Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje

Managementul frontierelor si cooperarea transfrontaliera

Descrierea managementului

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova

II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova 



I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova

Cooperarea Transfrontaliera

(79) Intensificarea contactelor si capacitatii regionale transfrontaliere prin preluarea oportunitatilor si provocarilor care rezulta din extinderea UE
- Incurajarea initiativelor locale si regionale in vederea stabilirii si dezvoltarii cooperarii transfrontaliere.
- Implementarea activitatilor bazate pe prioritatile regionale, dezvoltate in
cooperare cu domeniile vizate.
- Atragerea atentiei speciale la implementarea noilor Programe de Vecinatate si sustinerea dezvoltarii acestora prin implicarea activa la nivelurile locale si regionale.
- Asigurarea unui suport la dezvoltarea resurselor umane si a altor capaciti ai autoritatilor locale si regionale pentru a asigura o eficienta implementare a actiunilor de cooperare transfrontaliera.

Managementul frontierei

(49) Dezvoltarea unui sistem eficient si comprehensiv de management a frontierei de stat in toate sectoarele de frontiera ale Moldovei, inclusiv sectorul transnistrean.
- Implementarea Conceptiei privind controlul frontierei de stat, adoptate la 4 decembrie 2003, in special ransformarea Departamentului Trupelor de graniceri intr-un organ de executare a normelor de drept si efectuarea
amendamentelor corespunzatoare la legislatia nationala.
- Sporirea cooperarii intre agentiile competente (dintre autoritatile implicate in gestionarea frontierei de stat), la fel ca si cooperarea cu tarile vecine, inclusiv demarcarea frontierelor si incheierea unor acorduri de cooperare.
- Initierea elaborarii unei strategii ample de instruire si aplicatii in domeniul managementului frontierei de stat, inclusiv imbunatatirea cunostintelor in domeniul standardelor si regulamentelor Schengen.
- Modernizarea echipamentului si dezvoltarea infrastructurii pentru o gestionare eficienta a frontierei de stat.
(50) Intensificarea єi facilitarea cooperгrii transfrontaliere intre Moldova, statele membre ale UE єi tarile vecine.
- Continuarea „Procesul Söderköping”
- Dezvoltarea cooperarii regionale intre organele de drept relevante (politie, graniceri, servicii de migratiune si azil, vama).


II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova 

1. Managementul frontierei

Frontiera de stat a Republicii Moldova include sectorul de frontiera cu Ucraina (care coincide cu fostul hotar administrativ intre RSS Moldova si RSS Ucraineana), si sectorul de frontiera cu România, care pina la 27 august 1991 era o parte din frontiera de stat dintre URSS si România. Lungimea frontierei de stat a Republicii Moldova cu România este de 684 km. Lungimea totala a frontierei de stat a Republicii Moldova cu Ucraina este de 1222 km, dintre care 453 km trec pe sectorul transnistrean si nu sint sub controlul statului moldovenesc.

1.1. Paza si controlul frontierei de stat

Paza si controlul frontierei de stat a Republicii Moldova este organizata in conformitate cu prevederile tratatelor si acordurilor bilaterale cu statele vecine si legislatiei interne a Republicii Moldova, precum si in cadrul cooperarii internationale si regionale in domeniu.

Cadrul legislativ
Cadrul juridic intern al managementului frontierei de stat a Republicii Moldova include:
- Constitutia Republicii Moldova din 29 iulie 1994;
- Codul cu privire la contraventiile administrative din 29 martie 1985;
- Legea privind frontiera de stat a Republicii Moldova nr.108-XIII din 17 mai 1994;
- Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova nr. 269-XV din 9 octombrie 1994;
- Legea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte nr. 273-XIII din 9 noiembrie 1994;
- Legea cu privire la statutul juridic al cetatenilor straini si apatrizilor pe teritoriul Republicii Moldova nr. 275-XIII din 10 noiembrie 1994;
- Legea cu privire la securitatea de stat nr. 618-XIII din 31 octombrie 1995;
- Legea privind organele securitatii statului nr.6119-XIII din 31 octombrie 1995;
- Codul penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 985-XV din 18 aprilie 2002;
- Legea cu privire la migratiune nr. 1518-XV din 06 decembrie 2002;
- Codul de procedura penala al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 122-XV din 14 martie 2003;
- Legea privind activitatea operativa de investigatii nr. 45-XIII din 12 aprilie 2004;
- Conceptia pazei frontierei de stat a Republicii Moldova, adoptata prin Hotarirea Parlamentului nr. 479-XV din 4 decembrie 2003.

Cadrul juridic international, care reglementeaza separat functionarea frontierei moldo-române, include:
- Acordul intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul României privind calatoriile reciproce ale cetatenilor din 29 iunie 2001;
- Acordul intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul României privind readmisia strainilor din 27 iulie 2001;
- Protocolul intre Departamentul Trupelor de Graniceri al Republicii Moldova si Inspectoratul General al Politiei de Frontiera din Ministerul de Interne al României privind calatoriile reciproce ale cetatenilor din 27 septembrie 2001.
Pentru o functionare mai buna a frontierei, cadrul juridic moldo-român trebuie sa fie completat cu acorduri privind regimul frontierei de stat, colaborarea si asistenta mutuala in probleme de frontiera, redemarcare, precum si cu un acord interdepartamental referitor la readmisia persoanelor.
Drept baza juridica pentru activitatea frontierei de stat moldo–ucrainene servesc urmatoarele tratate si acorduri internationale:
- Tratat de buna vecinatate, prietenie si colaborare intre Republica Moldova si Ucraina, semnat la 23 octombrie 1992 (a intrat in vigoare la 5 ianuarie 1997);
- Tratat intre Republica Moldova si Ucraina cu privire la frontiera de stat, semnat la 18 august 1999 (a intrat in vigoare la 18 noiembrie 2001);
- Acord intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Ucrainei cu privire la punctele de trecere la frontiera de stat moldo-ucraineana si simplificarea formalitatilor la trecerea frontierei de catre cetatenii care locuiesc in raioanele de frontiera, din 11 martie 1997;
- Acord intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Ucrainei cu privire la organizarea controlului in comun in punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene din 11 martie 1997;
- Acord intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Ucrainei privind preluarea si returnarea persoanelor la frontiera de stat moldo-ucraineana din 11 martie 1997;
- Acord intre Guvernul Republicii Moldova si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind calatoriile fara vize ale cetatenilor din 18 mai 2001;
- Protocol intre Departamentul Trupelor de Graniceri al Republicii Moldova si Comitetul de Stat pentru paza frontierei de stat al Ucrainei privind interactiunea la punctele de trecere peste frontiera de stat moldo-ucraineana din 3 noiembrie 2001;
- Protocol intre Departamentul Trupelor de Graniceri al Republicii Moldova si Comitetul de stat pentru paza frontierei de stat al Ucrainei privind interactiunea in interesele pazei frontierei de stat moldo-ucrainene din 21 februarie 2003;
- Protocol intre Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Departamentul Trupelor de Graniceri al Republicii Moldova si Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei, Comitetul de Stat pentru paza frontierei de stat al Ucrainei privind preluarea si returnarea persoanelor la frontiera de stat moldo-ucraineana din 7 octombrie 2003;
- Protocoalele intre Departamentul Trupelor de Graniceri al Republicii Moldova, Departamentul Vamal al Republicii Moldova si Administratia Serviciului Graniceresc de Stat al Ucrainei, Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei cu privire la organizarea controlului in comun in punctele de trecere rutiere „Criva – Mamaliga”, „Medvejia – Zelionaia”, „Larga – Kelimenti”, „Briceni - Rossosani”, „Giurgiulesti-Reni” din 12 ianuarie 2004;
- Protocol intre Departamentul Trupelor de Graniceri al Republicii Moldova si Administratia Serviciului Graniceresc de Stat al Ucrainei cu privire la activitatea reprezentantilor de frontiera din 27 ianuarie 2005;
- Protocol intre Serviciul Graniceri al Republicii Moldova si Administratia Serviciului Graniceresc de Stat al Ucrainei cu privire la cooperarea organelor operative din 22 aprilie 2005.

Cadrul institutional

La frontiera de stat activeaza ca coordonator Serviciul Graniceri si alte autoritati ale administratiei publice centrale si locale in limita competentelor sale, prin adoptarea masurilor politice, diplomatice, de organizare juridica, economice, graniceresti, operative de investigatii, de recunoastere, de protectie a mediului, sanitaro-epidemiologice si de alta natura, in vederea asigurarii securitatii frontierei tarii. Interesele Republicii Moldova la frontiera de stat sint reprezentate de Serviciul Graniceri, care isi desfasoara activitatea in baza principiilor legalitatii, transparentei, respectarii drepturilor si libertatilor cetatenilor. Granicerii raspund pentru circulatia legala a persoanelor si mijloacelor de transport si autorizeaza trecerea acestora peste frontiera. De competenta granicerilor, tine asigurarea securitatii frontierei intre punctele de trecere, controlul circulatiei persoanelor si mijloacelor de transport prin punctele de trecere, si gestionarea frontierei de stat ca a unui mecanism unic.
Paza frontierei de stat, care trece prin spatiul aerian se pune in seama unitatilor de aparare antiaeriana ale Ministerului Apararii. Insa starea actuala a mijloacelor tehnice de descoperire, urmarire si nimicire a posibilului infractor al spatiului aerian permite doar de a observa ceea ce se petrece in spatiul aerian.
Pentru rezolvarea sarcinilor sale functionale, colaboratorii Serviciului Graniceri in perimetrul zonei de frontiera, sectorului moldovenesc al apelor de frontiera, insulelor din aceste ape, unde este instituit regimul de frontiera, in punctele de trecere ale frontierei de stat, precum si in raioanele de frontiera au dreptul:
- sa se afle in orice sector al localitatii, sa circule pe teritoriul lui in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, sa ceara proprietarilor si beneficiarilor de terenuri din zona de frontiera sa ofere locuri si sa asigure conditiile necesare pentru circulatia patrulelor de graniceri;
- sa retina cu ajutorul patrulelor de graniceri si sa efectueze controlul corporal al persoanelor, fata de care exista temeiuri de a fi suspectate de incalcarea regimului frontierei de stat, regimului de frontiera sau a regimului punctelor de trecere a frontierei de stat, sa aduca aceste persoane in subunitatile Serviciului Graniceri sau in alte locuri pentru a clarifica circumstantele incalcarii; sa opreasca si sa retina mijloacele de transport care au incalcat regimurile mentionate pentru a clarifica circumstantele incalcarii;
- sa realizeze retinerea administrativa a persoanelor care au incalcat regimul frontierei de stat, regimul de frontiera sau regimul punctelor de trecere a frontierei de stat pe o durata de pina la 3 ore pentru intocmirea procesului-verbal, iar in cazul necesitatii identificarii acestora (daca contravenientii nu au asupra lor actele de identitate) si clarificarii circumstantelor comiterii contraventiei pe un termen de peste 24 de ore cu sanctiunea procurorului; sa supuna persoanele retinute controlului corporal, sa verifice documentele lor, sa controleze lucrurile gasite asupra lor si in caz de necesitate sa le ridice. Pentru fiecare caz de retinere administrativa, control corporal, control si confiscare a lucrurilor gasite la persoana retinuta se intocmeste proces-verbal;
- sa faca insemnarile respective in documentele pentru dreptul de trecere a frontierei de stat, iar in caz de necesitate sa le ridice temporar, precum si sa ridice documentele straine si cele falsificate;
- sa aplice armele, tehnica de lupta, mijloacele specifice din dotare, forta fizica, ciinii de serviciu in cazurile si in conditiile prevazute de legislatia Republicii Moldova.
In prezent, Serviciul Graniceri numara 5500 militari, care-si fac serviciul in organele centrale, detasamentele de graniceri, comenduiri, pichete si la punctele de trecere ale frontierei de stat.
Pe sectorul apusean al frontierei de stat se afla circa 30 pichete de graniceri si 9 puncte internationale de trecere. La frontiera de stat intre Republica Moldova si Ucraina sint plasate circa 40 pichete (in sectoarele de nord si de sud) si 78 puncte de trecere (inclusiv 22 internationale, 17 interstatale si 39 locale). In viitorul apropiat pe aceste sectoare numarul de pichete va spori din considerentul ca va fi stabilita protectia frontierei de stat moldo-ucrainene in sectorul de centru in cazul solutionarii conflictului transnistrean.
O alta problema consta in aceea, ca desi la frontiera moldo-ucraineana sunt trei categorii de puncte de trecere - internationale, interstatale si locale, pina acum inca nu toate prevederile acordului despre functionarea lor se respecta.
In scopul pazei eficiente a frontierei de stat Serviciul Graniceri colaboreaza cu autoritatile administratiei publice centrale, locale, intreprinderi, institutii si organizatii, precum si cu organele similare ale altor state in modul stabilit de tratatele (acordurile) internationale cu caracter interdepartamental la care Republica Moldova este parte.
Actualmente, a fost efectuata tranzitia de la trupele de graniceri la Serviciul Graniceri pentru crearea unei autoritati profesionale in domeniul pazei si controlului frontierei de stat a Republicii Moldova. O astfel de trecere, a fost realizata mai ales in perspectiva aderarii viitoare a Republicii Moldova la Uniunea Europeana, si ajustarea graduala a Serviciului Graniceri la standardele comunitare.
Integrarea in Uniunea Europeana necesita de rând cu altele respectarea unui sir de conditii printre care:
- demarcarea clara a frontierei;
- mentinerea unor relatii bune de colaborare cu statele vecine;
- paza si controlul frontierei de stat de catre structurile civile (sau care dupa structura si inzestrarea lor s-au dovedit a fi de caracter civil);
- armonizarea cadrului legislativ in domeniul frontalier, corespunzator standardelor Uniunii Europene;
- dezvoltarea infrastructurii pichetelor si punctelor de trecere, precum si dotarea lor cu echipamentele speciale;
- un efectiv de paza a frontierei condus eficient, bine instruit, pregatit, inzestrat;
- colaborarea bilaterala si multilaterala, privind paza frontierei de stat cu statele vecine.
In marea lor majoritate aceste obiective sunt formulate in Conceptia pazei frontierei de stat a Republicii Moldova, conform careia Serviciul Graniceri se va transforma intr-o autoritate specializata a administratiei publice centrale, parte componenta a sistemului organelor securitatii statului, abilitat cu realizarea sarcinilor ce tin de inviolabilitatea frontierei de stat si asigurarea integritatii teritoriale, care contribuie la asigurarea securitatii nationale.

Prioritati generale pe termen scurt:

- intreprinderea masurilor necesare pentru implementarea Conceptiei pazei frontierei de stat, inclusiv modificarea si completarea unor acte legislative in domeniul frontalier;
- adoptarea Legii cu privire la Serviciul Graniceri al Republicii Moldova.

Prioritati pe termen scurt la frontiera moldo-româna:

- semnarea si punerea in aplicare a tratatelor de baza si acordurilor intre Republica Moldova si România;
- semnarea Tratatului intre Republica Moldova si România privind regimul frontierei de stat, colaborarea si asistenta mutuala in probleme de frontiera;
- semnarea Acordului intre Guvernul Republicii Moldova, Cabinetul de Ministri al Ucrainei si Guvernul României privind cooperarea in punctele si centrele comune de contact;
- semnarea Acordului intre Guvernul Republicii Moldova, Cabinetul de Ministri al Ucrainei si Guvernul României privind infiintarea Centrului Comun de Contact Galati.
- semnarea Protocolului intre Serviciul Graniceri al Republicii Moldova si Inspectoratul General al Politiei de Frontiera Române din Ministerul Administratiei si Internelor al României in scopul indeplinirii misiunilor specifice.

Prioritati pe termen mediu la frontiera moldo-româna:

- armonizarea reglementarilor legislatiei nationale cu cele internationale, indeosebi cu cele ale Uniunii Europene;
- redemarcarea frontierei de stat moldo-române (reinnoirea materialelor de demarcare).

Prioritati pe termen scurt la frontiera moldo-ucraineana:

- semnarea Tratatului intre Republica Moldova si Ucraina privind regimul frontierei de stat precum este prevazut in Tratatul privind frontiera de stat din 18 august 1999;
- definitivarea demarcarii frontierei de stat, inclusiv pe sectorul de centru.
- realizarea prevederilor Acordului intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Ucrainei cu privire la organizarea controlului in comun in punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene, inclusiv pe sectorul transnistrean.
- realizarea unor masuri de utilare genistica si tehnica a frontierei de stat dintre Republica Moldova si Ucraina;

1.2. Personalul, instruirea, disciplina si conduita

Efectivul actual al Serviciului Graniceri (5500 persoane) este de doua ori mai redus decit cel necesar. Inarmati practic numai cu arme usoare, ceea ce ar corespunde standardelor unui serviciu specializat al ordinii de drept, granicerii totusi au nevoie de o pregatire speciala in acest domeniu.
In cadrul Serviciului Graniceri a fost elaborat si dezvoltat un sistem de instruire care are anumite caracteristici specifice, indreptat spre asigurarea respectarii prevederilor legislatiei in vigoare si tratatelor internationale.
Eficienta Serviciului Graniceri depinde in mare masura de disciplina si conduita personalului in serviciu la hotarul tarii. Desi se considera ca nivelul de coruptie in Serviciul Graniceri aproape foarte redus, totusi este necesar de a intreprinde masuri preventive in institutia data, de altfel ca si in intreaga societate.

Prioritati pe termen scurt:

- utilizarea mai eficienta a posibilitatilor institutiilor de invatamânt din tarile vecine pentru pregatirea colaboratorilor de nivel superior, precum si organizarea la nivel national a sistemului de instruire a granicerilor.

Prioritati pe termen mediu:

- sporirea efectivului Serviciului Graniceri pina la limita acoperirii deficitului de personal existent;
- edificarea unui Centru de instruire si perfectionare a resurselor umane implicate in paza si controlul frontierei.

2. COOPERAREA TRANSFRONTALIERA

1.1. Protectia mediului inconjurator

Protectia mediului inconjurator constituie o prioritate nationala care vizeaza in mod direct conditiile de viata si sanatate a populatiei, realizarea intereselor social-economice, precum si capacitatea de dezvoltare durabila a societatii pe viitor. Obiectivul general al protectiei mediului in Republica Moldova este definit in Constitutia Republicii, Art. 37 (1) care stipuleaza „dreptul fiecarei persoane la un mediu inconjurator neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viata si sanatate, precum si la produse alimentare si obiecte de uz casnic inofensive". Concomitent prin Art. 37 (2) “Statul garanteaza fiecarui om dreptul la accesul liber si la raspândirea informatiilor veridice privitoare la starea mediului natural, la conditiile de viata, la calitatea produselor alimentare si a obiectelor de uz casnic “.

