trecere a frontierei de stat. La acordarea vizelor cetatenilor straini si apatrizilor li se comunica faptul ca sederea lor in teritoriul tarii este limitata de durata vizei de intrare iar la expirarea termenului de valabilitate a vizei sau a termenului de sedere acordat, sunt obligati sa paraseasca tara, fiind preveniti asupra raspunderii in caz de incalcare a legislatiei.

Pentru o sedere de pâna la 90 de zile In Republica Moldova fara invitatie, cetatenii straini si apatrizii urmeaza a prezenta la frontiera pasaportul si declaratia vamala, ce ar confirma asigurarea financiara pe aceasta perioada. Suma minima, de care trebuie sa dispuna strainii la intrarea in Republica Moldova, este de aproximativ 30 dolari SUA pentru o zi de sedere. Strainii, care intentioneaza sa viziteze Republica Moldova, trebuie sa dispuna si de bilet retur sau de plecare in alt stat. Pentru iesirea din tara a cetatenilor straini si apatrizilor cu domiciliul stabil pe teritoriul Republicii Moldova, precum si a celor sositi la studii sau la munca, li se elibereaza vize de iesire-intrare sau de iesire. Aceste vize se elibereaza cetatenilor straini si apatrizilor aflati pe teritoriul Republicii Moldova pe un termen de pâna la un an, dar nu mai mult decât termenul de valabilitate al pasaportului national sau termenul de sedere stabilit. In unele circumstante mentionate expres de catre legislatie, cererile de acordare a vizelor de intrare-iesire pot fi refuzate. Vizele de tranzit se vor elibera cetatenilor straini si apatrizilor la prezentarea vizelor de intrare in tara terta.

Persoanele care tranziteaza Republica Moldova fara vize nu pot ramâne in teritoriul ei mai mult de 72 de ore. Persoanele sosite temporar in Republica Moldova, sint obligate sa se inregistreze la Departamentul Tehnologii Informationale in termen de trei zile din momentul trecerii frontierei. Cetatenii straini si apatrizii cu domiciliul stabil in teritoriul Republicii Moldova se iau la evidenta in modul prevazut pentru cetatenii Republicii Moldova. Cu cel putin 30 de zile inaintea expirarii termenului de valabilitate a permisului de sedere sau a buletinului de identitate, cetatenii straini si apatrizii sint obligati sa se adreseze organelor competente pentru obtinerea unui nou act.
Organizatiile care invita in Republica Moldova cetateni straini si apatrizi, in scopuri de serviciu sau la studii, ii familiarizeaza in mod obligatoriu cu drepturile si obligatiile lor, prevazute de legislatia nationala in vigoare. Atât cetatenii Republicii Moldova, cât si cetatenii straini si apatrizii domiciliati pe teritoriul ei, care au implinit majoratul, au dreptul de a invita in persoane particulare din strainatate. Dupa adoptarea deciziei favorabile, in privinta cererii persoanelor de a invita cetateni straini si apatrizi in republica, organele competente elibereaza invitatii de intrare care sunt valabile timp de un an din ziua eliberarii. Persoanele care invita in Republica Moldova cetateni straini si apatrizi pentru scopuri particulare sint obligate sa-i cazeze, sa-i intretina si sa ia masurile corespunzatoare in vederea inregistrarii in termen a acestora, respectarii de catre ei a termenului de sedere stabilit si, in caz de necesitate, sa achite toate cheltuielile pentru asistenta medicala acordata si procurarea biletelor retur.
Este interzisa transportarea in Republica Moldova de catre companiile de transport aerian, feroviar sau rutier a cetatenilor straini si apatrizilor, care nu intrunesc conditiile privind viza sau care nu au documente valabile pentru trecerea frontierei. In cazul nerespectarii acestei conditii, compania respectiva este obligata sa asigure transportarea persoanelor in cauza la locul initial de imbarcare, precum si sa achite cheltuielile de cazare si intretinere a acestora.