1.1.1. Cadrul institutional

Cadrul institutional - nivelul national

Parlamentul Republicii Moldova - Comisia pentru administrarea publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului: examineaza si adopta Legi in domeniu, participa in comisii de lucru, etc.
Guvernul Republicii Moldova – Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale (MERN) – infiintat anterior in 1988 ca Departamentul Protectia Mediului Inconjurator si Resurselor Naturale, reorganizat cu statut de Ministerul Mediului in 1998, actual restructurat in baza Hotaririi Guvernului nr. 356 din 6.04.04 cu privire la functiile de baza, structura si efectivul – limita ale MERN cu functiile de baza: elaborarea si promovarea politicii de stat in domeniul protectiei mediului si utilizarii rationale a resurselor naturale.
Subdiviziunile MERN includ:
- Institutul National de Ecologie (INECO): asigura activitatea stiintifica a Ministerului si subdiviziunilor sale in domeniul protectiei mediului.
- Inspectoratul Ecologic de Stat: controlul privind respectarea prevederilor actelor legislative privind protectia mediului si utilizarea rationala a resurselor naturale, efectuarea expertizei ecologice de stat.
- Serviciul Hidrometeorologic de Stat (inclusiv Centrul Monitoring Ecologic Integrat si managementul informational din cadrul Directiei monitoring al calitatii mediului): asigura monitorizarea calitatii aerului, apei si solului precum si formularea masurilor necesare pentru prevenirea poluarii.
Prin restructurarea actuala a autoritatii centrale pentru protectia mediului si resurse naturale Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale i-au fost atribuite functii suplimentare in elaborarea si promovarea politicii in utilizarea durabila a resurselor naturale, fiind redus numarul de personal cu 20%. Statele de personal aprobate (37 persoane) sunt insuficiente pentru elaborarea si promovarea politicii in domeniul mediului, utilizarii durabile a resurselor naturale, concomitent cu onorarea obligatiunilor statului, asumate prin ratificarea a 18 conventii internationale de mediu, care reglementeaza activitatile social-economice ale tarii. Functionarea efectiva a organelor de mediu depinde de pregatirea lor profesionala si prezenta mecanismelor prin care ministerul isi poate exercita functiile. Problemele de mediu afecteaza intreaga societate, avind impact direct asupra sanatatii populatiei si economiei nationale. Prin urmare solutionarea acestor probleme tine de competenta organelor publice centrale de specialitate. Actualmente in cadrul ministerelor ramurale nu exista subdiviziuni sau cel putin persoane abilitate cu functii de elaborare si promovare a politicii de protectie a mediului in ramura administrata.

Cadrul institutional – nivel local: Agentiile Ecologice Teritoriale ale Inspectoratului Ecologic de Stat; Organele administratiei publice locale (primariile)

In conformitate cu legislatia de mediu autoritatilor administratie publice locale ii revine rolul responsabil in organizarea implementarii la nivel local a politicii privind protectia mediului si utilizare rationala a resurselor naturale. De mentionat, ca dupa reforma teritorial administrativa din anul 2003 au fost lichidate sectiile protectia mediului, din cadrul consiliilor judetene. Structura actuala a consiliilor raionale nu include subdiviziuni respective. Serviciilor ecologice raionale, conform functiilor abilitate le revine supravegherea si controlul respectarii legislatiei de mediu de catre agentii economici locali. Autoritatile Administratiei Publice Locale sunt responsabile de organizarea si implementarea politicii de mediu in teritoriul administrat.

Prioritati pe termen scurt:

 desemnarea responsabililor cu functii de protectia mediului inconjurator in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale;
 asigurarea implementarii principiilor „subsidiaritatii” si „proximitatii” privind descentralizarea competentelor si responsabilitatilor de mediu in cadrul autoritatilor administratiei publice locale prin crearea sectiilor de protectie a mediului.

Prioritati pe termen mediu:

 intarirea capacitatii institutionale ale autoritatii centrale pentru mediu si resurse naturale prin majorarea efectivului pentru crearea sectiei legislative abilitata cu functii de transpunere a legislatiei UE;
 stabilirea conlucrarii intersectoriale in solutionarea problemelor de mediu prin integrarea aspectului de mediu in strategiile de dezvoltare a tuturor ramurilor economiei nationale, in special energetica, transport, industrie si agricultura;
 crearea in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale a subdiviziunilor abilitate cu functii de protectie a mediului in ramura administrata.

1.1.2. Cadrul legislativ orizontal

Bazele politicii de mediu in etapa de tranzitie la economia de piata au fost puse de Legea nr. 1515-XII din 16.05.93 privind protectia mediului inconjurator. Aceasta lege vizeaza in mod direct securitatea ecologica a populatiei, utilizarea rationala a resurselor naturale, precum si conservarea naturii si protectia mediului. Actualmente cadrul juridic in domeniul protectiei mediului este alcatuit din mai multe tratate si conventii internationale, legi si de regulamente, instructiuni, hotariri de guvern, etc., printre care sunt:
 Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa (Berna, 19 septembrie 1997), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 1546-XII din 23 iunie 1993;
 Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului inconjurator in context transfrontier (Espoo, 25 februarie 1991), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 1546-XII din 23 iunie 1993;
 Conventia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale (Helsinki, 17 martie 1992), ratificata prin hotarârea Parlamentului Nr. 1546-XII din 23 iunie 1993;
 Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale (Helsinki, 17 martie 1992), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 1546-XII din 23 iunie 1993;
 Conventia privind diversitatea biologica (Rio de Janeiro, 5 iunie 1992), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 457-XIII din 16 martie 1995;
 Conventia cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice CCNUSC (Rio de Janeiro, 12 iunie 1992), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 404-XII din 12 iunie 1995;
 Conventia privind poluarea transfrontiera a aerului la distante mari (Geneva, 13 noiembrie 1979), ratificata prin hotarârea Parlamentului Nr. 399-XIII din 9 iulie 1995;
 Conventia privind protectia stratului de ozon (Viena, 23 martie 1995), Protocolul de la Montreal referitor la substantele ce distrug stratul de ozon (Montreal, 16 septembrie 1979), ratificata prin Hotarârea parlamentului Nr. 966-XII din 27 iulie 1996;
 Conventia privind controlul asupra transportarii transfrontiere a deseurilor periculoase si neutralizarea lor (Basel, 22 martie 1989), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 1599-XIII din 10 martie 1998;
 Conventia natiunilor Unite privind combaterea desertificarii in tarile afectate de seceta, ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 257-XIV din 24 decembrie 1998;
 Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea (Sofia, 26 iunie 1994), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 323-XIV din 17 martie 1999;
 Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la procesul adoptarii deciziilor si accesul la justitie privind problemele de mediu (Aarhus, 29 iunie 1998), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 346-XIV din 7 aprilie 1999;
 Conventia asupra zonelor umede de importanta internationala in special ca habitat al pasarilor acvatice (Ramsar, 1971), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 504-XIV din 14 iulie 1999;
 Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice (Bonn, 1979), Acordul privind conservarea liliecilor din Europa si Acordul privind conservarea pasarilor migratoare de apa african-euro-asiatice, ratificate prin Hotarârea Parlamentului Nr. 1244 -XIV din 28 septembrie, 2000;
 Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie (CITES), (Washington, 03 martie 1973), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr.1246 -XIV din 28 septembrie, 2000;
 Conventia privind poluantii organici persistenti, (Stockholm, 23 mai2001), ratificata prin Legea Nr.40 -XV din 19 februarie, 2004.Conventia privind peisajul european (Florenta, Italia 20 octombrie 2000) ratificata prin Hatarirea Parlamentului Nr. 536 – XV din 12 octombrie 2001;
 Conventia de la Rotterdam privind procedura de consimtamint in cunostinta de cauza aplicabila anumitor produsi chimici periculosi si pesticidelor care fac obiectul comertului international (Rotterdam, Olanda, 10 septembrie 1998) ratificata prin Hotarirea Parlamentului Nr. 389 – XV din 25 noiembrie 2004.
 Codul funciar, nr. 828-XII din 25 decembrie 1991;
 Codul subsolului, nr.1511-XII din 15 iunie 1993;
 Codul apelor, nr.1532-XII din 22 iunie 1993;
 Codul silvic, nr.887-XIII din 21 iunie 1996;
 Legea privind protectia mediului inconjurator, nr.1515-XII din 16 iunie 1993;
 Legea regnului animal, nr.439-XIII din 27 aprilie 1995;
 Legea cu privire la zonele si fâsiile de protectie a apelor, râurilor si bazinelor de apa, nr.440-XIII din 27 aprilie 1995;
 Legea cu privire la resursele materiale secundare, nr787-XIII din 26 martie 1996;
 Legea privind principiile urbanismului si amenajarea teritoriului, nr.835-XIII din 17 mai 1996;
 Legea privind expertiza ecologica si evaluarea impactului asupra mediului inconjurator, nr.851-XIII din 29 mai 1996 ;
 Legea cu privire la resursele naturale, nr.1102-XIII din 6 februarie 1997;
 Legea cu privire la regimul produselor si substantelor nocive, nr.1236-XIII din 3 iulie 1997;
 Legea privind protectia aerului atmosferic, nr. 1422-XIII din 17 decembrie 1997;
 Legea cu privire la radioprotectie si securitatea nucleara, nr. 1440-XIII din 24 decembrie 1997;
 Legea privind deseurile de productie si menajere, nr. 1347-XIII din 09 octombrie 1997;
 Legea cu privire la activitatea hidrometeorologica, nr. 1536-XIII din 25 februarie 1998 ;
 Legea pentru modificarea si completarea Legii privind protectia mediului inconjurator, nr.1539-XIII 25 februarie 1998;
 Legea privind plata pentru poluarea mediului, nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998;
 Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat 1538-XIII din 25 februarie 1998;
 Legea cu privire la apa potabila, nr. 272-XIV din 10 februarie 1999;
 Legea privind acordarea de licente pentru unele genuri de activitate Nr.332-XIV din 26 martie 1999;
 Legea cu privire la spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale, nr.591-XIV din 23 septembrie 1999;
 Legea privind tratatele internationale ale RM nr. 595-XIV din 24 septembrie 1999;
 Legea cu privire la protectia plantelor, nr.612-XIV din 01 octombrie 1999;
 Legea nucului, nr.658-XIV din 29 octombrie 1999;
 Legea turismului, Nr.798-XIV din 11 februarie 2000;
 Legea privind securitatea industriala a obiectelor industriale periculoase, nr. 803-XIV din 11 februarie 2000;
 Legea privind terenurile proprietatea publica si delimitarea lor, nr.981-XIV din 11 mai 2000;
 Legea pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate, nr.1041-XIV din 15 iunie 2000;
 Legea privind conservarea energiei, nr. 1136-XIV din 13 iulie 2000;
 Legea privind accesul la informatie nr. 982-XIV din 11 mai 2000;
 Legea privind securitatea biologica Nr. 755-XV din 21 decembrie 2001;
 Legea pentru ratificarea Protocolului privind poluantii organici persistenti si a Protocolului privind metalele grele, nr. 1018-XV din 25 aprilie 2002;
 Legea pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind securitatea biologica, nr.1381-XV din 11 octombrie 2002;
 Legea pentru aderarea RM la Protocolul de la Kyoto, nr 29-XV din 13 februarie 2003.

Luind in consideratie prevederile Legii privind protectia mediului inconjurator, in baza careia au fost elaborate legi pentru toate domeniile mediului, putem constata ca actualmente Republica Moldova dispune de un cadru legislativ adecvat. Privita prin prisma dezvoltarii durabile si din perspectiva aderarii a tarii la Uniunea Europeana se impune o abordare noua a problemelor de mediu, conform conventiilor si acordurilor ratificate. Legislatia europeana de mediu constituie astazi un punct de reper pentru numeroase state in elaborarea legislatiei nationale de mediu si reprezinta un model de colaborare intre state.
Procesul de armonizare a legislatiei asumat prin ratificarea in anul 1998 de catre Republica a „Acordului de Parteneriat si Cooperare intre Republica Moldova si Uniunea Europeana” a fost initiat doar pentru un singur sector – managementul deseurilor. Desi au fost intreprinsi deja pasi importanti in directia aproximarii legislatiei de mediului, in care s–au reflectat principiile de baza ale dreptului de mediu comunitar, mecanismul de implementare al acestuia ramine a fi imperfect si poarta un caracter mai mult declarativ.
Un aspect pozitiv al legislatiei existente este si stipularea clara a procedurilor evaluarii impactului activitatilor economice asupra mediului inconjurator, organizate la etapa de planificare a activitatii, conform Legii privind expertiza ecologica si evaluarea impactului asupra mediului inconjurator, nr.851-XIII din 29 mai 1996.
Problemele majore ale legislatiei de mediu constau in caracterul declarativ ale acestora, bazandu-se pe principii generale ale documentelor internationale, dar fara a avea o argumentare economica si stiintifica a problemelor de mediul la nivel national. Acest lucru poate fi explicat de asemenea si prin faptul ca majoritatea actelor legislative de mediu au fost elaborate pina a fi adoptata Legea nr. 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative. Cadrul legislativ de regula, este elaborat de un grup mic de angajati ale ministerelor, in majoritatea cazurilor, ne fiind juristi (angajarea juristilor necesita resurse financiare, care nu se aloca din bugetul de stat). Din lipsa unei argumentari economice, inclusiv a estimarii costului de implementare a actelor adoptate, cele din urma nu au acoperire financiara, si prin urmare nu pot fi realizate. De asemenea, se atesta lipsa mecanismului de aplicare a multor legi adoptate. Aceasta se explica prin potentialul redus a autoritatii centrale pentru promovarea consistenta al principiile de protectie a mediului, prin fluctuatia cadrelor din cauza salariilor mai mici (pe parcursul a patru ani salariile au ramas constante).
Indeosebi sunt declarative mecanismele economice de stimulare activitatilor de protectie a mediului, inclusiv in domeniul gestionarii deseurilor. Art. 23 al Legii privind deseurile de productie si menajere, nr. 1347 din 9.10.97, prevede „ stabilirea taxelor preferentiale la impozitarea venitului provenit din colectarea si furnizarea materiilor prime secundare (deseurilor); alocarea fondurilor din bugetul de stat si bugetele locale pentru realizarea masurilor privind utilizarea si prelucrarea deseurilor; acordarea de inlesniri fiscale si credite preferentiale persoanelor fizice si juridice care utilizeaza deseurile ii calitate de materii prime. Cele mentionate mai sus sunt doar stipulari, fara a fi implementate de facto.
De asemenea nu este reglementat (atât prin acte legislative, cât si prin cele normative) mecanismul economic al perceperii platilor pentru colectarea speciilor florei spontane (in primul rând, al plantelor medicinale) si a unor specii faunistice (insecte, melci, broaste etc.).
Principalele instrumente economice utilizate in tara pentru protectia mediului se refera la amenzi si despagubiri pentru prejudiciul cauzat, acordarea de autorizatii si drepturi de practicare a unor activitati aferente valorificarii resurselor naturale. Instrumentele nominalizate sunt putin eficiente din cauza nivelurilor joase a acestora, precum si din motivul ca cadrul legal nu presupune masuri drastice de constrângere in cazul neonorarii la timp a obligatiilor pentru prejudiciul cauzat mediului ambiant.