Cetatenii straini si apatrizii nu pot fi angajati si nu pot fi admisi la studii fara autorizatia Biroului Migratiune.
Cetatenii straini si apatrizii, sositi in Republica Moldova pe un termen ce depaseste 90 de zile, sint obligati sa treaca examenul medical in scopul depistarii virusului imunodeficitar uman (HIV) si a maladiei SIDA. In cazul domicilierii permanente cetatenii straini vor efectua examenul medical anual.
Conform legislatiei in vigoare, cetatenii straini si apatrizii au aceleasi drepturi, libertati si indatoriri ca si cetatenii Republicii Moldova, cu anumite exceptii definite de legi speciale. Unele dintre acestea stabilesc imposibilitatea exercitarii de catre cetatenii straini si apatrizi a dreptului de a alege si de a fi ales in organele legislative, executive si in alte organe eligibile, de a participa la sufragiu universal, de a fi membri de partide si alte organizatii social-politice. Cetatenii straini si apatrizii nu pot satisface serviciul militar in fortele armate ale Republicii Moldova.
Cetatenii straini si apatrizii au dreptul la domiciliere in Republica Moldova in baza actelor de identitate valabile. Pâna la domiciliere ei sunt obligati sa treaca examenul medical in scopul depistarii HIV sau a maladiei SIDA. In aceasta privinta statul urmeaza sa intreprinda educatia si instruirea migrantilor privind profilaxia infectiei HIV/SIDA, considerati a fi persoane din grupurile cu comportament riscant.

Legislatia defineste cetateni straini drept persoane care nu au cetatenia Republicii Moldova dar care au dovada apartenentei lor la alt stat, in timp ce apatrizi sunt declarati cei care nu au nici cetatenia Republicii Moldova si nici dovada apartenentei la un alt stat. Formularea juridica data nu este lipsita de probleme cu atât mai mult cu cât prezentele definitii nu corespund intocmai celor enuntate de Legea cetateniei, sau chiar pot fi interpretate in mod diferit, fiindca diferenta dintre o persoana care nu este “cetatean al unui alt stat” si o persoana care nu are “dovada apartenentei sale la un alt stat” este semnificativa. Anume de la premisa lipsei dovezii apartenentei la un alt stat a si aparut in legislatie prevederea conform careia cetatenilor straini cu domiciliu stabil in Republica Moldova care, din diferite motive, in decurs de un an nu au avut posibilitatea de a prelungi termenul de valabilitate a actelor lor de identitate sau nu pot prezenta acte noi, li se elibereaza la cerere, buletine de identitate pentru apatrizi.
Existenta acestei norme este condamnata din punctul de vedere al Conventiei privind reducerea cazurilor de apatridie din 1954. Totusi, Republica Moldova a recurs la aceasta metoda nu pe motivul ca nu ar fi parte la conventia data, ci ca o solutie temporara de documentare a persoanelor care nu au posibilitate de a obtine acte de identitate, astfel realizându-se scoaterea lor din ilegalitate. Autoritatile responsabile motiveaza ca de fapt titularii buletinelor de apatrid in aceasta situatie nu sunt de facto apatrizi, ci doar ca nu a fost gasita o solutie de alternativa de eliberare a vreunui act de identitate peroanelor cu actele de identitate nationale expirate. In cazul in care titularul buletinului de identitate pentru apatrizi va prezenta ulterior la organele afacerilor interne pasaportul national valabil al tarii respective, lui i se va elibera permis de sedere pentru cetatenii straini.
Cetatenii straini si apatrizii sunt asigurati cu asistenta medicala gratuita in cadrul minimului garantat, care cuprinde asistenta medicala de urgenta la etapa prespitaliceasca si spitaliceasca in caz de stari acute care le pun in pericol viata.