Conform art. 174 al Tratatului CE, politica de mediu a comunitatii se bazeaza pe urmatoarele principii:
- „poluatorul plateste”: cine provoaca daune mediului urmeaza sa compenseze dauna in intregime;
- „actiunii preventive” – e mai usor sa previi de cit sa combati;
- „precautia” – luarea masurilor de precautie in scopul prevenirii poluarii;
- „integrarea” – politica de mediu devine o politica orizontala pentru alte politici comunitare;
- „proximitatea”- presupune asumarea de catre autoritatile locale a responsabilitatii privind managementul deseurilor si poluarea produsa in cadrul unei localitati concrete;
- „subsidiaritatea” - descentralizarii competentelor si responsabilitatilor de mediu, „centru” nu intervine decit intr-o maniera subsidiara, atunci cind Statele Membre nu pot realiza in masura suficienta unele actiuni;
- „pretul reflecta cheltuielile” – preturile bunurilor sau serviciilor trebuie sa includa toate cheltuielile, inclusiv cele legate de impactul negativ asupra mediului.
Legislatia nationala contine partial primele 4 principii, ceea ce nu poate fi mentionat despre ultimele trei. Referitor la responsabilitatile de protectie a mediului la nivel de autoritate publica locala aceste au fost atribuite, dar nu se realizeaza in practica pe motivul potentialului uman si financiar redus. Insa pina astazi in legislatia de mediu nu este transpus principiul „pretul reflecta cheltuielile”, lipsesc mecanisme de aplicare a principilor declarate.
Odata cu dezvoltarea politicii de mediu au fost adoptate un sir de instrumente financiare si tehnice pentru reglementarea mediului: Programul LIFE, eco-etichetarea, auditul de mediu, cele mai bune tehnologii disponibile, sistemul de evaluare a impactului asupra mediului a proiectelor publice si private, criteriile aplicate de inspectoratele ecologice in statele membre pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii, taxele la emisiile bioxidului de carbon si energie.
Legea nr. 1540-XIII din 25.02.98 privind plata pentru poluarea mediului are drept obiectiv crearea unui sistem de activitate economica in care devine neconvenabila cauzarea oricarui prejudiciu mediului prin stabilirea anumitor taxe pentru poluatori. Aceste taxe sunt acumulate in Fondurile ecologice locale si national, infiintate conform Legii privind protectia mediului inconjurator nr. 1515 –XII din 16.06.93. Resursele acumulate sunt gestionate conform Regulamentului privind fondurile ecologice, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr. 988 din 21.09.98, si se utilizeaza inclusiv la crearea infrastructurii privind protectia mediului.
Cit priveste compensarea daunelor cauzate mediului, in Codul Administrativ sunt stabilite amenzi calculate in salarii medii lunare, care insa nu reflecta nici pe departe valoarea reala a prejudiciului cauzat mediului. Majoritatea legilor ce reglementeaza administrarea componentelor mediului inconjurator includ stipulari generale privind responsabilitatea pentru starea mediului, fara a fi insotite de un mecanism concret in acest domeniu. Desi periodic se faceau amendamente la Codul Administrativ, aceasta se refera, in special la impunerea unor amenzi deluzorii pentru vatamarea, colectarea, vinarea sau capturarea unor specii de plante si animale protejate de stat si mai putin la poluarea difuza a mediului, care poate avea efecte dintre cele mai grave asupra echilibrului ecologic si asupra sanatatii oamenilor. Noua redactie a Codului Administrativ, inclusiv compartimentul protectia mediului este discutata in Parlament pe parcursul a 3 ani. Aceasta versiune contine amenzi mult mai drastice, amenzi pina la 500 de salarii medii, ce cu adevarat va realiza principiul „poluatorul plateste”.
Necesitatea de a promova o politica unica in domeniul medului si folosirii resurselor naturale, de a implementa cerintele ecologice in procesul reformarii economiei nationale, orientarea politica spre integrare europeana au conditionat revizuirea politicii de mediu si elaborarea unui document conceptual nou in domeniu: Conceptia politicii de mediu, aprobat prin Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova nr. 605–XV din 2.11.2001, care are urmatoarele obiective principale:
 prevenirea si reducerea impactului negativ al activitatii economice asupra factorilor de mediu, resurselor naturale si sanatatii populatiei in contextul dezvoltarii durabile a tarii;
 asigurarea securitatii ecologice a tarii.
Totodata, necesita a mentiona faptul ca obiectivele acestei conceptii au un caracter general, fara a specifica domeniile prioritare.
Concomitent cadrul juridic al protectiei mediului este asistat de un sir de strategii si programe nationale. Un alt document strategic de dezvoltare a societatii este Strategia Crestere Economica si Ridicarea Saraciei, aprobata recent. La compartimentul mediul si utilizarea durabila a resurselor naturale au fost fixate urmatoarele obiective:
- prevenirea si reducerea degradarii resurselor naturale si eficientizarea utilizarii acestora;
- mentinerea calitatii mediului ca factor ce asigura pastrarea sanatatii si calitatii vietii;
- crearea unui sistem eficient de monitorizare, prevenire si compensare a pagubelor cauzate de calamitatile naturale.
Directiile prioritare de activitate in scopul realizarii obiectivelor stabilite nu sunt clar definite, deoarece nu contin indici de monitorizare. Bunaoara „reducerea poluarii resurselor acvatice”, sau „extinderea fondului forestier” urmeaza a fi indicate concret cu cite procente se va extinde fondul forestier. Totodata necesita a mentiona ca nu toate compartimentele de mediu si-au gasit reflectare in SCERS, lipseste total compartimentul „protectia aerului”, „gestionarea deseurilor” fiind reflectata partial, nu sunt incluse actiuni de implementare a conventiilor internationale ratificate de tara, etc.
Extinderea Uniunii Europene de la 1 mai 2004 a determinat o schimbare istorica pentru Uniune in termeni politici, geografici si economici, consolidind in continuare interdependenta politica si economica dintre UE si Moldova. Extinderea ofera UE si Moldovei oportunitatea de a dezvolta o relatie de continua apropiere mergind dincolo de cooperare, de a implica intr-o masura semnificativa integrarea economica si de a aprofunda cooperarea politica. In acest context a fost aprobat Planul de actiuni UE – Moldova. Obiectivele de baza la capitolul „Mediul” sunt:
- Intreprinderea masurilor pentru asigurarea conditiilor de buna guvernare buna a domeniului protectiei mediului implementarea acestora ;
- Intreprinderea activitatilor in vederea prevenirii degradarii mediului, protectiei sanatatii populatiei si utilizarii rationale a resurselor naturale, in conformitate cu angajamentele Summit-ului de la Johannesburg;
- Intensificarea colaborarii in domeniul protectiei mediului.
Actiunile ce vin sa realizeze obiectivele stabilite nu sunt bine definite pe compartimentele de mediu, iar unele sunt foarte generale.
Integrarea cerintelor protectiei mediului in reforma economica si politica sectoriala este de o importanta primordiala in etapa realizarii reformelor profunde in toate domeniile social – economice. Tratatul de la Amsterdam (1997) a intarit principiul dezvoltarii durabile a mediului, mentionind necesitatea abordarii intersectoriale a mediului si integrarea politicii de mediu in toate politicile de ramura. Astfel, de rind cu programele de protectie a mediului, au fost elaborate strategii si programe de sector si de ramura care includ si masuri de protectie a mediului.
In perioada 1995-2004, mare avantaj pentru Republica Moldova a avut procesul „Un mediu pentru Europa”, la care Republica Moldova este reprezentata la cel mai inalt nivel in organizatiile internationale de mediu.
Totodata necesita a mentiona si faptul ca majoritatea conventiilor au fost ratificate anterior adoptarii Legii nr. 595-XIV din 24.09.99 privind tratatele internationale ale Republicii Moldova, care impune ratificarea conventiei concomitent cu aducerea in concordanta a legislatiei nationale cu prevederile acesteia. Din aceasta cauza prevederile multor conventii nu au fost transpuse in legislatia nationala. De asemenea, se atesta lipsa unei conlucrarii interministeriale la implementarea conventiilor ratificate, fapt ce impiedica onorarea obligatiunilor asumate de tara. Actualmente sunt in derulare mai multe proiecte in domeniul implementarii conventiilor internationale, si anume:
- Proiectul GEF-PNUD „ Evaluarea la nivel national a necesitatilor pentru consolidarea capacitatii de management global a mediului” prevede elaborarea planului National de actiuni pentru implementarea a trei conventii (Conventia privind diversitatea biologica, Conventia privind schimbarile climatice, Conventia privind combaterea desertificarii in tarile afectate de seceta).
- Proiectul BM/FGM „Activitatile de promovare a implementarii Conventiei Stockholm privind poluantii organici persistenti in Republica Moldova are ca scop elaborarea Planului national in domeniul mentionat, lunid in consideratie si prevederile Conventiei Basel si Conventiei Roterdam.
Constitutia garanteaza, de asemenea, accesul publicului la informatia veridica de mediu, prevedere pe cit de importanta, pe atit dificil de implementat in practica. Autoritatile publice sunt obligate sa furnizeze informatie despre starea mediului, despre calitatea produselor alimentare si a obiectelor de uz casnic, precum si despre masurile intreprinse pentru redresarea situatiei. Autoritatea centrala pentru mediu si subdiviziunile subordonate prezinta informatii anuale despre activitatea lor si despre starea mediului inconjurator. Legea privind administratia publica locala stipuleaza ca „deciziile primariilor si consiliilor executive raionale de interes public vor fu aduse la cunostinta publicului larg prin intermediul mijloacelor de informare in masa”. Acest procedeu insa poarta mai mult un caracter sporadic, chiar contradictoriu uneori, in functie de furnizor.
In cadrul MERN a fost creat Centrul Informational de Mediu, dotat cu tehnica de calcul si multiplicare, conexiune la Internet, pagina Web si biblioteca. Aceste au fost posibile gratie sustinerii Guvernului Regatului Danemarcii prin intermediul proiectului „Asistenta acordata Republicii Moldova in implementarea Conventiei de la Aarhus. Prioritati in domeniul protectie mediului”. In linii generale se poate de constatat ca din punct de vedere conceptual si mai putin din punct de vedere tehnic legislatia nationala privind informarea publica este ajustata la prevederile legislatiei europene.

Prioritati pe termen scurt:

- elaborarea politicii de mediu cu stipularea unor obiective clar definite conform prevederilor conventiilor internationale ratificate;

Prioritati pe termen mediu:

 elaborarea Planului de actiuni in domeniul armonizarii bazei legislative si normative de mediu la directivele Uniunii Europene, cu estimarea costului implementarii acestora;
 elaborarea noii redactiei a Legii privind protectia mediului inconjurator.
 elaborarea si aprobarea „Planului de Actiuni in domeniul fortificarii capacitatii privind implementarea integrata prevederilor conventiilor de la Rio (3) in scopul utilizarii durabile a resurselor naturale si protectia mediului global”;
 elaborarea mecanismelor de implementare a legislatiei prin adoptarea regulamentelor, instructiunilor, ghidurilor, etc.
 Includerea prevederilor legate de stabilirea deducerilor din impozitul pe profit al intreprinderilor a cheltuielilor aferente activitatilor orientate spre protectia sau restabilirea resurselor naturale, valorificare deseurilor, etc.
 Revederea nivelului amenzilor si despagubirilor pentru prejudiciul cauzat mediului, pe directia sporirii numarului de salarii minime ce urmeaza a fi percepute pentru contraventiile respective.
 fortificarea si perfectionarea cadrului legislativ ramural in corespundere cu exigentele de protectie a mediului;
 reviziuirea si aprobarea standardelor si indicilor de monitoring al starii mediului; Introducerea noilor indici si standarde pentru domeniile neacoperite actual;
 perfectarea cadrului institutional de monitoring si stocare a datelor in corespundere cu cerintele internationale;
 dotarea Centrului Informational de Mediu cu facilitati tehnice de difuzare a informatiei de mediu.
 sporirea nivelului de cunostinte ecologice ale populatiei, inlesnirea accesului la informatii privind mediul ambiant si participarea publicului la luarea deciziilor privind managementul resurselor naturale;
 elaborarea strategiei nationale de educatie ecologica;
 crearea centrelor locale de informare si consultanta ecologica.

1.1.3. Protectia aerului atmosferic

Schimbarea climei din ultimul deceniu impune fixarea obiectivelor tot mai stricte vis-a-vis de protectia mediului. Emisiile gazelor cu efect de sera si a substantelor ce distrug stratul de ozon, a poluantilor organici persistenti si a metalelor grele au alertat comunitatea mondiala silind-o sa intreprinda masuri colective in elaborarea si implementarea programelor de prevenire a poluarii aerului. Conform aprecierilor expertilor efectuate in cadrul proiectului GEF-PNUD (MOL/97/G31/A/1G99) “Asigurarea suportului Republicii Moldova in vederea pregatirii comunicarii nationale in corespundere cu obligatiunile sale fata de Conventia Natiunilor Unite privind Schimbarea Climei”, precum si conform calculelor suplimentare, indeplinite de Inspectoratul Ecologic de Stat cu folosirea “Manualului pe Inventarierea Emisiilor in atmosfera” EMEP/CORYNAIR” si a datelor nationale privind bilantul termoenergetic si indicii de producere, emisiile nationale anuale antropice la urmatoarele substante in aerul atmosferic in anul 1998 s-au redus in comparatie cu 1990: SOx de 8 ori, NOx aproximativ de 5 ori, COVNM aproximativ de 3 ori, CO de 3 ori, NH3 aproximativ de 2 ori.
Actualmente indicii complecsi ai poluarii atmosferei (IPA6) in republica au variat in anul 2002 de la 0,91 (mun. Bender) pina la 11,23 (mun. Chisinau). Cel mai inalt grad de poluare a atmosferei, dupa concentratiile medii anuale, a fost inregistrat: pentru suspensii solide – 1,7 CMA; pentru dioxid de sulf – 1,2 CMA; pentru dioxid de azot – 1,5 CMA si pentru formaldehida – 2,6 CMA in mun. Balti; pentru monooxidul de carbon – 0,5 CMA in mun. Tiraspol; pentru fenol – 0,8 CMA in mun. Chisinau si pentru sulfatii solubili – 0.07 CMA in mun. Ribnita.
Surse principale de poluare ale aerului sunt mijloacele de transport, sectorul energetic, cauzele fiind: utilizarea excesiva a mijloacelor uzate de transport, folosirea carburantilor de calitate joasa, capacitatea redusa si depasita a instalatiilor de purificarea emisiilor, utilizarea tehnologiilor de producere depasite, lipsa unui monitoring al poluarii aerului cu recuperare a prejudiciului cauzat.
Competentele in domeniul protectiei aerului atmosferic, conform Capitolului II al Legii nr. 1422-XIII din 17. 12. 97 privind protectia aerului atmosferic:
 Guvernul efectueaza administrarea in domeniul protectiei aerului atmosferic prin intermediul Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, al Ministerului Sanatatii, precum si al autoritatilor administratiei publice locale in conformitate cu legislatia;
- Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale elaboreaza si promoveaza politica ecologica in domeniu; elaboreaza programele ecologice si directiile prioritare privind protectia aerului atmosferic; efectueaza monitorizarea poluarii aerului; etc.;
- Ministerul Sanatatii promoveaza politica de asigurare a calitatii aerului corespunzatoare securitatii sanatatii si bunastarii oamenilor; stabileste Concentratiile Maxim Admisibile (CMA) de poluanti si gradul de influenta fizica nociva a acestora asupra aerului atmosferic; stabileste dimensiunile zonelor de protectie sanitara pentru obiectele cu surse de poluare chimica si fizica ai atmosferei; stabileste Emisia Limitat Admisibila (ELA) de microorganisme si substante biologice; etc.;
- autoritatile administratiei publice locale elaboreaza masurile de amenajare si de creare a spatiilor verzi in localitati; asigura planificarea si realizarea masurilor de prevenire a actiunilor nocive ale poluantilor asupra aerului atmosferic; etc.
Legea nr. 1422-XIII din 17.12 97 privind protectia aerului atmosferic are drept obiective pastrarea puritatii si ameliorarea calitatii aerului atmosferic, prevenirea si reducerea efectelor nocive ale factorilor fizicii, chimicii, biologici, etc. Standardele pentru emisii de la sursele de poluare sunt specificate in GOST–urile adoptate in perioada ex- sovetica, care difera de cele aplicate in UE. Legea sus–mentionata nu reflecta in masura necesara prevederile conventiilor internationale, inclusiv a directivelor UE. Reglementarea emisiilor in aerul atmosferic se efectueaza prin stabilirea CMA, de poluanti in atmosfera pentru diferite zone si intervale timp, conform Listei CMA, aprobate de Ministerul Sanatatii al URSS, iar pentru fiecare sursa de poluare stationara se elibereaza normativele emisiilor limitat admisibile in baza criteriului calitatii aerului cu evidenta CMA a poluantilor in aerul atmosferic al localitatilor. Calcularea ELA se efectueaza conform „Instructiuni pentru normarea degajarilor de substante poluante in aerul atmosferic”. Spre deosebire conventiile ratificate in domeniul mentionat, inclusiv directivele UE reglementeaza poluarea aerului prin stabilirea „Valorii Limite de Emisii”, bazându-se pe cele mai bune tehnici disponibile.
In scopul ameliorarii calitatii aerului a fost aprobat prin Hotarirea Guvernului nr. 1047 din 04.10.2001 „Programul de diminuare a poluarii aerului de catre mijloacele de transport auto”, care propune un nou mod de solutionare a problemelor abordate.
Pentru asigurarea implementarii prevederilor Conventiei privind protectia stratului de ozon a fost adoptata Hotarirea Guvernului nr.1064 din 11.11.1999 privind Programului national de suprimare esalonata a substantelor ce distrug stratul de ozon in Republica Moldova. Prin intermediul proiectului „Structura Institutionala pentru implementarea Protocolului de la Montreal in Moldova”, sustinut de UNEP a fost perfectionat sistemului informational privind colectarea, analiza si transmiterea informatiei despre activitatile intreprinse intru protectia stratului de ozon; elaborat Regulamentul cu privire la regimul comercial si reglementarea utilizarii hidrocarburilor halogenate.
Problema schimbarilor climaterice prezinta o deosebita importanta pentru Republica Moldova, in acest sens a fost aprobata Hotarirea Parlamentului nr. 404 – XIII din 16.03.1995 pentru ratificarea Conventia cadru a Natiunilor Unite pentru schimbari climaterice. In cadrul primei comunicari nationale au fost trasate principalele actiuni de atenuare a impactului provocat de schimbarile climaterice. In virtutea existentei reglementarilor nationale in domeniul protectie mediului este insuficient reglementata problema constituirii unui mecanism de reducere a emisiilor gazelor cu efect de sera (GES). Pina in prezent nu sunt adoptate acte normative speciale ce ar reglementa emisiile de GES , nu a fost adoptata o strategie concreta privind reducerea emisiilor de GES.
Tinind cont ca prin Legea nr. 29-XV din 13.02.2003 a fost ratificat Protocolului Kyoto (adoptat la 11 decembrie 1997) este extrem de important ca Republica Moldova sa preia experienta altor tari in elucidarea clara a pozitiei sale in implementarea mecanismului CDM in mod practic si eficient.
Proiectul regional GEF-UNDP „Intarirea capacitatii pentru Imbunatatirii Inventarului Gazelor cu Efect de Sera (GES)” are ca scop adaptarea metodologie IPCC 1996 privind estimarea emisiilor de GES la conditiile nationale, stabilirea unei echipe de experti antrenati in estimarea emisiilor GES.

Prioritati pe termen scurt:

- elaborarea si aprobarea Regulamentului privind modul de efectuare a testarii ecologice si a controlului instrumental de stat al mijloacelor de transport auto;
- realizarea masurilor privind implementarea Conventiei asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi si Protocoalelor acesteia in strânsa coordonare cu punctul focal national al Conventiei, inclusiv:
a) aderarea Republicii Moldova la Protocolul din 1994 referitor la finantarea pe termen lung a Programului de Cooperare in domeniul Monitorizarii si Evaluarii Transportului Poluantilor Atmosferici la Distante lungi in Europa (EMEP), luând in consideratie prevederile art. 9 al acestei Conventii;
b) ratificarea Protocolului privind combaterea acidificarii, eutroficarii si ozonului la nivelul solului, semnat de Republica Moldova in anul 2000.

Prioritati pe termen mediu:

- elaborarea Programelor nationale de implementare a Protocoalelor de la Aarhus privind poluantii organici persistenti si metalelor grele, ratificate de Republica Moldova in anul 2002 in strânsa coordonare cu punctul focal national al Conventiei asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi;
- inventarierea surselor de poluare cu instituirea registrului de agenti poluatori;
- crearea unui sistem unic integrat pentru efectuarea inventarierii emisiilor de poluanti in atmosfera: cu impact asupra distrugerii stratului de ozon, eutroficare si acidogeneratorilor, precursorilor de ozon troposferic, gazelor cu efect de sera, poluantilor organici persistenti, metalelor grele si altor substante specifice, cu determinarea si stabilirea unei abordari metodologice unice de dezvoltare a cadastrului si raportarii respective;
- sporirea capacitatii laboratoarelor de aer pentru efectuarea cercetarilor si dezvoltarilor stiintifice, controlului, monitoringului si evaluarii efectelor poluantilor atmosferici asupra componentelor mediului si ecosistemelor.
- elaborare unui proiect nou de lege (sau modificarea legii existente) privind protectia aerului atmosferic, care ar ingloba aspectele prioritare a actelor internationale ratificate, in cadrul Strategiei de aproximare a legislatiei de mediu la directivele UE si Planului de actiuni respectiv;
- elaborarea cadrului legal privind implementarea a proiectelor conform Mecanismului de dezvoltare ne-poluanta (Clean Development Mechanism) a Protocolului de la Kyoto a Conventiei Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarea Climei;
- efectuarea unui studiu national de fezabilitate privind potentialul implementarii Mecanismului de dezvoltare ne-poluanta in Republica Moldova, cu identificarea potentialului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera pe sectoare, posibilitatilor de implementare a tehnologiilor prietenoase mediului, cailor de finantare.

1.1.4. Managementul deseurilor si a substantelor periculoase

1.1.4. Managementul deseurilor si a substantelor periculoase

Sporirea consumului in ultimele decenii a adus la cresterea globala a volumelor de deseuri menajere solide. Omenirea zi de zi este chemata sa contribuie la reducerea impactului cauzat naturii de activitatile umane. Volumul deseurilor de productie si menajere acumulate constituie circa 6 mln. tone, inclusiv 12 mii tone deseuri toxice. Salubrizarea localitatilor a fost si continua sa ramina o problema dificila. Fiecare localitate din tara dispune actualmente de 1-2 gunoisti si, de regula acestea nu sint amenajate conform standardelor de salubrizare. Suprafata rampelor de depozitare a deseurilor in localitatile rurale si urbane, conform datelor Inspectoratului Ecologic de Stat, constituie 1304 ha, iar conform Anuarului statistic al Moldovei doar 142, 6 ha sunt autorizate pentru depozitarea deseurilor menajere solide in localitatile urbane. Tinind cont de raportul populatiei urbane de 55,4% fata de cea rurala de 45.6% constatam ca in localitatile rurale se manifesta o gestionare neadecvata a deseurilor menajere prin extinderea suprafetelor gunoistilor neautorizate, care conduce la poluarea terenurilor arabile, inclusiv a apelor freatice.
Gestionarea deseurilor este reglementa de Legea nr. 1347-XIII din 9.10.97 privind deseurile de productie si menajere, care stabileste cadrul juridic al managementului deseurilor in procesul de formare, acumulare, transportare, eliminare a acestora.
Atributiile de baza privind gestionarea deseurilor:
- Guvernul organizeaza elaborarea si aproba Programul de stat de valorificare a deseurilor de productie si menajere, asigura realizarea acestuia; coordoneaza pe linia gestionarii deseurilor activitatea ministerelor, departamentelor si altor autoritati subordonate;
- Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale detine rolul principal in elaborarea politicii in gestionarea deseurilor; efectueaza controlul de stat asupra respectarii de catre persoanele fizice si juridice a legislatiei privind gestionarea deseurilor; elibereaza si retrage autorizatiile pentru desfasurarea activitatii de gestionare a deseurilor; efectueaza expertiza ecologica a programelor, schemelor, proiectelor de transportare, depozitare, prelucrare, neutralizare, recuperare, utilizare, inhumare si distrugere a deseurilor;
- Ministerul Sanatatii efectueaza supravegherea sanitaro-epidemiologica a formarii, transportarii, depozitarii, prelucrarii, neutralizarii, utilizarii, inhumarii si distrugerii deseurilor, ia deciziile privind prevenirea incalcarilor legislatiei sanitare; stabileste gradul de toxicitate a deseurilor, elaboreaza Clasificatorul deseurilor toxice si metodicile de determinare a gradului de toxicitate; prezinta avizele privind admisibilitatea si conditiile sanitaro-igienice de utilizare a produselor fabricate din deseuri sau cu utilizarea acestora;
- Autoritatile administratiei publice locale asigura executarea pe teritoriile din subordine a legislatiei privind gestionarea deseurilor; efectueaza coordonarea si reglementarea economico-organizatorica a actiunilor persoanelor fizice si juridice, aflate pe teritoriile din subordine, in domeniul gestionarii deseurilor in vederea depistarii si reintroducerii lor maximale in circuitul economic; organizeaza colectarea si evacuarea deseurilor menajere, precum si a celor ce apartin micilor producatori, afecteaza locurile pentru depozitarea lor; intocmesc si tin registrele locurilor de depozitare a deseurilor; propaga prevederile legislatiei privind gestionarea deseurilor;
- Persoanele fizice si juridice sint obligate sa utilizeze tehnologii nonpoluante, fara sau cu putine deseuri; sa asigure colectarea si sortarea deseurilor in dependenta de natura acestora (sticla, carton, masa plastica, metal, reziduuri alimentare etc.); sa tina evidenta stricta a tuturor deseurilor rezultate din activitatile lor de productie; sa repare integral prejudiciul cauzat mediului, sanatatii populatiei, in cazul nerespectarii legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor; sa puna la dispozitia populatiei orice informatie privind situatia in domeniul nominalizat.
Evaluind responsabilitatile privind gestionare deseurilor putem afirma ca rolul principal in elaborarea si promovare politicii ii revine MERN, iar conform structurii actuale domeniul gestionarii deseurilor este administrat doar de o singura unitate. Solutionarea problemelor gestionarii deseurilor va contribui si la imbunatatirea situatiei altor componente de mediu: aer, sol, apa, etc. prin urmare necesita a fi intarita capacitate institutionala a cestui domeniu.
Hotarirea Guvernului nr. 606 cu privire la aprobarea Programului national de valorificare a deseurilor de productie si menajere din 28.06.00 are ca scop valorificarea si neutralizarea deseurilor existente, minimizarea generarii deseurilor, introducerea colectarii separate a deseurilor menajere.
In scopul prevenirii traficului ilegal al deseurilor periculoase a fost elaborat Regulamentul privind controlul transportarii transfrontiere a deseurilor periculoase si eliminarea acestora, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.637 din 28.05.03. Concomitent transportarea substantelor periculoase este reglementata de Acordul european privind traficul rutier international de marfuri periculoase (ADR), transpus in legislatia nationala prin Hotarirea Guvernului nr. 672 din 28.05.02.
In cadrul proiectului “Lucrul de pregatire a armonizarii legislatiei de mediu din Republica Moldova in domeniul Controlului si Prevenirii Integrate a Poluarii si Gestionarii Deseurilor la cea a UE” finantat de TACIS au fost examinate 20 de directive ale UE. Prevederile acestor directive au fost transpuse in proiectul Regulamentului privind gestionarea deseurilor.
Legea nr. 1236-XIII din 3. 07. 97 cu privire la regimul produselor si substantelor nocive stabileste cadrul juridic al activitatilor in domeniul fabricarii, depozitarii, transportarii si utilizarii produselor si substantelor nocive, al importului si exportului lor, in scopul excluderii, reducerii sau prevenirii impactului acestor produse si substante asupra omului si asupra mediului inconjurator. Atributiile de baza in acest domeniu sunt divizate dupa cum urmeaza:
- Guvernul adopta hotariri si alte acte normative in probleme ce tin de regimul produselor si substantelor nocive;
- Ministerul Sanatatii exercita controlul de stat asupra respectarii legislatiei privind regimul produselor si substantelor nocive; instituie, tine si actualizeaza Registrul national al substantelor chimice potential toxice; autorizeaza activitatile in domeniul utilizarii produselor si substantelor nocive;
- Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare exercita controlul departamental asupra respectarii legislatiei la gestionarea pesticidelor si a ingrasamintelor minerale;
- Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale exercita controlul de stat asupra respectarii legilor si altor acte normative referitoare la protectia mediului inconjurator in procesul de fabricare, depozitare, transportare, utilizare, neutralizare si inhumare a produselor si substantelor nocive si a deseurilor lor;
- Departamentul Protectiei Civile si Situatiilor Exceptionale in comun cu Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale coordoneaza si supravegheaza importul, exportul, transportarea, utilizarea si neutralizarea produselor si substantelor nocive (chimice, biologice, explozive, inflamabile); inregistreaza si aproba listele incarcaturilor periculoase;
- Serviciul Standardizare si Metrologie efectueaza reglementarea de stat a chestiunilor ce tin de asigurarea securitatii persoanelor care in activitatea lor vin in contact cu produse si substante nocive.
- Autoritatile administratiei publice locale in comun cu autoritatile teritoriale pentru sanatate si pentru mediu stabilesc perimetre pentru amplasarea depozitelor produselor si substantelor nocive; intocmesc anual listele agentilor economici si prezinta aceste liste spre aprobare autoritatilor centrale pentru situatii exceptionale si mediu; supravegheaza, in comun cu autoritatile pentru agricultura, respectarea reglementarilor privind transportarea, depozitarea, pastrarea si utilizarea pesticidelor si ingrasamintelor minerale.
In scopul solutionarii problemei pesticidelor interzise si inutilizabile, trecute in categoria deseurilor, au fost elaborate si aprobate mai multe hotariri de guvern, care din lipsa resurselor financiare nu se realizau. Cea din urma Hotarire a Guvernului nr.1543 din 15.01.2001 are ca scop ambalarea si concentrarea pesticidelor in fiecare raion, in depozite amenajate pentru a evita poluarea mediului ambiant si asigurarea conditiilor de pastrare si neutralizarea ulterioara a pesticidelor inutilizabile si interzise. Actualmente continuã lucrarile de concentrare a deseurilor de pesticide, cu sustinerea financiarã de la bugetul de stat si din Fondul Ecologic National. Conform ultimilor inventarieri sunt stocate in diverse depozite circa 1700 de tone de pesticide interzise si inutilizabile.
Pentru coordonarea lucrarilor de testare/demonstrare si reglementarea modului de importare si utilizare rationala a fertilizantilor a fost fondata organizatia specializata Centru de Stat pentru Testarea Produselor Chimice, Biologice si de Crestere a Plantelor (a.1995). Tot in contextul reglementarii importurilor, realizarii si utilizarii rationale a fertilizantilor in cadrul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare a fost creata Directia Fertilizarea Solului (a.2000). Aceasta structura statala coordoneaza in Republica activitatea firmelor importatoare de ingrasaminte, coordoneaza cercetarile stiintifice, efectueaza instruirea fermierilor, specialistilor in agricultura prin editarea literaturii de serviciu, organizarea de seminare, constientizarea publicului prin intermediul surselor de informare in masa.

Prioritati pe termen scurt :

 probarea Regulamentului privind gestionarea deseurilor;
 inventarierea depozitelor de deseuri menajere solide cu crearea bazei de date;
 elaborarea mecanismului de implementare a legislatiei in domeniul a unui plan de actiuni privind gestionarea deseurilor de ambalaj;


Prioritati pe termen mediu:

- elaborarea unui plan de armonizare a legislatiei in domeniul deseurilor la Directivele UE privind deseurile;
 crearea unei subdiviziuni in cadrul MERN privind managementul deseurilor;
 elaborarea mecanismului de implementare a art. 27 la Legea privind deseurile de producere si menajere
 promovarea implementarii colectarii separate a deseurilor menajere solide;
 elaborarea conceptiei de organizare si amplasare a rampelor de depozitare a deseurilor menajere solide in localitatile Republicii Moldova
 promovarea implementarii „Schemei tehnologice tipice a depozitelor de deseuri menajere solide: 3-5 mii; 10 mii locuitori”.
 reactualizarea Programului National de Valorificare (2000) a deseurilor, tinind cont de prevederile directivelor UE .

1.1.5. Protectia resurselor acvatice

Reteaua hidrografica a tarii consta din fluviul Nistru (630km) si riul Prut (695 km) 3621 râuri si pâraie, inclusiv 7 au lungimea peste 100 km, 247 peste 10 km, 57 de lacuri cu suprafata oglinzii de 62.2 km2 si circa 3000 iazuri si rezervoare de acumulare, cu suprafata oglinzii apei 333 km2. Cele mai mari lacuri naturale sunt situate pe cursul raului Prut: Beleu –6.26 km2, Dracele – 2.65 km2, Rotunda – 2.08 km2, Fontan 1,16 km2 si fluviu Nistru: Bic – 3.72 km2, Ros 1.6 km2, Nistru Vechi – 1.86 km2. Pe teritoriul republicii sunt 82 rezervoare artificiale de apa, cele mai mari fiind Costesti Stinca situat pe raul Prut cu un volum de acumulare 735 mln.m3 si Dubasari pe Nistru – 277,4 mln.m3 apa .
Principalele surse de alimentare cu apa a populatiei sint apele de suprafata si subterane. Resurselor de apa de suprafata – fluviului Nistru si râului Prut le revin 54% si respectiv 16% din volumul de consum al apelor, râurilor mici –7%, apelor subterane le revin 23%. Aprovizionarea cu apa se mai face din peste 7000 fântâni arteziene si 132 mii fântâni din pânza freatica.
Cu toate ca sursele de poluare ale apelor naturale in prezent calitativ si cantitativ sint diminuate, calitatea apei in principalele riuri ale tarii variaza de la „moderat poluata” (f. Nistru, r. Prut) pina la „poluata” (r. Raut, Bic). Majoritatea resurselor de ape subterane nu corespund standardelor si cerintelor de calitate a apei potabile, avind o concentratie excesiva de substante chimice (fluor, fier, hidrogen sulfurat, cloruri, sulfati, mineralizare excesiva). In special este critica situatia in mediul rural, unde populatia utilizeaza apa din surse freatice. Numai 17% din populatie are acces la surse centralizate de alimentare cu apa. Cauzele principale ale poluarii resurselor acvatice sunt: deversarea apelor reziduale insuficient epurate din lipsa sau deteriorarea statiilor de epurare a acestora, neamenajarea depozitelor de deseuri menajere solide si devastarea depozitelor de pesticide si ingrasaminte minerale, depozitarea nesanctionata a deseurilor si dejectiilor animaliere in perimetre neamenajate, nerespectarea zonei si fisiilor de protectie a cursurilor si bazinelor de apa, ineficienta sistemului de control si a compensarii prejudiciului cauzat resurselor naturale.
Administrarea de stat in domeniul folosirii si protectiei apelor se efectueaza conform urmatoarelor atributii :
- Guvernul exercita administrarea de stat in domeniul folosirii si protectiei apelor prin intermediul organelor de autoadministrare locala si de organele de stat, autorizate in acest scop, conform legislatiei in vigoare.
- Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale exercita controlul de stat asupra folosirii si protectiei apelor, executarea obligatiunilor si prescriptiilor privind protectia apelor, prevenirea si lichidarea efectelor lor distructive, respectarea regulilor de tinere a evidentei apelor, precum si altor reguli, stabilite de legislatia apelor;
- Organele de stat, autorizate in mod special in acest scop, in conformitate cu legislatia in vigoare exercita controlul departamental asupra folosirii si protectiei apelor, respectarea regulilor de tinere a evidentei apelor, precum si altor reguli, stabilite de legislatia apelor.
Legea de baza in reglementarea utilizarii si protectiei resurselor acvatice este Codul apelor nr.1532-XII din 22.06.1993, care constituie cadrul juridic de baza pentru elaborarea actelor normative speciale si instructiunilor ce reglementeaza relatiile din domeniu folosirii resurselor acvatice.
Legea nr. 440-XIII din 27.04.1995 cu privire la zonele si fisiile de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa reglementeaza modul de creare a zonelor de protectie a apelor si a fisiilor riverane de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa, regimul de folosire si a activitatii economice in ele.
Guvernul Francez de asemenea contribuie la solutionarea problemelor de mediu in Republica Moldova prin crearea Centrului de date in domeniul apelor, care va facilita dirijarea indicatorilor privind aprecierea calitativa, cantitativa si prognozarea calitatii resurselor acvatice in tara.

Prioritati pe termen scurt:

 ratificarea Protocolului ”Apa si Sanatatea” in cadrul Conventiei privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale;
 perfectionarea permanenta a actelor legislative in domeniul protectiei resurselor acvatice.

Prioritati pe termen mediu:

- ratificarea amendamentului la articolul 25 al Conventiei privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale (Helsinki 1992);
 inventarierea potentialului acvatic si a surselor de poluare a resurselor acvatice;
 elaborarea Strategiei Nationale privind protectia si gestionarea durabila a resurselor de apa;
 trecerea treptata la managementul integrat a resurselor acvatice pe principiul de bazine hidrografice, cu elaborarea planurilor de actiuni pentru utilizarea durabila a resurselor acvatice;
 dezvoltarea bazei legale de cooperare transfrontaliera cu tarile vecine in domeniul utilizarii durabile a apelor râurilor si lacurilor transfrontiere;
 intarirea sistemului de monitoring a calitatii apelor de suprafata si subterane;
 intensificarea colaborarii bilaterale cu tarile vecine in domeniul gestionarii durabile a riurilor Nistru, Prut si Dunarea.

1.1.6. Protectia resurselor funciare

Conform unor analize integrate a factorilor de degradare a solurilor Republicii Moldova, constatam inrautatirea calitatii invelisului de sol drept urmare a exploatarii lor intensive pe parcursul ultimilor 30 de ani. Fondul funciar al republicii la 1 ianuarie 2005 constituia 3 mln. 384,6 mii ha, iar suprafata terenurilor cu destinatie agricola este de 2 mln. 521,6 mii ha (74,5%) dintre care 72,9% sunt terenuri arabile.
Republica Moldova dispune de un fond funciar unical, care se deosebeste prin:
a) predominarea in invelisul de sol a cernoziomurilor (>70%) cu potential inalt de productivitate;
b) gradul extremal de valorificare (>75%);
c) relieful accidentat (80% de terenuri agricole amplasate pe pante).
Reformarea si eficientizarea reala a problemelor ce tin de protectia resurselor funciare in conditiile intensificarii presingului antropic asupra mediului sunt departe de atingerea scopului scontat. Astfel, cota terenurilor folosite la arabil si pentru plantatii pomiviticole este inadmisibil de mare, fapt ce provoaca dificultati considerabile pentru mentinerea unui echilibru ecologic durabil dintre ecosistemele naturale si antropice si conduce inevitabil la degradarea mediului, a invelisului de sol si biodiversitatii.
Suprafetele solurilor erodate ating cota de 45,3% (792,4 mii ha), cele afectate de alunecari de teren constituie 4,8% (84,9 mii ha), salinizate 2,7% (47,6 mii ha), iar cele inmlastinite 3,8% (65,9 mii ha).
Analiza factorilor naturali si antropici care provoaca degradarea solurilor Moldovei ne permite sa constatam ca starea de calitate a invelisului de sol s-a inrautatit:
- au crescut suprafetele solurilor erodate, afectate de alunecari de teren, deteriorate antropic - salinizate, solonetizate, degradate ca rezultat al irigarii, degradate ca rezultat al colmatarii cu depozite slab humifere, desfundate etc. Sub influenta lucrarilor agrotehnice s-a intensificat procesul de deteriorare a structurii si de compactare a solurilor. In conditiile deficitului de ingrasaminte minerale si organice bilantul humusului si elementelor nutritive a devenit negativ. Toate acestea in ansamblu au condus la reducerea continua a fertilitatii resurselor de sol si degradarea diversitatii pedologice.
In prezent pierderile anuale directe si indirecte ca rezultat al influentei diferitor factori restrictivi ai capacitatii productive a solurilor, pe terenurile cu destinatie agricola a republicii (fara UTA din stânga Nistrului), in expresie baneasca constituie 3 mlrd. 66 mln. lei. Pierderile ireversibile totale ca rezultat al distrugerii complete a invelisului de sol de ravene, alunecari, excavari pe parcursul a cca 30 ani constituie 10 mlrd. 340 mln. lei.
Gospodarirea rationala a fondului funciar inseamna combinarea tehnologiilor si activitatilor in asa mod ca sa se realizeze concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentara, protectia calitatii solului, viabilitatea economica si acceptabilitatea sociala.
Administrarea resurselor funciare trebuie sa functioneze la trei nivele interdependente: national, de raion si local (la nivel de comuna), care implementeaza politica funciara de stat in complex, inclusiv si protectia invelisului de soluri, mentinerea echilibrului ecologic al ecosistemelor si a diversitatii biologice.
Utilizarea rationala a fondului funciar se efectueaza in baza cadastrului funciar general si agricol si a monitoringului funciar.
In prezent administrarea resurselor funciare in Republica Moldova se efectueaza de catre organele publice locale si câteva ministere, departamente, agentii, ceea ce conduce la reducerea eficacitatii acestora. Reforma funciara, care este veriga principala a reformei agrare, este efectuata de catre organele publice locale, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Ministerul Economiei, Agentia Relatii Funciare si Cadastru.