Intrarea lucratorilor migranti pe teritoriul Republicii Moldova, sederea, activitatea de munca si iesirea din teritoriul ei se reglementeaza conform legislatiei in vigoare. Lucratorilor migranti li se elibereaza de catre organele competente, acte de identitate in conformitate cu legislatia. Activitatea lucratorului migrant se legalizeaza printr-un contract individual de munca. Imigrantii sositi in Republica Moldova pe un termen mai mare de 90 de zile sunt obligati sa se adreseze la Biroul Migratiune pentru a li se elibera adeverinta de imigrant si permisul de munca in Republica Moldova. Dupa obtinerea adeverintei de imigrant, persoana este obligata sa se prezinte pentru documentare, in termen de 3 zile la organele teritoriale de evidenta si documentare a populatiei ale Ministerul Dezvoltarii Informationale. Adeverinta de imigrant si permisul de munca se elibereaza si se anuleaza de catre Biroul National Migratiune.
Legislatia distinge adeverinta de imigrant si permis de munca cu termen fix si adeverinta de imigrant si permis de munca permanente. Permisul de munca cu termen fix se elibereaza imigrantilor care desfasoara o activitate de munca provizorie pe teritoriul Republicii Moldova, pe un termen de pâna la 3 ani. Permisul de munca permanent se elibereaza imigrantilor care au dreptul de a se stabili permanent in Republica Moldova, precum si celor care sunt specialisti de inalta calificare deosebit de solicitati in tara. Eliberarea adeverintelor de imigrant se face pe baza cotei sau supra cota. Pe parcursul anului calendaristic se tine evidenta adeverintelor de imigrant. In cazul când persoana, careia i s-a eliberat adeverinta de imigrant provizoriu sau cu termen fixat, in cursul anului a emigrat din Moldova, locul vacant din cota poate fi acordat altei persoane. In acest caz persoanei nou-sosite in Republica Moldova i se elibereaza adeverinta de imigrant specific de care a dispus cetateanul emigrat.
In limitele cotei, se elibereaza adeverinta de imigrant provizorie (cu termen pâna la 3 luni persoanelor sosite in Republica Moldova din motive personale; in acest caz nu se elibereaza autorizatii de incadrare in munca.), adeverinta de imigrant cu termen fixat (pe o perioada pâna la 3 ani persoanelor care dispun de contracte, intocmite in forma scrisa de angajare sau desfasurare a unei alte activitati; persoanelor inmatriculate in institutiile de invatamânt – pe tot termenul de studii.) sau adeverinta de imigrant permanenta (persoanelor sosite in migratie de familie si celor cu specialitati deosebit de solicitate), la fel si persoanelor care si-au exprimat dorinta de a se stabili cu traiul permanent dupa expirarea contractului de munca sau absolvirea institutiei de invatamânt si care au trecut cu succes termenul de adaptare.
Locul de trai al imigrantului care a solicitat adeverinta de imigrant se stabileste de comun acord cu organul de administrare locala. Pe baza documentelor prezentate, organul de administrare locala, in timp de o luna ia decizia de a permite stramutarea cu traiul a persoanei respective pe teritoriul administrat de el sau motiveaza refuzul. Pentru aflarea temporara in Moldova pe o durata de mai putin de o luna, nu se elibereaza autorizatie de resedinta. Se interzice incheierea oricaror contracte de munca cu persoanele ce nu dispun de autorizatie de resedinta.
Pentru eliberarea adeverintelor de imigrant cetatenilor straini sau apatrizilor sositi in Republica Moldova in imigratie de familie, imigratie de munca sau imigratie pentru obtinerea studiilor, precum si pentru prelungirea adeverintelor de imigrant se percepe taxa de stat.