Reglementarea relatiilor funciare din domeniul folosirii si protectiei resurselor funciare este reflectata in Codul funciar nr. 828-XII din 25.12.1991, atributiile fiind divizate dupa cum urmeaza:
- Parlamentul efectueaza reglementarea legislativa a relatiilor funciare pe intregul teritoriu al tarii; organizeaza controlul asupra respectarii legislatiei funciare; stabileste suprafetele cu regim juridic special; stabileste tarifele pentru calcularea pretului normativ al pamintului si cotele impozitului funciar;
- Guvernul aproba perimetrului localitatilor urbane; elaboreaza masuri de protectie a terenurilor si organizeaza realizarea lor; tine cadastrul funciar si organizeaza reglementarea regimului proprietatii funciare pe teritoriul republicii; stabileste modul de incasare a impozitelor funciare si a altor plati; schimba categoria terenurilor cu destinatie speciala; elaboreaza programe, scheme, proiecte si planuri de reglementare a regimului proprietatii funciare in republica si asigura realizarea lor; etc.
- Consiliile raionale si municipale exercita controlul asupra folosirii si protectiei terenurilor; stabilesc impozite funciare si alte plati, efectueaza incasarea lor; stabilesc si schimba perimetrul intravilanului localitatilor si solutioneaza litigiile privind perimetrele; tin cadastrul funciar al raionului si municipiului; stabilesc suprafete care ramin in proprietatea statului in limita raionului si municipiului; autentifica drepturile detinatorilor de terenuri; determina si repartizeaza terenurile pentru constructii; etc.
Cu toate ca legislatia funciara existenta de rind cu legislatia de mediu formeaza cadrul juridic al gestionarii resurselor funciare, se impune elaborarea unui document integru - Legea solului.
Odata cu realizarea reformei funciare si cu implementarea unor forme de proprietate a crescut substantial numarul detinatorilor funciari si al proprietarilor de terenuri agricole. Actualmente fondul funciar in rezultatul realizarii programului "Pamânt" este privatizat si pulverizat in cote valorice. La 1.01.2005 in tara existau 1310 mii detinatori de terenuri. Aceste procese sociale au un impact esential asupra invelisului de sol.
Starea actuala a fondului funciar limiteaza posibilitatea folosirii eficiente si protejarea invelisului de sol. Dimensiunile limitate ale cotelor valorice, amplasarea lor deseori de-a lungul pantei, exclude implementarea agriculturii durabile, metodelor performante de crestere a plantelor si complexelor de masuri regionale de protejare a solurilor. Gospodariile colective si masivele arendate de lideri nu sunt organizate antierozional, lipsesc asolamentele, amplasarea culturilor si metodele de lucrare nu includ masuri de conservare a productivitatii solurilor. Peste 65% din terenurile agricole necesita lucrari specializate pentru restabilirea continutului de humus in sol.
Din aceste motive continua practic pretutindeni dehumificarea solurilor, pe pante se activeaza eroziunea, periodic – alunecarile de teren, degradarea invelisului de sol.
Atit in scopul combaterii degradarii solurilor si desertificarii terenurilor, cit si intru asigurarea implementarii Conventiei privind combaterea desertificarii a fost aprobata Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.367 din 13.04.2000 privind aprobarea Programului national de actiuni pentru combaterea desertificarii.
Legea nr. 1041-XIV din 15.06.00 cu privire la ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate solurilor – stabileste procedurile de identificare a terenurilor degradate si bazele juridice pentru ameliorarea lor.
Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 636 din 26.05.2003 despre aprobarea Programului de valorificare a terenurilor noi si de sporire a fertilitatii solurilor pentru anii 2003-2010 are ca scop protectia antierozionala a solurilor, ameliorarea solurilor degradate, valorificarea terenurilor degradate si celor puternic degradate. Masurile incluse in programele sus-mentionate au fost elaborate fara a lua in consideratie posibilitatile de finantare ale statului pentru implementarea acestora.
Pentru reglementarea relatiilor funciare in Republica Moldova prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.429 din 08.06.2001 cu privire la reorganizarea Agentiei Nationale Cadastru, Resurse Funciare si Geodezie a fost organizata Agentia de Stat Relatii Funciare si Cadastru. In cadrul acestei Agentii functioneaza Serviciul de Stat pentru Reglementarea Regimului Proprietatii Funciare. Aceasta subdiviziune planifica si coordoneaza lucrarile de imbunatatiri funciare efectuate de Asociatia Republicana de Stat pentru Protectia Solurilor, organizata prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.694 din 09.10.95 privind reorganizarea Asociatiei specializate cooperatiste de stat de proiectari si constructii pentru ocrotirea solurilor.
Proiectul de Control al Poluarii din Agricultura, sustinut de Banca Mondiala stipuleaza reducerea poluarii cu nutrienti (azot si fosfor) din sursele agricole de pe teritoriul Republicii Moldova in fluviul Dunarea si Marea Neagra prin promovarea practicilor agricole prietenoase pentru mediu, consolidarea politicii nationale a capacitatii de reglementare a poluarii cu nutrienti din sursele agricole, etc.

Prioritati pe termen scurt:

- aprobarea Regulamentului cu privire la pasunat si cosit;

Prioritati pe termen mediu
:
 perfectionarea Legii cadastrului funciar al Republicii Moldova;
 elaborarea Legii solului;
 crearea unui sistem ierarhic unic de administrare, control, reglementare si protectie a resurselor funciare;
 impadurirea continua a terenurilor degradate, restabilrea fisiilor de protectie a terenurilor;
 consolidarea terenurilor in exploatatii agricole profitabile de marimi optime dupa principiul pedoecologic, care ar permite aplicarea tehnologiilor moderne, respectarea asolamentelor adecvate niselor ecologice si ameliorarea calitatii solurilor prin implementarea sistemelor regionale de protejare si conservare a productivitatii solurilor;
 elaborarea si adoptarea standardelor si normelor ecologice de exploatare agricola durabila a terenurilor in cadrul landsafturilor naturale.

1.1.7. Protectia biodiversitatii si reglementarea organismelor genetic modificate

Biodiversitatea este elementul principal care asigura echilibrul, stabilitatea si capacitatea de suport a sistemelor ecologice. Conservarea diversitatii biologice la nivel de ecosisteme ecologice (unitati hidrogeomorfologice, habitate ecologice, resurse si structuri genetice ale populatiilor si speciilor) si sisteme etno-culturale se considera factor cheie pentru optiunile de dezvoltare socio–economica pe termen lung.
Ecosistemele naturale ocupa 20% din teritoriu tarii, sunt fragmentate si foarte degradate. Vegetatia spontana, care s-a pastrat pe circa 10% din teritoriu, constituie doua ecosisteme de baza: forestiera si de stepa.
Ecosistemelor forestiere cu paduri de foioase de tipul celor din Europa Centrala le revine 9.8% din teritoriul tarii. Flora padurilor (859 specii) se caracterizeaza printr-o pondere mare (38.7%) a speciilor introduse din alte regiuni floristice. Fauna numara 172 specii de vertebrate terestre.
Ecosistemele naturale de lunca (1.5% din teritoriu) au o biodiversitate destul de mare. Ecosistemele acvatice si palustre situate in preajma acvatoriilor râurilor, lacurilor, iazurilor nu depasesc 5% din suprafata totala a tarii.
Lumea vegetala include: 6720 specii, inclusiv 27.3% plante vasculare. Varietatea si abundenta speciilor autohtone diminueaza, iar populatiile celor adventive se extind. Fauna cuprinde 15262 specii.
Suprafata ariilor protejate de stat constituie 1.96% din teritoriul tarii. Aceasta cota, net inferioara altor tari europene, este insuficienta pentru mentinerea echilibrului ecologic si protectia biodiversitatii. Ariile protejate din republica sunt prezentate prin: rezervatiile stiintifice (5), rezervatii naturale (63), rezervatii peisagiste (41), monumente ale naturii geologice si paleontologice (86), hidrologice (31), sectoare reprezentative cu vegetatie silvica (13), arbori seculari (430), rezervatii de resurse (13), monumente de arhitectura peisagistica (20). Ecosistemele forestiere constituie cea mai mare parte din ariile protejate – 92.4% .
Cauzele principale de degradare a biodiversitatii constau in:
 perturbarea echilibrului geoecologic general al landsafturilor;
 degradarea continua a ecosistemelor naturale;
 reducerea diversitatii specifice si saracirea biocenozelor;
 degradarea fondului genetic al florei spontane si a animalelor salbatice;
 distrugerea cailor de migrare a animalelor salbatice si de dispersie a plantelor din flora spontana.
Aspectul legislativ al biodiversitatii este reglementat de legislatia cadru a protectiei mediului si conventiile internationale din domeniu. Legile aprobate reglementeaza majoritatea aspectelor valorificarii, conservarii si regenerarii resurselor biologice.
Responsabilitatea pentru promovarea si implementarea politicii de conservare a biodiversitatii si dezvoltarii fondului ariilor protejate, precum si pentru organizarea si implementarea activitatilor ce tin de conservarea diversitatii biologice revine autoritatii centrale pentru mediu si resurse naturale, autoritatilor administrative centrale: pentru silvicultura si agricultura.
De competenta Parlamentului tine reglementarea legislativa in domeniul conservarii biodiversitatii si dezvoltarii fondului ariilor protejate, a relatiilor silvice; determinarea directiilor fundamentale ale politicii statului privind dezvoltarea durabila, folosirea, regenerarea regnului vegetal si animal, paza si protectia padurilor; stabilirea imputernicirilor autoritatilor administratiei publice locale privind folosirea, regenerarea, paza si protectia padurilor, landsafturilor naturale;
Guvernul prezinta Parlamentului proiecte de acte legislative privind conservarea diversitatii biologice, dezvoltarea si extinderea ariilor naturale protejate, promoveaza politica de conservare a diversitatii biologice si transpune in viata programul strategic privind dezvoltarea fondului ariilor protejate, exercita controlul de stat asupra starii, folosirii, regenerarii regnului vegetal si animal, pazei si protectiei fondurilor forestier si cinegetic; elaboreaza si implementeaza planurile de constituire a retelei nationale de arii naturale protejate de stat si a altor zone, care necesita masuri speciale de organizare si gestionare.
Relatiile in domeniul protectiei si folosirii animalelor salbatice sint reglementate prin Legea nr.439-XIII din 27.04.1995 privind regnul animal.
Codul silvic nr.887-XII din 21.06.1996 are ca scop reglementarea gestionarii durabile a fondului forestier prin folosirea rationala, regenerarea, paza si protectia padurilor, mentinerea, conservarea si ameliorarea diversitatii biologice forestiere.
Bazele juridice ale functionarii fondului ariilor protejate naturale de stat, mecanismul si modul de conservare a acestora este stabilit in Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 – XIII din 25.02.1998.
Legea nr. 591 –XIV din 23.09.1999 cu privire la spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale reglementeaza relatiile in domeniul dezvoltarii si protectiei spatiilor verzi ale localitatilor urbane si rurale in scopul asigurarii dreptului fiecarui om la un mediu sanatos si estetic placut.
Conservarea, reabilitarea, reconstructia si folosirea rationala a diversitatii biologice si peisagiste in vederea asigurarii dezvoltarii social–economice durabile a tarii este scopul general al Strategiei nationale si a Planului de actiune in domeniul conservarii diversitatii biologice, aprobate prin Hotarirea Parlamentului nr. 112-XV din 27.04.2001
Definirea prioritatilor specifice ale tarii si evaluarea necesitatilor de formare a capacitatilor in domeniul conservarii biodiversitatii, determinarea mecanismelor necesare pentru protectia biodiversitatii nationale in conformitate cu Strategia Nationala si Planul de Actiune, perfectarea cadrului juridic si a infrastructurii institutionale ce tin de conservarea biodiversitatii si folosirea durabila a resurselor naturale au fost realizate prin intermediul proiectului GEF/BM “Conservarea Biodiversitatii in Republica Moldova”.
Utilizarea organismelor genetic modificate este stabilita prin Legea nr.755-XV din 21.12.01 privind securitatea biologica care reglementeaza activitatile legate de obtinerea, testarea, producerea, utilizarea si comercializarea organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, elaborata in corespunde cu prevederile directivelor UE din domeniu.
Structura institutionala de asigurare a securitatii biologice este formata din organizatiile stiintifice competente si punctul focal national; directii sau specialisti care activeaza in cadrul autoritatilor centrale pentru mediu, agricultura si industria alimentara, sanatate, protectia drepturilor consumatorilor, precum si departamente, agentii si alte structuri guvernamentale care au responsabilitati in domeniile reglementate de prezenta lege.
A fost aprobata prin Hotarirea Guvernului nr.1153 din 25.09.03 Regulamentul privind autorizarea activitatilor legate de obtinerea, testarea, utilizarea si comercializarea organismelor modificate genetic.
A fost implementat proiectul UNEP/GEF „Dezvoltarea cadrului national de biosecuritate in Republica Moldova”.

Prioritati pe termen scurt:

- elaborarea si aprobarea Legii privind conservarea landsafturilor naturale si culturale;
- elaborarea si aprobarea Legii privind Reteaua Ecologica Nationala;
- elaborarea si aprobarea Legii cu privire la zonele umede;

Prioritati pe termen mediu:

- elaborarea si aprobarea Legii referitoare la conservarea bogatiilor naturale si culturale;
- elaborarea si aprobarea Legii cu privire la Reteaua Ecologica Nationala
- elaborating and approving the Law with regard to humid zones;
- reglementarea importurilor, exporturilor si introducerea pe piata a organismelor genetic modificate


- extinderea suprafetelor fondului ariilor naturale protejate de stat;
- restabilirea ecosistemelor forestiere din lunca Prutului de Mijloc;
- crearea Retelei Ecologice in bazinul de acumulare a Prutului de Mijloc;
- elaborarea si aprobarea Legii regnului vegetal;
- elaborarea si aprobarea Legii cu privire la fondul piscicol, pescuitul si conservarea resurselor biologice acvatice;
- elaborarea si aprobarea Legii cu protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice sau alte scopuri experimentale;
- consolidarea capacitatilor tehnice si institutionale a Centrului pentru securitate biologica prin asigurarea financiara bugetara;
- reglementarea importului, exportului, introducerii in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic.

1.1.8. Poluarea industriala

Majoritatea statelor in tranzitie din Europa Centrala si de Est, printre care si Republica Moldova, se confrunta la moment cu efectele industrializarii in mod evident, fara adaptarea unor masuri minime de prevenire a poluarii si protectie a mediului. Sectorul industrial, energetic, transporturile, agricultura si activitatile industriale se considera parte componenta a celor care cauzeaza prejudiciu mediului inconjurator. Utilizarea tehnologiilor depasite si folosirea materialelor deosebit de nocive, acumulare unor cantitati mari de deseuri, utilizarea neeficienta a resurselor naturale, caracterizata prin poluarea lor, nu pot fi corectate prin strategii, care, in cel mai bun caz, concentreaza si transfera in timp si spatiu daunele ecologice. In acelasi timp, anume inlaturarea gestiunii neeficiente a materiilor prime ofera posibilitati pentru o dezvoltare durabila.
Organul administratiei publice abilitat in domeniul securitatii industriale este Departamentul Standardizare si Metrologie, care exercita reglementarea normativa si este abilitat cu functii speciale de autorizare, control si supraveghere in domeniul securitatii industriale.
Directiva privind prevenirea si controlul integrat al poluarii 96/61/EC a fost examinata in cadrul proiectului “Lucrul de pregatire a armonizarii legislatiei de mediu din Republica Moldova in domeniul Controlului si Prevenirii Integrate a Poluarii si Gestionarii Deseurilor la cea a UE”. In linii generale legislatia nationala include prevederile directivei mentionate. Golurile evidentiate privind principalele stipulari ale Directivei IPPC vor fi incluse intr-un capitol in redactia noua a Legii privind protectia mediului inconjurator.
Totodata Legea nr.803-VI din 11.02.00 privind securitatea industriala a obiectelor industriale periculoase constituie bazele juridice, economice si sociale pentru asigurarea functionarii obiectelor industriale periculoase in conditii de siguranta si are drept scop prevenirea avariilor la obiectele industriale periculoase. si asigurarea pregatirii agentilor economici, care desfasoara activitati la aceste obiecte, in vederea localizarii si lichidarii efectelor avarilor industriale si catastrofelor cu caracter tehnogen, protectia populatiei si a mediului inconjurator.
La solicitarea Consiliului Suprem de Securitate pe linga Presedintele Republicii Moldova a fost aprobat Programul National de asigurare a securitatii ecologice (Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 447 din 17.04.03)
Pentru a imbunatati protectia industriala a mediului Comunitatea Europeana a introdus schema de audit ecologic, prin care se impune o noua forma a managementului ecologic. Intreprinderile europene, plus la faptul ca respecta legislatia de mediu, trebuie sa aplice tehnologii ecologic pure.
In Moldova reglementarile in domeniul managementului si auditutlui de mediu se refera, in special la trei regulamente: Regulamentul privind auditul ecologic al intreprinderilor, Regulamentul privind evaluarea impactului intreprinderilor privatizabile asupra mediului inconjurator si Regulamentul Sistemului de Monitoring Ecologic Integrat. Din pacate in tara nu exista agenti economi capabili sa efectueze auditul ecologic la un nivel de calitate corespunzator.
Declaratia producerii mai Pure a fost adoptata la Conferinta de la Aarhus (1998) de catre ministri de mediu, mentionind ca ea va cataliza, va facilita si va crea un suport puternic pentru un management ecologic eficient la intreprinderile din ECE si EECAM . Implementarea principiilor Producerii mai Pure ofera posibilitatea utilizarii rationale a resurselor naturale, prevenirii poluarii mediului prin promovare unei dezvoltari durabile. Centrul de Producere mai Pura si Eficienta Energetica din tara, cu sustinere a Centrului de Producere mai Pura din Norvegia au implementat proiecte demonstrative in diverse ramuri ale industriei nationale. De asemenea prin intermediul Centrului de Produce mai Pura din Cehia au fost incluse in procesul implementarii elementelor producerii mai pure 14 intreprinderi din tara.
De asemenea, la Conferinta de la Aarhus ministrii mediului au aprobat „Initiativa de conservarii energiei in Europa”, care cuprind masuri de sporire a eficientei folosirii energiei, aplicarea masurilor de reducere a poluarii mediului. Acest document defineste masurile de elaborare a politicii privind conservarea energiei si eficienta energetica.
In acest context a fost adoptata Legea nr. 1136–XIV din 13.07.2000 privind conservarea energiei, care are ca scop crearea conditiilor organizatorice si economice adecvate pentru utilizarea eficienta a resurselor energetice. Legea prevede constituirea Fondului National pentru conservarea energiei, format din alocatii de la buget si mijloace acumulate de pe urma aplicarii sanctiunilor economice si care este gestionat de Agentia Nationala de Conservare a Energiei.
Proiectul TACIS „Producere mai pura in tarile selectate din statele independente - Moldova, Georgia si Kazahstan” va contribui la reducerea poluarii industriale prin sporirea capacitatilor centrelor de producere mai pura in tarile mentionate si implementarea proiectelor demonstrative.
Prioritati pe termen scurt:

 elaborarea planurilor de asigurare a securitatii ecologice la nivel departamental si local .

Prioritati pe termen mediu:

 elaborarea regulamentului pentru eliberarea permiselor integre privind controlul si prevenirea poluarii mediului;
 promovarea implementarii sistemului de management de mediu la intreprinderi;
 promovarea implementarii proiectelor demonstrative privind Producerea mai Pura in sectorul industrial

1.1.9. Infrastructura de mediu

Exista un sir de legi privind protectia mediului care reglementeaza si crearea infrastructurii de mediu:
 Legea privind protectia mediului inconjurator, nr.1515-XII din 16 iunie 1993;
 Codul funciar, nr. 828-XII din 25 decembrie 1991;
 Codul subsolului, nr.1511-XII din 15 iunie 1993;
 Codul apelor, nr.1532-XII din 22 iunie 1993;
 Codul silvic, nr.887-XIII din 21 iunie 1996;
 Legea privind principiile urbanismului si amenajarea teritoriului, nr.835-XIII din 17 mai 1996;
 Legea privind expertiza ecologica si evaluarea impactului asupra mediului inconjurator, nr.851-XIII din 29 mai 1996;
 Legea privind plata pentru poluarea mediului, nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998;
 Legea cu privire la apa potabila, nr. 272-XIV din 10 februarie 1999.
In scopul modernizarii si restabilirii infrasructurii de mediu Republica Moldova a beneficiat de sustinere financiara din partea Guvernului Regatului Danemarca pentru reconstructia sau dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in localitatile Stauceni, Edinet, Calarasi. Actualmente este in derulare in faza de pregatire alte doua proiecte privind „Captarea a emisiilor de metan de la depozitul de deseuri menajere solide din Cretoaia, Anenii Noi si statia de epurare a apelor uzate din or. Chisinau. Aceste proiecte de asemenea vor fi sustinute de Guvernului Regatului Danemarca in corespundere cu Mecanismul de Dezvoltare Non – poluanta, conform Protocolului de la Kyoto.
Proiectul Bancii Mondiale „Unitatea de implementare a proiectelor de aprovizionare cu apa si canalizare ” are ca scop recreditarea mijloacelor financiare intreprinderilor Apa Canal din Cahul, Orhei, Soroca, Stefan Voda si Straseni pentru efectuarea investitiilor prioritare de mici proportii, justificate din punct de vedere economic, pentru imbunatatirea aprovizionarii cu apa, reducerea cheltuielilor pentru energia electrica si altor cheltuieli de functionare (detectarea scurgerilor de apa din retea, reabilitarea retelelor, zonarea presiunii si instalarea noului echipament eficient din punct de vedere a consumului de energie electrica).

Prioritati pe termen scurt:
 
identificarea potentialelor parteneri privind implementarea proiectelor in cadrul Mecanismului dezvoltarii ne-poluante (CDM) a Protocolului de la Kyoto a Conventiei Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarea Climei in domeniile: energetica, transport, surse regenerabile de energie, aprovizionarea cu apa si managementul deseurilor.

Prioritati pe termen mediu

 constructia apeductului in localitatile Calarasi, Stauceni, Edinet, Cahul, Orhei, Soroca, Stefan Voda si Straseni;
 recuperarea metanului de la depozitul de deseuri menajere solide din Cretoaia, Anenii Noi si statia de epurare a apelor uzate din or. Chisinau.

1.2. Crearea si interconectarea retelelor energetice

Strategia energetica a Republicii Moldova pâna in anul 2010 prevede realizarea anumitor masuri privind aderarea Republicii Moldova la Sistemul Electroenergetic Interconectat Est-Vest. Acest obiectiv este dictat de faptul ca pe parcursul ultimilor ani in Europa se extind rapid legaturile intre sistemele electroenergetice, dezvoltindu-se cooperarea regionala. Suplimentar sunt depuse eforturi intru formarea Sistemului Electroenergetic Transeuropean Interconectat al tarilor Europei de Est, Centrale, de Nord si de Sud-Est. Pe plan strategic se prevede functionarea in paralel a sistemelor energetice europene. Rolul principal in realizarea acestei integrari ii revine, respectiv, la Vest - sistemului UCTE, iar la Est – sistemului electroenergetic al Federatiei Ruse. Tarile vecine – România si Ucraina sunt activ implicate in procesul de formare a Sistemului Electroenergetic Interconectat Est-Vest. Republica Moldova este interesata sa participe la procesul general european de integrare a sistemelor electroenergetice.
Incepind cu anul 2000, Republica Moldova participa activ la activitatile Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. In acest context este de notat aderarea in calitate de observator la Memorandumul de intelegere privind Piata energetica regionala in Europa de Sud - Est si integrarea ei in Piata energetica interna a Comunitatii Europene. Memorandumul nominalizat stabileste regulile si obiectivele convenite pentru a crea o piata regionala integrata de energie in Europa de Sud – Est pâna in anul 2005, de a asigura integrarea sa progresiva in Piata interna de energie a Comunitatii Europene. Pentru realizarea scopurilor, statele vor adopta o politica comuna cu privire la dezvoltarea pietelor de energie electrica si gaze. Piata va facilita functionarea concurentei si, prin urmare, accesul la retele trebuie sa fie ne-discriminatoriu, transparent si la preturi rezonabile.
Conform Strategiei de dezvoltare social-economica pe termen mediu, principalele obiective si prioritati in domeniul energeticii, sunt urmatoarele:

• perfectionarea si dezvoltarea cadrului normativ in toate sectoarele complexului energetic, alinierea la standardele si normele europene in domeniu;
• restructurarea complexului energetic, finalizarea procesului de privatizare a intreprinderilor si formarea pietei concurentiale energetice;
• sporirea eficientei energetice prin promovarea unei politici consecvente de conservare a energiei, inclusiv de utilizare a resurselor regenerabile;
• atragerea investitiilor pentru reabilitarea si constructia obiectelor energetice;
• stingerea treptata a datoriilor istorice si asigurarea platilor curente pentru consumul de energie si combustibili;
• participarea la proiectele internationale de dezvoltare a sistemelor magistrale interstatale si internationale de tranzitare a energiei si resurselor energetice prin teritoriul tarii, consolidarea interconexiunilor energetice cu tarile din Est si Vest.

La rindul sau, Strategia energetica a tarii formuleaza urmatoarele obiective ale sectorului electroenergetic:
• formarea unei piete competitive a energiei electrice;
• majorarea capacitatii interne (pina la 80%) de acoperire a sarcinii electrice de consum.


1.2.1. Gaze naturale

Cadrul juridic

- Legea cu privire la gaze nr.136 din 17.09.1998;
- Legea cu privire la transportul prin conductele magistrale nr. 592 din 26.09.1995;
- Legea privind ratificarea Acordului intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Federatiei Ruse cu privire la livrarea gazelor naturale in Republica Moldova si tranzitul lor pe teritoriul Republicii Moldova ;
- Legea privind conservarea energiei nr. 1136 din 13.07.2000;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei Energetice a Republicii Moldova pina in anul 2010 nr. 360 din 11.04.2000.

In Programul National de gazificare al Republicii Moldova, scopul principal al caruia constituie dezvoltarea accelerata a gazificarii tarii in conditiile demonopolizarii sectorului energetic sunt stipulate directiile prioritare pentru investitii, constructia gazoductelor magistrale si interurbane, sistemul de evidenta a gazelor, recomandari pentru amplasarea statiilor de alimentare a automobilelor cu gaze comprimate (SAAGC) si cu gaze lichefiate (SAAG) si alte masuri importante. Programul include schemele gazoductelor interurbane catre toate localitatile tarii.
Guvernul, in contextul politicii sale in sectorul gazelor naturale, intentioneaza sa promoveze in continuare gazificarea localitatilor care in prezent au ramas fara aceasta comoditate si sa asigure calitatea si fiabilitatea aprovizionarii consumatorilor cu gaze naturale.

Cadrul institutional

There were created the moldo-russian Joint venture „Moldovagaz” where 50% of shares being held by „Gazprom” JSC, Russia.


Probleme existente

Since the social economy development of Republic of Moldova is very bound up with consumer supply fiability with natural gas that constitute the main objective in the system gas activity of republic, the leadership of the country attracts a very big attention to this sector.
For 01.11.2004 are gasified 403 of localities from 1588 of localities from the country. In 2002 has been elaborated the National gasification Program of Republic of Moldova, approved by the Government Decree of Republic of Moldova nr. 1643 from 19.12.2002 that includes the development of main gas pipelines schemes and gasification schemes of all non gasified localities. The perspective of gasification includes 1088 localities hereby will be gasified approximately 90% of localities of the country. The level of gasification will increase fourfold as in 2002.

Prioritati pe termen scurt

For the implementation of the measures stipulated in the Program till 2007 is necessary to develop the construction of main gas pipelines with length 172 km, branch pipe with length of 110 km with distribution gas stations, interurban gas pipelines-2340 km.
Significant is the fact that for the implementation of the National gasification Program of Republic of Moldova for the period 2002-2004 has been gasified 184 localities, comparatively with 219 localities at the end of 2001.
In 2004 has been successfully finished the first stage of gasification, solving the problem of providing with natural gas the last 6 district centers Nisporeni, Leova, Cantemir, Falesti, Telenesti, Singerei, including the ending of gasification of 123 localities from the country. 


Prioritati pe termen mediu:


- extinderea retelei de gazoducte magistrale Drochia-Ungheni-Iasi, Causeni-Chisinau, precum si constructia unor bransamente;
- constructia statiilor electrice din blocuri si module cu capacitatea de 10MW si mai mult, ceea ce va permite utilizarea eficienta a gazelor naturale pentru obtinerea apei calde si aburilor pentru incalzire sau alte necesitati, cu un randament total de 85-90%;
- modernizarea si implementarea sistemului national de evidenta a importului si a tranzitului de gaze naturale, a evidentei intrasistemice.

8.2.2. Energie elecrica

Cadrul juridic

- Legea cu privire la conceptia asupra privatizarii intreprinderilor din sectorul electroenergetic nr. 63 din 25.06.1998;
- Legea cu privire la proiectul individual de privatizare a intreprinderilor din sectorul electroenergetic nr. 233 din 23.12.1998;
- Legea privind conservarea energiei nr. 1136 din 13.07.2000;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea structurii si functiilor de baza ale Ministerului Energeticii nr. 547 din 28.06.2001;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la crearea Agentiei Nationale pentru Conservarea Energiei nr. 1527 din 26.11.2002;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului Fondului National pentru Conservarea Energiei nr. 1528 din 26.11.2002;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la protectia retelelor electrice nr. 514 din 23.04.2002;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Conceptiei de Dezvoltare si Schemei de amplasare a centralelor electrice in RM pina in anul 2010 nr. 830 din 11.07.2003;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Programului national de conservare a energiei pentru anii 2003-2010 nr. 1078 din 05.09.2003.
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica nr. 574 din 21.06.2000.

Cadrul institutional

Retelele de distributie: S.A. „RE Chisinau”, S.A. „RED Centru”, S.A. „RED Sud” ( actualmente filiale ale Companiei spaniole Union Fenosa – privatizate in anul 2000) si S A. „RED Nord” si S.A. „RED Nord-Vest”( 100% capital de stat).


Prioritati pe termen scurt:

- elaborarea programului de liberalizare a pietei energetice in corespundere cu principiile pietei energetice ale Uniunii Europene.
- elaboration of the Concept about interconnected electro energy system with neighbor countries.

Prioritati pe termen mediu:

- sustainable development of the energy complex by attracting private investments;
- utilarea retelelor electrice de transport cu un sistem modern de contorizare;
- consolidarea retelelor electrice de transport si interconexiune (constructia LEA 110kV Falciu-Cantemir, LEA 110 kV Mitoc-Burlanesti si in perspectiva de lunga durata a doua LEA 400kV);
- majorarea capacitatii de generare a energiei electrice si termice prin constructia noilor centrale electrice cu condensare, transformarea centralelor termice existente in centrale termoelectrice si construirea centralelor electrice noi cu cogenerare cu capacitate redusa (3-20 MW);
- implementarea Proiectului Energetic II.

1.2.3. Energie termica

Cadrul juridic

- Legea privind conservarea energiei nr. 1136 din 13.07.2000;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Programului National de renovare si descentralizare a sistemelor de alimentare cu caldura a localitatilor RM nr. 1059 din 29.08.2003;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Programului national de conservare a energiei pentru anii 2003-2010 nr. 1078 din 05.09.2003;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Conceptiei de Dezvoltare si Schemei de amplasare a centralelor electrice in RM nr.830 din 11.07.2003;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Conceptiei privind renovarea sistemului republican de alimentare cu caldura nr. 189 din 20 februarie 2003;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la furnizarea si utilizarea energiei termice nr.434 din 09.04.1998.
Programul national de renovare si descentralizare a sistemelor de alimentare cu caldura a oraselor din Republica Moldova determina directiile de dezvoltare a sectorului termoenergetic pina in anul 2010. Obiectivele Guvernului in aceasta sfera constau in modernizarea sistemelor urbane de alimentare cu energie termica. De asemenea, va fi finalizata restructurarea „Termocomului”, mun. Chisinau si va fi efectuata contorizarea integrala a energiei termice la toate categoriile de consumatori.

Probleme existente

Actualmente se duc negocieri cu potentialii investitori privind modernizarea CET-urilor si constructia Mini-CET-urilor in conformitate cu Programul National de renovare si descentralizare a sistemelor de alimentare cu caldura a localitatilor Republicii Moldova si a Conceptiei de dezvoltare a centralelor electrice in Republica Moldova pina in anul 2010.

Prioritati pe termen scurt si mediu:

- promovarea politicii de descentralizare si modernizarea sistemelor urbane de alimentare cu caldura;
- constructia mini-CET-urilor din blocuri si module cu capacitatea pina la 10 MW, ceea ce va permite utilizarea eficienta a gazelor naturale pentru rezolvarea problemelor ce tin de alimentarea cu caldura a localitatilor RM;
- renovarea S.A. “Termocom” mun. Chisinau;
- renovarea sistemului de alimentare cu caldura a or. Balti.
- implementarea Proiectului Energetic II.

1.2.4. Combustibili

Cadrul juridic:

- Legea cu privire la transportul prin conductele magistrale nr. 592 din 26.09.1995;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la unele masuri de implementare a Legii privind piata produselor petroliere nr. 1027 din 01.10.2001.


Probleme existente

necessity demands a detailed examination on the base of one good argue Concept about ensuring the country with oil products and achievement of corresponding fezability study.
At the moment in Republic of Moldova absents a Concept (program) about ensuring the country with oil products. The idea of insurance the Republic of Moldova with petrol products by constructing the Giurgiulesti oil terminal remains unfinished. The potential of Reni port (Ucraina) and ports Galati and Constanta (Romania), call in question the lucrativeness of Giurgiulesti port (Moldova).


Prioritati pe termen mediu
- defin itivarea constructiei terminalului de la Giurgiulesti

1.2.5. Eficienta energetica

Cadrul juridic

- Legea cu privire la gaze nr. 136 din 17.09.1998;
- Legea privind conservarea energiei nr. 1136 din 13.07.2000;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului Fondului National pentru Conservarea Energiei nr. 1528 din 26.11.2002;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la protectia retelelor electrice nr. 514 din 23.04.2002;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Programului National de renovare si descentralizare a sistemelor de alimentare cu caldura a localitatilor RM nr.1059 din 29.08.2003;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Programului national de conservare a energiei pentru anii 2003-2010 nr. 1078 din 05.09.2003.

Reiesind din Strategia energetica a Republicii Moldova pâna in anul 2010, obiectivele pe termen lung indreptate spre stabilirea eficientii energetice prevad ca in urma demonopolizarii complexului energetic si privatizarii lui sa fie obtinute urmatoarele rezultate:
• majorarea eficientei energetice la producerea, transportul, distributia si furnizarea energiei si combustibililor;
• diminuarea costurilor si formarea unor preturi rezonabile la energie si combustibil;
• implementarea de tehnologii energetice eficiente ce au impact minim asupra mediului (a ciclului termodinamic combinat si a cogenerarii energiei electrice si termice, respectându-se principiul cost-beneficiu);
• lichidarea datoriilor si normalizarea situatiei financiare a intreprinderilor complexului energetic;
• promovarea unei politici insistente si consecvente de conservare a energiei la consumatori.

Cadrul institutional

Prin Hotarirea Guvernului nr.1527 din 26.11.2002 a fost aprobat Regulamentul Agentiei Nationale pentru Conservarea Energiei (ANCE). Actualmente se intreprind masuri concrete prinind imbunatatirea activitatii in ceea ce priveste economisirea energiei si extinderea ariilor de utilizare a resurselor energetice regenerabile. Cu suportul expertilor proiectului SEETEC, finantat de Guvernul Canadei, Institutul de Energetica a elaborat cu grupele respective de lucru setul de documente, necesare pentru eficientizarea si extinderea activitatii ANCE, inclusiv: Programul national de conservare a energiei pentru anii 2003-2010, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1078 din 05.09.2003, Programul national de utilizare a surselor regenerabile de energie pentru anii 2004-2010, care este deja prezentat la Guvern pentru examinare si aprobare.

Probleme existente:

- gradul inalt de dependenta a tarii fata de resursele energetice importate (98% din consumul total) si datoriile mari ale sectorului energetic fata de furnizorii de resurse energetice;
- restantele mari ale consumatorilor la achitarile pentru resursele energetice utilizate si nivelul inalt al pierderilor de energie;
- infrastructura ineficienta, orientata in exclusivitate catre marii consumatori, necorespunzatoare cerintelor noi, in conditiile reducerii semnificative a cererii.
- echipament uzat fizic si moral, ce nu asigura o eficienta economica in procesul de transportare, distribuire si monitorizare a consumului efectiv de resurse energetice.

Prioritati pe termen scurt si mediu:


- implementation of efficient energy technologies with a minimum impact to the environment;
- alignment to the European standards and normative of environment pollutions;
- atragerea de investitii straine, implementarea „know-how” si a managementului modern in domeniul energiei.
- foreign investments attract, implementation „know-how” and of update management in the energy field;
- implementation of pilot projects for energy conservation and energy efficiency;
- implementation of National Program for energy conservation and regenerable resources use.

1.2.6. Protectia mediului inconjurator

Având in vedere ca la nivel mondial se inaspresc cerintele fata de poluarea mediului inconjurator si a faptului ca Republica Moldova a semnat mai multe acorduri internationale privind respectarea standardelor de emisie a substantelor nocive, este necesar sa se urgenteze activitatea de elaborare a normelor de poluare a mediului reesind din posibilitatile utilizarii tehnologiilor disponibile, stabilirii si respectarii valorilor-limita de emisii nocive, alocarii investitiilor pentru majorarea eficientei centralelor electrice si termice in scopul sporirii randamentului acestora si reducerii impactului negativ asupra mediului.
In scopul reducerii impactului negativ al complexului energetic asupra mediului este lansat si se implementeaza programul de conservare a energiei, care va contribui simtitor la diminuarea emisiilor nocive.
Caile principale de diminuare a acestui impact negativ asupra mediului sunt urmatoarele:

• Substituirea combustibililor fosili cu gaze naturale si gaz lichefiat, care sunt mai putin poluante, inclusiv si pentru alimentarea mijloacelor de transport;
• Elaborarea si implementarea standardelor si normativelor ecologice de stat la nivelul celor internationale in privinta reducerii emisiei substantelor nocive, inclusiv la obiectele energetice si la mijlocele de transport;
• Elaborarea si implementarea mecanismului economic pentru protectia mediului ambiant in complexul energetic.