1.4. Refugiatii si solicitantii de azil.

Expulzarea si extradarea Principalele acte normative din domeniul azilului sunt:

- Constitutia Republicii Moldova din 29.07.1994;
- Codul civil nr. 1107-XV din 06.06.2002;
- Codul de procedura civila nr. 225-XVdin 30.05.2003;
- Codul penal nr. 985-XV din 18.04.2002;
- Codul de procedura penala nr. 122-XV din 14.04.2003;
- Codul cu privire la contraventiile administrative din 29.03.1985;
- Codul muncii nr. 154-XV din 28.03.2003;
- Codul familiei nr. 1316-XIV din 26.10.2000;
- Legea cu privire la statutul refugiatilor nr. 1286-XV din 25.07.2002;
- Legea cu privire la statutul juridic al cetatenilor straini si apatrizilor nr. 275-XIII din 10.11.1994;
- Legea cu privire la migratiune nr. 1518-XV din 06.12.2002;
- Legea cetateniei Republicii Moldova nr. 1024-XIV din 02.06.2000;
- Legea privind frontiera de stat a Republicii Moldova nr. 108-XIII din 17.05.1994;
- Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova nr. 269-XIII din 09.11.1994;
- Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000;
- Legea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte nr. 273-XIII din 09.11.1994;
- Legea cu privire la inregistrarea dactiloscopica de stat nr. 1549-XV din 19.12.2002;
- Legea privind actele de stare civila nr. 100-XV din 26.04.2001;
- Legea privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15.12.1994.
- Hotarârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la masurile suplimentare de realizarea sistemului national de pasapoarte nr. 376 din 06.06.1995;
- Hotarârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului privind conditiile de asigurare obligatorie de asistenta medicala a cetatenilor straini si apatrizilor aflati in Republica Moldova nr. 43 din 21.01.2002;
- Hotarârea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului privind modul de acordare a ajutorului banesc refugiatilor nr. 1622 din 31.12.2003;
- Decretul Presedintelui Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea azilului politic de catre Presedintele Republicii Moldova nr. 1506-XIII.
In prezent in Parlament se afla proiectul de modificare a Legii cu privire la statutul refugiatilor, prin care se introduc, in mod special, urmatoarele momente :
- o noua forma de protectie – cea umanitara ;
- schimbarea statutului Consiliului pentru refugiati (devine organ consultativ) ;
- asigurarea accesului reprezentantilor Directiei pricipale refugiati si ai Inaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati (ICNUR) si posibilitatii de a comunica cu solicitantii de azil si refugiatii indiferent de locul aflarii lor pe teritoriul Republicii Moldova ;
- stabilirea termenului de 6 luni pentru examinarea cererii ;
- acordarea dreptului la munca dupa 3 luni.

Cadrul institutional
In prezent exista un sistem de evidenta a solicitantilor de azil care face parte din Registrul de Stat al Populatiei. Ministerul Dezvoltarii Informationale este responsabil de Registru. Registrul de stat e considerat un sistem integral, folosit de toate autoritatile si la moment se elaboreaza un nou concept si o noua baza de date pentru evidenta solicitantilor de azil. Impreuna cu Ministerul Dezvoltarii Informationale, Directia Principala pentru Refugiati a elaborat proiectul Hotarârii de Guvern pentru aprobarea modelului buletinului de identitatea pentru refugiati. Documentarea refugiatilor va permite facilitarea angajarii lor in câmpul muncii si integrarea lor in societate. Iar odata cu eliberarea buletinelor de identitate pentru refugiati, se va efectua si evidenta refugiatilor.
Guvernul elibereaza solicitantilor de azil un document temporar de identitate care este valabil pentru un termen de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii lui pentru alte termene a cite 30 de zile, pina la solutionarea definitiva a cererii.
In domeniul protectiei solicitantilor de azil si refugiatilor, datorita sprijinului din partea organismelor internationale, Republica Moldova se situeaza la nivelul standardelor europene. De exemplu, datorita unui sub-proiect finantat de Comisia Europeana, Directia Principala pentru Refugiati a preluat spre administrare si gestionare cladirea unei foste gradinite de copii din oraselul Aeroport care a fost reconstruita si amplasat Centru de Cazare pentru solicitanti de azil si refugiati.
In 2004 a fost elaborat proiectul „Programul de actiuni in domeniul migratiei si azilului” care prevede un spectru amplu de activitati, autoritatile responsabile de implementare, partenerii de implementare, termenele de efectuare si sursele de finantare.