1.3. Retele de transport


1.3.1. Transportul rutier


Sectorul transporturilor rutiere nationale si internationale este cel mai dinamic in ceea ce priveste adaptarea la principiile economiei de piata. La 01.01.2004 in tara activau 1250 intreprinderi (18 – intreprinderi de stat, 206 – societati pe actiuni, 504 – societati cu raspundere limitata, 9 – cooperative de productie, 4 – asociatii obstesti, 413 – intreprinderi individuale, 46 – intreprinderi mixte) ce efectuau transportarea marfurilor in trafic national, care dispuneau de 8908 unitati de transport.
In ceea ce priveste transportarea marfurilor de trafic auto international, sunt antrenati 210 operatori (176 – societati cu raspundere limitata, 26 – societati pe actiuni, 8 – intreprinderi individuale), care dispuneau de 2780 mijloace de transport. In total la 01.01.2004 in Republica Moldova erau inregistrate 364554 unitati de transport dintre care 61550 in proprietatea persoanelor juridice si 303004 in proprietatea persoanelor fizice.

Cadrul juridic

Republica Moldova este parte la urmatoarele acorduri relevante incheiate sub egida Comisiei Economice pentru Europa din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite:
- Acordul European privind transportul rutier international al marfurilor periculoase (ADR), 1957;
- Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere internationale (AETR), 1990;
- Acordul privind transportul international al marfurilor perisabile si echipamentul special folosit pentru acest transport (ATP), 1970.
Moldova participa activ in activitatea CEMT (Conferinta Europeana a Ministrilor Transporturilor), prin intermediul careia sunt distribuite carnete (autorizatii multeratelare) CEMT ce ofera posibilitatea operatorilor moldoveni de a efectua mai simplu transporturi in tarile membre CEMT.
Se afla la etapa finala procedura de semnare de catre Republica Moldova a Acordului INTERBUS, ce reglementeaza efectuarea transportului international ocazional de calatori cu autocarul si autobuzul. Se va aplica in cadrul Uniunii Europene si in tarile membre CEMT din Europa Centrala si de Est.
In domeniul transporturilor rutiere au fost elaborate si au intrat in vigoare urmatoarele acte normative:
- Constitutia Republicii Moldova;
- Codul Civil al Republicii Moldova;
- Legea Republicii Moldova nr. 1194-XIII cu privire la transporturi, din 21 mai 1997, prin care sunt stabilite bazele juridice de organizare a activitatii de transport si este stabilit sistemul national de transport;
- Codul transporturilor auto, aprobat prin Legea Republicii Moldova nr.116-XIV, din 29 iulie 1998, prin care este reglementata activitatea in domeniul transporturilor rutiere si sunt stabilite drepturile, obligatiile si raspunderea operatorilor de transport rutier si a beneficiarelor acestor servicii;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 713 din 27 iulie 1999, pentru aprobarea Regulamentului circulatiei rutiere;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 1047 din 08 noiembrie 1999, pentru reorganizarea sistemului informational automatizat de cautare „Automobilul” in Registru de stat al transporturilor si introducerea testarii autovehiculelor si remorcilor acestora;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 672 din 28 mai 2002, pentru aprobarea Regulamentului transporturilor de marfuri periculoase pe teritoriul Republicii Moldova, prin acest regulament se aplica prevederile ADR la transporturile rutiere interne;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 1348 din 10 noiembrie 2003, pentru aprobarea Regulamentului transporturilor auto de calatori si bagaje;
- Regulamentul prestarii serviciilor de transport si expeditie din 09 decembrie 1999;
- Regulamentul transporturilor auto de marfuri din 09 decembrie 1999;
- Regulamentul transporturilor de marfuri perisabile din 09 decembrie 1999;
- Regulamentul cu privire la autogara (statie auto) din 09 decembrie 1999;
- Ordinul ministrului transporturilor si comunicatiilor (OMTC) nr. 256 din 05 noiembrie 2002 pentru aprobarea regulamentului privind acordarea de autorizatii tehnice pentru exploatarea transportului auto specializat pe piata produselor;
- Instructiuni privind autorizarea si efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutati si/sau gabarite ce depasesc prevederile legislatie si normativelor in vigoare din 2000.
Actele respective preiau in buna masura nomele europene mentionate in directive si regulamente. Spre exemplu Instructiunea privind autorizarea si efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutati si/sau gabarite ce depasesc prevederile legislatie si normativelor in vigoare, aplica unele din prevederile Directivei Consiliului 96/53/CE din 25iulie 1996 privind dimensiunile maxime admise in traficul national si international si greutatile maxime admise in traficul international pentru anumite vehicule rutiere care circula pe teritoriul Comunitatii.
Prevederile directivei privind greutatile vor fi preluate in mod gradual, pe masura ce se vor finaliza etapele de reabilitare a infrastructurii rutiere din Republica Moldova. Având in vedere ca evolutia lucrarilor de reabilitare este strict conditionata de finantare, este posibil ca la moment sa fie mentinute doar prevederile existente, dar pe viitor când reabilitarea drumurilor va fi efectuata sa fie aplicate pe larg, iar in cazul semnarii unui Acord de aderare de solicitat o perioada de tranzitie pentru aplicarea integrala a directivei 96/53.
Pentru efectuarea controalelor in trafic, se are in vedere formarea unor echipe mixte din inspectori ale Centrului de reglementare si Testare si ofiteri ai Politiei rutiere, care sa verifice respectarea prevederilor legislatiei in vigoare.

Cadrul institutional

Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor (MTC) este organul de specialitate al administratiei publice centrale si, de asemenea, este autoritatea de stat in domeniul transporturilor.
Mtc isi exercita o parte din atributiile care ii revin prin organisme tehnice specializate aflate sub autoritatea sau in subordinea sa. Entitatile menite sa aplice legislatia in transporturi au fost create in marea lor majoritate prin externalizare din cadrul Ministerului Transporturilor, dupa cum urmeaza:
- Intreprinderea de Stat centrul de Reglementari si Testari (CRT), fondata in baza Hotarârii Guvernului (HG) nr.363 din 12 aprilie 2000 – efectueaza monitorizarea si respectarea reglementarilor interne si internationale specifice transportului rutier, efectueaza certificarea in domeniul transportului si controlul respectarii de operatorii de transport rutier calatori a legislatie;
- Agentia Moldovei pentru Trafic Auto International (AMTAI), care activeaza in baza HG nr. 802 din 07 noiembrie 1994 – organizeaza si monitorizeaza efectuarea transportului rutier international si perceperea taxelor rutiere, si alte taxe de la transportatorii straini;
- Administratia de Stat a drumurilor (ASD), creata conform HG nr.678 din 19 iulie 2001, ca o structura autonoma, dar prin HG n 38 din 17 ianuarie 2002 a fost transformata intr-o intreprindere de stat.
Activitatea organismelor de monitorizare, supraveghere si control din domeniul transporturilor a fost destul de eficienta. Reteaua din teritoriu a acestor institutii s-a organizat si s-a perfectionat, indeplinind rolul de interfata intre minister si operatorii de transport sau societatea civila. Activitatea de control a acestor institutii s-a imbunatatit prin completarea cadrului legislativ si prin dobândirea de experienta. Totusi au fost reclamatii din partea operatorilor privind controlul selectiv si subiectiv din partea unor reprezentanti al acestor organisme.
Deoarece entitatile nou create trebuie sa-si intareasca structurile existente, MTC doreste sa promoveze proiecte de asistenta comunitara in cadrul actiunilor de constructie institutionala. Se prevad organizarea de cursuri de instruire a functionarilor publici din domeniul transporturilor in domeniul aquis-ului comunitar in transporturi.
Pentru conformarea deplina cu normele comunitare privind inspectiile tehnice ale autovehiculelor, pentru racordarea organismelor nationale la bazele de date relevante, precum si pentru imbunatatirea protectiei mediului, MTC considera necesara acordarea de asistenta pentru achizitionarea/modernizarea dotarilor tehnice necesare activitatilor de inspectie tehnica a vehiculelor
Se preconizeaza crearea unei baze de date cu toti soferi ce deservesc transporturile rutiere de calatori, pentru a creste responsabilitatea soferilor si siguranta circulatiei si a calatorilor, precum si pentru cresterea calitatilor profesionale ale soferilor. Se prevede ca o astfel de baza de date sa fie creata si pentru soferii de camioane ce efectueaza transporturi internationale, aceasta ar facilita obtinerea vizelor de catre soferi, ambasadele statelor europene având acces la aceasta baza de date.

1.3.2. Transportul feroviar


Actualmente transportul feroviar magistral al Republicii Moldova se refera la ramurile monopolurilor naturale aflate in proprietatea statului, fiind prezentat de catre Intreprinderea de Stat ”Calea Ferata din Moldova” ( IS CFM). In prezent IS CFM este un monopolist integrat in acordarea si gestionarea capacitatilor infrastructurii, efectuarea transporturilor pe calea ferata si conducerea circulatiei trenurilor.
In Republica Moldova intreprinderile de transport feroviar activeaza in plan national si in plan international. Specificul prestarii serviciilor feroviare este ca ele sunt acordate in complex pe plan national si pe plan international. Cota transporturilor internationale depaseste cantitativ volumul de marfuri transportat pe teritoriul Republicii Moldova.
Segmentul serviciilor oferite pe planul Republicii Moldova este ocupat in intregime de IS CFM si este impartit in: servicii de transport al marfurilor si servicii de transport al pasagerilor. Serviciile de transport al pasagerilor si serviciile de transport intern al marfurilor sunt exclusivitate a IS CFM. Serviciile de transport feroviar al marfurilor sunt acordate ca servicii de transport si expeditie.

Cadrul juridic

Activitatea din acest sector este prestata in baza legislatiei transporturilor feroviare, care consta din acte normative mostenite de la fosta URSS si acte normative adoptate de Republica Moldova. Sunt aplicate urmatoarele acte normative:
- Constitutia Republicii Moldova;
- Codul civil al Republicii Moldova;
- Codul transportului feroviar aprobat prin Legea Republicii Moldova Nr. 309-XV din 17 iulie 2003 ;
- Regulile de transportare a incarcaturilor, elaborate de Ministerul Comunicatiilor al URSS in 1970;
- Regulile de folosire a vagoanelor, elaborate de Ministerul Comunicatiilor al URSS in 1970;
- Hotarârea Guvernului Republicii Moldova Cu privire la transportul incarcaturilor periculoase pe teritoriul RM si lichidarii consecintelor posibilelor avarii nr. 45 din 24 ianuarie 1994;
- Legea Republicii Moldova nr.1194-XIII din 21 mai 1997 cu privire la transport;
- Legea Republicii Moldova nr. 146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la intreprinderea de stat.
Un aspect destul de important il constituie cadrul juridic de activitate monopolista a statului in domeniul cailor ferate. Caile ferate in temeiul HG nr. 582 din 17 august 1995 sunt considerate monopol natural. Calitatea de monopol natural este atribuita cailor ferate din motiv de importanta majora in economia statului. Cadrul juridic al HG nr. 582 atribuie statului rolul de monopolist natural si ofera rolul de conducere autoritatilor centrale – in cazul IS CFM – Ministerului Transportului si Comunicatiilor al Republicii Moldova. Calitatea de monopol este oferita agentului economic IS CFM prin drepturi exclusive de a desfasura activitati economice si controla activitatea in domeniu. Ea se refera la ambele aspecte: transport de incarcaturi si transport de pasageri.
Prin urmare nu putem vorbi de un complex al actelor normative, comparativ cu Uniunea Europeana. Mai potrivit ar fi de utilizat termenul de simbioza dintre actele normative ale imperiului sovietic in transporturile feroviare si necesitatile timpului, exprimate in codul Transportului Feroviar si legea Transporturilor.
Aplicabilitatea actelor normative prezinta o problematica voluminoasa, actele normative având functii mai degraba problematice, decât regulatorii. Complexul relatiilor juridice in transporturile feroviare este diferit de cel de facto, fiind aplicat cu mari exceptii si problematic. Gratie participarii in cadrul Asociatiei cailor ferate ale CSI, prevederile actelor normative enumerate sunt aplicabile in transporturile in cadrul CSI, fiind mai mult o necesitate si o baza de intercalare, decât un instrument juridic.
Caile ferate nationale sunt organizate juridic in IS CFM. Statutul juridic al prezentei forme organizatorico-juridice este reglementat de Legea nr. 146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la intreprinderea de stat. Ea atribuie un statut juridic special intreprinderilor de stat. Proprietar unic este Statul Republicii Moldova prin intermediul organului sau administrativ. O serie de drepturi sunt oferite statului prin prezenta lege, care atribuie un caracter de subordonare a cailor ferate statului. Conform legii, statul isi exercita drepturile sale prin manager si are dreptul sa numeasca si sa elibereze, la prezentarea organului sau administrativ, managerul intreprinderii (art. 6) si membrii consiliului de administrare. Prin prezentele prevederi managerul CFM este supus statului si reprezinta interesele lui. Art. 13 al Legii in discutie stabileste ca pierderile sunt acoperite din fondul de rezerva al intreprinderii si dotatii si/sau subsidii. Deci statul suporta pierderile intreprinderilor de stat prin lege. Aceeasi Lege in art. 12, indica ca intreprinderile de stat realizeaza marfurile si serviciile sale la preturi comerciale, iar in unele cazuri – la preturi de stat.
Totodata Codul Transportului Feroviar reflecta situatia actuala, IS CFM reprezinta o structura integrata vertical care include reteaua feroviara si materialul rulant, in timp ce directivele europene prevad o separare a infrastructurii feroviare de activitatea de transport si accesul liber la reteaua feroviara pentru operatorii de transport feroviar din exterior.
Activitatea curenta a IS CFM se bazeaza pe Statutul acesteia in redactia noua, aprobat de MTC la 9.08.2001 si inregistrat de Camera Inregistrarii de stat a Departamentului Tehnologii Informationale la 21.09.2001 nr.10202550.
Activitatea transportului feroviar in anul 2003-2004 a fost axata pe realizarea Planului de restructurare a IS „Calea Ferata din Moldova” in conditiile Acordului-memorandum cu Consiliul Creditorilor, incheiat la 12 august 2000 pe un termen de 5 ani. In conditiile Acordului-memorandum IS CFM functioneaza rentabil, preluând toate solicitarile beneficiarilor de transport feroviar magistral.

Cadrul institutional

Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor (MTC) este organul de specialitate al administratiei publice centrale si, de asemenea, este autoritatea de stat in domeniul transporturilor feroviare.
Intreaga activitate a cailor ferate este dirijata centralizat si unilateral de IS CFM. IS CFM este unicul operator si distribuitor de activitati in domeniul transporturilor feroviare. Cumulul de servicii acordate in transporturile feroviare depinde total de posibilitatile, dotarea tehnica, doleantele factorilor de decizie ai CFM.
In domeniul transportului feroviar actualmente functioneaza 6 intreprinderi de stat, si anume:
• intreprindere monopolista a transportului feroviar magistral in Republica Moldova – IS CFM.
• 5 intreprinderi mai mici, activitatea carora este conexa transportului feroviar magistral.
Pe piata sunt prezente circa 45 de companii private, care acorda servicii de transport si expeditie feroviara a incarcaturilor, dintre ele câteva fiind mai active. Activitatea lor, in principiu, este organizata pe relatiile lor contractuale cu IS CFM. In baza contractului companiilor de expeditie (care nu sunt altceva decât operatori) le sunt acordate coduri de operator, prin intermediul carora are loc oferirea serviciilor. Folosirea in relatii a codului invoca asigurarea acordarii serviciilor si garantarea platii din numele unei companii concrete. Activitatea companiilor de expeditie consta in prestarea serviciilor de transport si expeditie pentru traficul de marfuri provenit din Republic Moldova, cât si participarea in calitate de companie de expeditie in transporturile internationale atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât si in afara lui.
In cadrul IS CFM functioneaza 81 statii feroviare, 3 depouri de locomotive, 4 depouri de vagoane si alte subdiviziuni structurale si de productie. IS CFM are in dotare 177 locomotive pentru activitatea de baza, 461 vagoane pentru calatori si 11010 vagoane de marfa.
Pentru aprofundarea reformei structurale radicale a transportului feroviar magistral dupa modelul acceptat in Uniunea Europeana, in cadrul Programului de asistenta tehnica a Comisiei Europene TACIS in anul 2002 a fost elaborat proiectul special privind sustinerea restructurarii IS CFM.

1.3.3. Transportul naval (fluvial si maritim)

Pina in 1990, in Republica Moldova exista o intreprindere de stat, operator unic, care efectua activitatile de transport fluvial, de operare portuara si de intretinere a infrastructurii. Dupa razboiul din 1992, aceasta structura a trecut in jurisdictia regimului separatist.
Cu toate problemele aparute totusi transportarea marfurilor cu transportul naval a crescut semnificativ de la 19,7 mii tone in 1995 pâna la 107,5 mii tone in 2002.
Desi intâmpina mari dificultati in exploatare din cauza necesitatii urgente de reparatie a mijloacelor de transport naval IS “Bacul Molovata” efectueaza rute regulate de trecere a populatiei si incarcaturilor de pe ambele maluri ale râului Nistru.
Portul fluvial Ungheni ce activeaza in regim de autogestiune a transportat 38,4 mii tone de nisip. Venitul din contul lucrarilor efectuate a crescut cu 106,0% fata de 2002 si a constituit 690,3 mii lei.
IS “Serviciul National pentru Securitatea Navigatiei” a examinat starea tehnica a 12 nave si a 8 slepuri neautopropulsate si remorcheri fluviali, ce functioneaza pe caile navigabile.
Principalele marfuri transportate ramân a fi materialele de constructie. Transportul naval se realizeaza in principal pe sectoarele Cosauti – Dubasari si Tighina – delta râului Nistru - cale navigabila interna de importanta internationala E 90-03 si pe sectorul Ungheni – delta râului Prut – cale navigabila interna de importanta internationala E 80-07, inclus in coridorul VII – Dunare a programului TACIS.
In ultimii ani a continuat amenajarea râului Nistru si Prut pentru navigatie in baza Acordului european privind principalele cai navale interne de importanta internationala, dar din insuficienta de surse nu a posibil de realizat toate lucrarile necesare.
In comparatie cu alte tipuri de transport intern (feroviar, auto), transportul naval are un sir de avantaje atât la capitolul cheltuieli investitionale normative, cit si din punct de vedere ecologic.
Astfel cheltuielile pentru transportarea pe apa 1 t/km sint de 6 si 3 ori mai mici decât pentru transportarea pe cale ferata si respectiv cu transportul auto.
Transporturile maritime nu sunt foarte dezvoltate, desi exista persoane ce poseda pasapoarte de marinari , iar navele maritime pot utiliza pavilionul Republicii Moldova pentru efectuarea transporturilor maritime.