Prioritati pe termen scurt:

- documentarea refugiatilor recunoscuti (lipsa documentelor de identitate stopeaza realizarea dreptului la munca prevazut de Legea cu privire la Statutul Refugiatilor);
- modificarea Legii cu privire la Statutul Refugiatilor;
- aprobarea Regulamentului privind modul de determinare si acordare a statutului de refugiat.

Prioritati pe termen mediu
:- crearea conditiilor pentru integrarea sociala a refugiatilor recunoscuti, stabilirea unui cadru juridic privind reglementarea integrarii si finantarea implementarii acestuia;
- crearea unui centru de plasament a strainilor ce urmeaza a fi expulzati de pe teritoriul Moldovei.

Expulzarea
Aplicarea fata de cetateanul strain sau apatrid a expulzarii de pe teritoriul Republicii Moldova este prevazuta in Legea cu privire la statutul juridic al cetatenilor straini si al apatrizilor in Republica Moldova, Legea cu privire la migratiune, Regulile de sedere a cetatenilor straini si a apatrizilor in Republica Moldova, Codul cu privire la contraventiile administrative, Codul penal al Republicii Moldova, Legea cu privire la statutul refugiatilor.
In conformitate cu actele legislative mentionate, expulzarea consta in indepartarea silita de pe teritoriul Republicii Moldova a cetatenilor straini si apatrizilor care au incalcat regulile de sedere in Republica Moldova si are drept scop inlaturarea unei stari de pericol si prevenirea savirsirii pe viitor de catre acestia a unor fapte socialmente periculoase.
Expulzarea poate fi aplicata ca sanctiune complementara in cazul savirsirii de catre strain a contraventiilor administrative.
Cetatenilor straini si apatrizilor care au fost condamnati pentru savârsirea unor infractiuni li se poate interzice ramânerea pe teritoriul tarii. In cazul in care expulzarea insoteste pedeapsa cu inchisoarea, arestul administrativ sau executarea altei sanctiuni numite de catre instanta de judecata, aducerea la indeplinire a expulzarii va avea loc dupa executarea pedepsei.
Urmeaza a fi expulzati din tara strainii, aflarea in Republica Moldova a carora pericliteaza securitatea nationala, ordinea sau morala publica, precum si in cazul când intrarea, sederea lor in tara sunt efectuate cu incalcarea legislatiei, adica se afla in tara fara viza de intrare, permis de sedere sau buletin de identitate valabil, detin vize de intrare, permise de sedere sau buletine de identitate expirate, incalca regulile vamale si valutare, se eschiveaza de la examenul medical, ori ale caror teste au aratat ca sunt bolnavi de SIDA, au adus sau incearca sa aduca ilicit in tara alti cetateni, au folosit diferite documente false sau falsificate, au declarat date personale false in scopul obtinerii vizei de intrare, permisului de sedere sau a buletinului de identitate, se eschiveaza de la plecarea din tara la expirarea sau reducerea termenului de sedere stabilit.
Cetateanul strain sau apatridul este expulzat in tara al carei cetatean este sau ale carei autoritati i-au eliberat acte de identitate, sau in temeiul tratatelor internationale, in tara din care a intrat pe teritoriul Republicii Moldova.
Expulzarea nu poate fi aplicata fata de cetateanul strain sau apatrid, daca exista dovezi ca in tara in care urmeaza a fi expulzat, el poate fi persecutat pe motive de rasa, nationalitate, religie, pentru opiniile sale politice sau ar putea fi expus unui tratament inuman si degradant, torturii ori pedepsei capitale.
Cauzele privind expulzarea strainului sau apatridului se intenteaza de catre persoanele cu functii de raspundere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne la initiativa proprie sau in baza cererii intreprinderii, institutiei sau organizatiei ce asigura aflarea strainului in tara.
Expulzarea cetatenilor straini si apatrizilor se efectueaza de catre organele afacerilor interne in temeiul hotarârii instantei de judecata.
Cheltuielile pentru expulzare sunt suportate de persoanele expulzate, sau de catre persoanele care i-au invitat in Republica Moldova. In cazul in care din motive obiective, expulzarea nu poate fi efectuata din contul persoanelor mentionate, se poate dispune efectuarea expulzarii din contul bugetului de stat.
La executarea deciziilor privind expulzarea strainului de pe teritoriul Republicii Moldova, la momentul actual apar mai multe obstacole, atit obiective, cit si subiective.
In primul rând acestea sunt legate de suportarea cheltuielilor financiare pentru al expulza pe strain. In majoritatea cazurilor strainii care sunt depistati ca se afla ilegal nu dispun de bani pentru a-si asigura repatrierea.
In cazul, când persoana sau grupul de persoane, care urmeaza a fi expulzati au intrat clandestin pe teritoriul tarii, nu dispun de acte de identitate si in drumul sau pina a fi retinuti, de asemenea s-au aflat si deplasat ilegal pe teritoriul unuia sau mai multor state, este dificil de a stabili precis ruta, filiera de migratiune ilegala, de a argumenta motivele pentru ai readmite in tara vecina sau limitrofa. Acestia nu sunt dispusi sa coopereze, deoarece doresc tergiversarea procedurii.
In situatia actuala, când mai multe state, cetateni ai carora se declara migrantii ilegali nu au reprezentante in Republica Moldova, este foarte dificila procedura de identificare a lor si de obtinere a actelor de calatorie pentru repatriere.
Printre probleme se numara si lipsa, la momentul actual, a unei institutii specializate de amplasare a acestei categorii de persoane. Desi exista hotarirea guvernului, care prevede crearea Centrului de plasament temporar al strainilor, insa pina in prezent, nu este stabilit un loc de amplasare a acestuia. De asemenea, desi Legea cu privire la migratiune prevede suportarea cheltuielilor pentru expulzarea strainului din contul fondului de expulzare, un astfel de fond in prezent nu este instituit si nu este determinata modalitatea acumularii surselor financiare in acest scop. Lipseste si coordonarea actiunilor desfasurate de MAI, SIS, MAEIE, SG, BNM si MDI intru depistarea si inlaturarea lacunelor legislative, acordarea ajutorului practic si metodologic in combaterea flagelului migratiei ilegale a strainilor pe teritoriul tarii.

Extradarea

Republica Moldova se angajeaza sa predea pe baza de reciprocitate, potrivit regulilor si sub conditii determinate prin conventii sau prin tratatele bilaterale de asistenta juridica la care face parte, persoanele care sunt urmarite pentru o infractiune sau cautate in vederea executarii unei pedepse sau a unei masuri de siguranta de catre autoritatile judiciare ale statului solicitant.
Extradarea in Republica Moldova este reglementata de Conventia Europeana de Extradare de la Paris din 13 decembrie 1957 (in vigoare pentru Republica Moldova de la 14 mai 1997), Conventia CSI privind asistenta juridica si raporturile de drept in procesele civile, familiale si penale incheiata la Minsk la 22 ianuarie 1993 (ratificata de Parlamentul Republicii Moldova la 16 martie 1995), Codul de Procedura Penala al RM si de tratatele bi- si multilaterale in aceasta materie.
Procedura de extradare porneste din momentul primirii de catre Procuratura Generala sau Ministerul Justitiei al Republicii Moldova a unei cereri scrise din partea institutiei respective a altui stat cu privire la extradarea unei anumite persoane. In cazul depistarii unei persoane declarate in cautare internationala de autoritatile de drept din Moldova in alt stat se informeaza imediat B.N.C. Interpol sau alt organ interstatal de cooperare poilitieneasca, care aduce la cunostinta organului ce l-a declarat in cautare si Procuraturii Generale sau Ministerului Justitiei acest fapt in scopul intocmirii de urgenta a actelor necesare initierii procedurii de extradare.
Cererea de extradare se supune unor anumite conditii de forma si de continut mentionate expres in prevederile actelor normative nationale sau internationale. Toate actele necesare a fi anexate la cerere se prezinta in doua exemplare, tinându-se cont de necesitatea reglementarii problemelor de tranzitare pe teritoriul unor terte state.
Cererea este trimisa de catre organul autorizat al statului solicitant Procuraturii Generale sau Ministerului Justitiei al Republicii Moldova, direct sau pe cale diplomatica, prin intermediul MAEIE (deoarece Republica Moldova nu a ratificat Protocolul aditional al Conventiei Europene de Extradare care ar permite colaborarea directa, cu toate ca in Legea cu privire la Procuratura, art. 49 se mentioneaza ca procuratura stabileste relatii oficiale cu organe similare din alte tari, iar art. 80 al Tratatului intre Republica Moldova si România privind asistenta juridica in materie civila si penala, prevede ca in problemele de extradare si tranzitare, organele centrale ale celor doua state comunica direct intre ele). Ulterior se determina valabilitatea cererii, si anume, daca nu exista conditiile de respingere a cererii bazându-se pe cazurile de ne-admitere a extradarii prevazute de legislatia Republicii Moldova si documentele internationale in acest domeniu.
In caz de urgenta, autoritatile competente ale statului solicitant vor putea cere arestarea provizorie a persoanei cautate (pâna la prezentarea cererii de extradare). Persoana indicata in cererea de arestare provizorie, este de facto arestata in baza mandatului de arest emis de autoritatea competenta al statului solicitant. Aceste este practic unicul caz când un act al unui stat strain are forta juridica pe teritoriul Republicii Moldova. Arestarea persoanei poate avea loc si pina la primirea cererii de extradare, daca exista temeiuri suficiente ca ea a comis pe teritoriul celuilalt stat o infractiune ce implica extradarea. La primirea actelor respective Procurorului General face un demers in judecata in vedrea eliberarii unui mandat de arest pe numele persoanei a carei extradare se cere pe durata perioadei examinarii cerereii statului solicitant. Punerea in libertate provizorie este posibila oricând, Republica Moldova având insa obligatia de a lua masurile pe care le va considera drept necesare spre a evita fuga persoanei. In caz de neprimire in termen de pina la 40 zile a actelor si demersului statului solicitant, persoana va fi pusa in libertate prin ordonanta procurorului. Punerea in libertate nu va prejudicia in nici o masura re-arestul si extradarea persoanei in cazul când o cerere de extradare este primita ulterior. Aceste prevederi sunt prioritare oricaror altora din tratatele bilaterale incheiate intre Republica Moldova si alte state in baza art. 28 a Conventiei Europene de Extradare.
Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate in temeiul hotarârii instantei de judecata. Ceea ce de fapt nu are loc. Prima conditie se respecta, dar nu si a doua.
Procurorul General al Republicii Moldova, sau Ministrul Justitiei, dupa caz, examineaza cererea de extradare si daca sunt intrunite conditiile ce nu exclud extradarea fac un demers in instanta de judecata in vederea examinarii in fond a cererii statului sau a posibilitatii unei extradari simplificate.
Daca fapta pentru care se cere extradarea este pedepsita cu pedeapsa capitala de catre legea statului solicitant, extradarea nu va putea fi sa fie acordata decât cu conditia ca solicitantul sa dea garantii considerate ca suficiente de catre RM ca pedeapsa capitala nu se va aplica.

Prioritati pe termen scurt:

- crearea



Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C