Cadrul legislativ

In prezent in domeniul transport naval sunt aplicate prevederile urmatoarelor acte normative:
- Constitutia Republicii Moldova;
- Codul civil al Republicii Moldova;
- Legea Republicii Moldova nr. 599-XIV din 30 septembrie 1999, pentru aprobarea Codului Navigatiei Maritime Comerciale;
- Legea Republicii Moldova nr. 334-XV din 24 iulie 2003, pentru modificarea si introducerea unor articole la Codul Navigatiei Maritime Comerciale;
- Ordinul ministrului transporturilor si comunicatiilor (OMTC) nr.83 din 06 mai 1997 pentru aprobarea actelor necesare efectuarii transportului naval (conosament, manifest, dispozitie la descarcarea marfii exportate, bon de livrare);
- OMTC nr. 130 din 13 august 1998 pentru aprobarea documentele de bord la un transport naval (registrul jurnalelor de bord, registrul documentelor de bord, jurnalul de bord, jurnalul unic de bord, jurnalul navei neautopropulsate, exploatate fara echipaj, jurnalul cu privire la inspectia navei);
- OMTC nr. 212 din 01 decembrie 1998 pentru aprobarea regulamentului provizoriu cu privire la procedura inregistrarii navelor de navigatie interna in Registrul de Stat al Navelor al Republicii Moldova si actele necesare;
- OMTC nr. 232 din 29 decembrie 1998 pentru aprobarea ordinii de punere a navelor la evidenta si scoatere de la evidenta la Inspectoratul Registrului Naval al Republicii Moldova si certificatele necesare;
- Ordinul ministrului (OM) nr.192 din 04 iulie 2002 pentru aprobarea regulamentului comisiei de calificare pentru brevetarea efectivului de comanda al navelor de navigatie interna, regulamentului de atestare si eliberare a brevetelor efectivului de comanda al navelor de navigatie interna, regulamentului privind tichetul de control al brevetelor efectivului de comanda al navelor de navigatie interna;
- OM nr. 213 din 01 august 2002 pentru aprobarea regulamentului de baza privind navigatia pe râul Prut si regulile de respectare a regimului de frontiera;
- Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.1608 din 30 decembrie 2003 prin care se recunoaste ca societati internationale de clasificare societatile membre IACS (International Association of Classification Societies).
De asemenea Republica Moldova este parte la unele acorduri internationale din domeniu:
- Hotarârea Parlamentului (HP) nr.1431-III din 24 decembrie 1997, pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul european privind principalele cai navale interne de importanta internationala;
- HP nr. 86-XIV din 10 iulie 1998, pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul aditional din 26 martie 1998 la Conventia privind regimul navigatiei pe Dunare din 18 august 1948;
- HP nr.600-XIV din 30 septembrie 1999, pentru aderarea Republicii Moldova la Conventia Nr.108 privind actele nationale de identitate pentru personalul navigant, adoptata la Geneva la 13 mai 1958 de conferinta generala a Organizatiei Internationale a Muncii;
- HP nr.52-XV din 11 aprilie 2001, pentru acceptarea de catre Republica Moldova a Conventiei cu privire la Organizatia Maritima Internationala (IMO);
- HP nr.602-XIV din 30 septembrie 1999, pentru aderarea Republicii Moldova la Conventia cu privire la masurarea navelor de navigatie interna;
In prezent se prelucreaza documentele necesare pentru semnarea de catre republica Moldova a celor mai importante conventii ale IMO:
- SOLAS - 74 (Safety Of Life At Sea) – Conventia Internationala pentru ocrotirea vietii umane pe mare;
- MARPOL - 73/78 (Prevention of Maritime Pollution from Ships) – Conventia Internationala privind prevenirea poluarii de catre nave;
- STCW – 95 (Standards of Training, Certification and Watchkeeping) – Conventia Internationala privind standardele de pregatire a navigatorilor, brevetare / atestare si a serviciului de cart;
- LL – 66 (Load Lines) – Conventia Internationala asupra liniilor de incarcare;
- TONNAGE – 69 (Tonnage) – Conventia Internationala asupra masurarii tonajului navelor;
- CLC – 92 (Civil Liability for oil Pollution Damage) – Conventia Internationala asupra raspunderii civile pentru daunele provocate prin poluarea cu hidrocarburi;
- COLREG – 72 (Regulations for Preventing Collisions at Sea) – Conventia referitoare la Regulamentul International pentru prevenirea abordajelor pe mare.

Cadrul institutional

Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor (MTC) este organul de specialitate al administratiei publice centrale si, de asemenea, este autoritatea de stat in domeniul transporturilor.
Mtc isi exercita o parte din atributiile care ii revin prin organisme tehnice specializate aflate sub autoritatea sau in subordinea sa. Entitatile menite sa aplice legislatia in transporturi navale au fost create in marea lor majoritate prin externalizare din cadrul Ministerului Transporturilor, dupa cum urmeaza:
- Administrarea de Stat a Navigatiei Maritime Comerciale (ASNMC)
- Serviciul National pentru securitatea Navigatiei (SNSN), care este institutia principala din domeniul navigatiei interioare;
- Inspectoratul Registrului naval, subdiviziune al SNSN, care indeplineste functiile unei societati de clasificare
- Inspectoratul Navigatiei Civile (INC), subdiviziune al SNSN.

1.3.4. Transportul aerian


Principalul operator aerian in Republica Moldova este Compania Aeriana de Stat „Air Moldova”. Pe lânga „Air Moldova”, mai sunt licentiati in vederea efectuarii operatiunilor de transport aerian alti 12 operatori aerieni, dintre care 10 sunt cu capital privat. Volumul total de pasageri in 2001 era aproape 254,000 persoane, ceea ce reprezinta o crestere cu 12% in comparatie cu traficul din 1999.

Cadrul legislativ

Legislatia din domeniul aviatiei civile se bazeaza pe urmatoarele acte normative interne:
- Constitutia Republicii Moldova;
- Codul Civil al Republicii Moldova;
- Legea aviatiei civile nr. 1237-XXIII din 09 iulie 1997, modificata si completata prin Legea nr. 251-XV din 19 iunie 2003;
- HG nr. 401 din 04 aprilie 2002, privind acordarea statutului de „aeroport international” aeroporturilor Balti si Cahul si deschiderea in perimetrele lor a unor puncte noi de trecere a frontierei;
- HG nr. 444 din 11 aprilie 2002, privind reorganizarea aerodromului militar Marculesti in aeroport de dispunere comuna a aviatiei militare si civile.
De asemenea Republica Moldova participa activ la elaborarea normelor general europene si pâna in prezent a ratificat urmatoarele acte normative:
- Conventia pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian international, semnata la Varsovia la 12 octombrie 1929;
- Protocolul privind modificarea Conventiei pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian international, semnat la Haga la 28 septembrie 1955;
- Conventia complementara la Conventia pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian international, semnata la Guadalajara la 18 septembrie 1961;
- Conventia referitoare la infractiuni si la anumite acte savârsite la bordul aeronavelor, semnata la Tokio la 14 septembrie 1963;
- Conventia pentru reprimarea capturarii ilicite a aeronavelor semnata la Haga la 16 decembrie 1970;
- Conventia pentru reprimarea actelor ilicite indreptate contra securitatii aviatiei civile, semnata la Montreal la 23 septembrie 1971;
- Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite de violenta comise in aeroporturile ce servesc aviatia civila internationala, semnat la Montreal la 24 februarie 1988;
- Conventia privind marcarea explozivelor din plastic in scopul detectarii lor, semnata la Montreal la 1 martie 1991.
Din 08 octombrie 1997 Republica Moldova este membru cu drepturi depline al Conferintei Europene a Aviatiei Civile.

Cadrul institutional

Fiind o activitate specifica exista o structura specializata si anume, Administratia de Stat a Aviatiei Civile a Republicii Moldova (ASAC), care activeaza in baza HG nr. 1057 din 19 octombrie 1998, este organul central de specialitate al administratiei publice de conducere, coordonare si exercitare a controlului in domeniul aviatiei civile.
Principalele atributii ale ASAC sunt:
- elaborarea strategiei si promovarea politicii de stat in domeniul aviatiei civile;
- pronosticarea si determinarea directiilor de dezvoltare a aviatiei civile;
- reprezentarea Republicii Moldova in organizatiile internationale ale aviatiei civile;
- pregatirea, incheierea si aplicarea acordurilor internationale in domeniul aviatiei civile, colaborarea, in comun cu Ministerul Afacerilor Externe, cu alte state in domeniul respectiv;
- elaborarea proiectelor de acte normative in domeniul utilizarii spatiului aerian si activitatii aviatiei civile a Republicii Moldova;
- stabilirea si desemnarea organelor responsabile pentru serviciile de trafic aerian, securitate aeronautica, informare aeronautica, meteorologie si medicina pentru aviatia civila;
- stabilirea si desemnarea, in comun cu Ministerul Apararii, a zonelor interzise si celor cu restrictii din spatiul aerian al Republicii Moldova;
- efectuarea controlului privind respectarea standardelor de securitate a transportarilor aeriene si lucrarilor ce tin de aviatie;
- tinerea Registrului de Stat al aeronavelor civile al Republicii Moldova;
- verificarea, eliberarea, validarea, prelungirea valabilitatii si anularea certificatelor de navigabilitate ale aeronavelor civile, inclusiv privind zgomotul la sol si emisiile de substante nocive;
- eliberarea certificatelor de inmatriculare a aeronavelor;
- stabilirea restrictiilor privind navigabilitatea aeronavelor civile in Republica Moldova;
- inmatricularea aerodromurilor (aeroporturilor) civile;
- examinarea si participarea la anchetarea incidentelor si accidentelor produse in strainatate cu aeronavele civile inmatriculate in Republica Moldova;
- eliberarea, validarea, suspendarea si anularea certificatelor de operator aerian al aeronavelor civile;
- eliberarea, suspendarea si anularea licentelor si autorizatiilor de efectuare a activitatilor in domeniul aviatiei civile pe teritoriul Republicii Moldova;
- eliberarea, suspendarea si anularea autorizatiilor de exploatare a rutelor aeriene de catre companiile aeriene nationale si straine;
- elaborarea Programului National de Securitate aeronautica, examinarea si aprobarea programelor de securitate aeronautica ale operatorilor aerieni din Republica Moldova si controlul asupra executarii lor;
- stabilirea regulilor de zbor in aviatia civila, emiterea instructiunilor de zbor, regulilor privind navigatia aeriana, dirijarea traficului aerian, precum si a normelor privind functionarea sigura a sistemului serviciului de trafic aerian, sistemului informational privind operatiunile de zbor si starea meteorologica;
- aprobarea cererilor de survol si aterizare in aeroporturile Republicii Moldova pentru aeronavele straine.

1.3.5. Infrastructura transporturilor

Infrastructura transporturilor se dezvolta in functie de dezvoltarea fiecarui tip de transport in parte.
Infrastructura rutiera. Drumurile pe care se transporta peste 70 % din volumul de marfuri reprezinta un element esential al potentialului economiei nationale a tarii pe ele se transporta cea mai mare parte a materiei prime, materialelor, marfurilor, produselor agricole, fortei de munca, atât locale cit si la nivel national si international.
Comparativ cu tarile Uniunii Europene, dezvoltate din punct de vedere a infrastructurii transportului rutier, Moldova a continuat sa se mentina pe o treapta inferioara in ce priveste densitatea retelei de drumuri publice, calitatea acestora, atât si in asigurarea fondurilor necesare pentru intretinerea si reparatia drumurilor. Astfel, statistica mentioneaza ca an de an asigurarea fondurilor a fost sub limita celor necesare pentru activitatea de drumuri.
Lungimea totala de 3690 km drumuri nationale desi reprezinta 35,1 % din lungimea drumurilor publice, constituie reteaua majora a tarii, pe ea desfasurându-se ca 68 % din totalul traficului rutier. In ce priveste starea tehnica a acestei retele, se poate mentiona ca 78,2 % are o durata de exploatare depasita, prezentând o stare ne corespunzatoare, din care peste 900 km in stare rea.
Drumurile locale in lungime de 6813 km prezinta o structura foarte eterogena. Astfel, 46,0 % (3134 km) sint drumuri pietruite, 8,6 % (588 km) sint din pamânt, iar din drumurile cu imbracaminte moderna ce reprezinta 37,6 % (2560 km) peste 88 % (2065 km) au o durata de exploatare depasita, din care peste 2000 km fiind in stare rea.
Podurile existe pe drumurile publice sunt in numar de circa 1100 cu o lungime totala de 23 km, dintre care pe drumurile locale 657 cu o lungime totala de 11 km, printre care si 13 poduri din lemn. Starea tehnica a unei bune parti din poduri este critica si necesita interventie pentru renovare si modernizare.
In anul 2003 au fost efectuate lucrari de reparatie si intretinere a drumurilor publice, astfel au fost efectuate lucrari pe mai multe tronsoane de drumuri nationale si locale. Drumurile nationale (M2, M3, M21, R9.1, R24, R26, R36, R37, R43, R56 si R57) cu o lungime totala in jur de 40 de km si drumuri locale cu o lungime totala de aproximativ 60 de km.
In cadrul Programului TACIS s-au finalizat lucrarile de proiectare a drumului de acces spre podul peste râul Prut in regiunea localitatilor Lipcani – Radauti pe teritoriul Republicii Moldova. Urmeaza sa fie elaborate actele pentru licitatie si selectarea antreprenorului general. Inceperea lucrarilor de constructie se preconizeaza pentru semestrul II al anului curent.
Pentru cresterea sigurantei circulatiei rutiere pe drumurile publice s-au instalat 3209 indicatoare rutiere. Pe rutele principale s-a executat marcajul orizontal a partii carosabile pe o lungime totala de 1090 km.
Infrastructura feroviara. Sistemul retelelor constituie un fragment al fostelor retele ale URSS cu mici modificari cantitative, in sensul micsorarii lor. Pâna in prezent este folosit acelasi tip de vagoane, locomotive, acelasi sistem de semnalizare, de edificare a retelelor etc.
Caile ferate ale Republicii Moldova dispun de 1139,3 km de retele principale, inclusiv 13,9 km de retele cu latimea de 1435 mm, circa 2318 km retele ale statiilor feroviare, ocupând 10,8 mii ha. Asigurarea Republicii Moldova cu reteaua de cai ferate de folosinta generala alcatuieste 2,7 km la 10 mii locuitori, densitatea medie a ei fiind de circa 33 km la 1000 km2.
Calitativ retelele feroviare ale Republicii Moldova sunt: de unic sens, duble si retele de acces – de constructie in diferite perioade de timp. Majoritatea retelelor ferate sunt situate si construite (gratie reliefului) pe teritorii cu un relief de un grad de pericol sporit, avându-se in vedere si starea tehnica a lor. Astfel, in Republica Moldova nu avem retele ferate electrificate. O singura si pâna când ultima incercare in acest sens a fost intreprinsa in perioada sovietica pe sectorul Cuciurgan – Tighina, astazi teritoriu problematic, incercare care a facut parte din planul de electrificare a retelelor pe ruta Cuciurgan – Ungheni si a fost realizata doar la 10% din volumul de lucru, iar in perioada actuala nu reprezinta altceva decât pierderi in evidentele contabile.
Ca interconectare si importanta retelele de cai ferate reprezinta o portiune ale coridoarelor europene, datorita carui fapt s-au format doua directii de transport performante. Astfel, portiunea Cuciurgan – Reni si Cuciurgan – Ungheni sunt, practic, cele mai practicabile si incarcate retele.
S-au stabilit la Conferinta a 2 Paneuropeana de Transport din Creta in anul 1994 si s-au reconfirmat la Conferinta a 3 Paneuropeana de Transport de la Helsinki in anul 1997 10 coridoarele paneuropene, teritoriul Republicii Moldova fiind strabatut de coridorul multimodal IX: Helsinki – Sankt-Petersburg – Moscova – Kiev – Chisinau – Bucuresti –Dimitrovgrad – Alexandropolis.
Sectorul Caii Ferate din Moldova pe traseul Cuciurgan (Ucraina) – Novosavitcaia – Tighina – Chisinau – Ungheni – Cristesti-Jijia (România) este componentul feroviar al acestui coridor pe teritoriul Republicii Moldova, care coincide cu linia de cale ferata E95 a partii moldave a "Acordului european cu privire la cele mai importante linii feroviare magistrale internationale (AGC)". Importanta coridorului IX in structura traficului derulat pe reteaua CFM si necesitatea modernizarii lui rezida din faptul, ca pe circa o cincime din lungimea integrala a retelei (respectiv 209,3 km din 1140,3 km) se deruleaza aproape o jumatate din intregul trafic.
De asemenea Republica Moldova, prin asezarea sa geografica, este cointeresata in dezvoltarea coridorului multimodal Europa – Caucaz – Asia (TRACECA). Coridorul dat traverseaza pe directia vest-est Marea Neagra si Marea Caspice si conecteaza acestora cu marile coridoare de transport pan-europene, inclusiv pe sectorul moldav al coridorului feroviar nr. IX Ungheni – Chisinau – Tighina – spre granita cu Ucraina la Cuciurgan, facând legatura prin Razdelnaia cu portul Odesa, situat pe malul Marii Negre. In perspectiva itinerarul coridorului TRACECA poate fi prelungit cu o ramificatie de la portul Odesa pâna la complexul portuar Giurgiulesti, ce se construieste pe teritoriul Republicii Moldova pe malul fluviului Dunare.
Infrastructura de navigatie. Asigurarea Republicii Moldova cu reteaua de cai navale ramâne insuficienta si alcatuieste – 556 km, dintre care cu adâncimi garantate – 85 km, din 1200 km posibile.
Pentru intretinerea sectorului tehnic Ungheni, in 2003 au fost efectuate lucrari de adâncire si indreptate a albiei râului Prut doar pe sectorul 385-405 km si scoaterea ramasitelor de copaci impotmoliti.
Cheltuielile la intretinerea cailor navale sint cu 1,5 mai mari decât pentru drumurile auto si de 2 ori mai mici decât pentru caile feroviare.
Aeroporturi. Moldova dispune de patru aeroporturi, dintre care trei sunt civile Chisinau, Balti si Cahul, iar unul Marculesti este mixt (militar si civil). Toate patru dispun de statut de aeroport international. Dar numai aeroportul Chisinau, corespunde unui aeroport de clasa internationala, are zboruri regulate planificate catre si dinspre anumite destinatii internationale. Aeroportul este deschis 24 de ore, dispune de control vamal, verificari ale securitatii aeriene si echipament de supravietuire aeriana.
Aeroportul actual Chisinau situat la aproximativ 15 km de la centrul orasului a fost construit in 1960. Terminalul aeroportului a fost renovat recent prin intermediul unui imprumut al BERD. Astazi, are o capacitate de deservire a 425 de pasageri pe ora. Pista de decolare si aterizare a aeroportului poate primi avioane pâna la marimea Aerobus 310. Aeroportul este administrat de o Intreprindere autonoma de Stat, cu o echipa care functioneaza eficient. El contribuie anual cu aproximativ 700,000 dolari SUA in bugetul Guvernului prin impozitele pentru vânzarea biletelor si taxele de aterizare.
In prezent principalul obiectiv in ceea ce priveste dezvoltarea aeroporturilor din Republica Moldova il constituie dezvoltarea si modernizarea aeroporturilor din Cahul si Balti.

Cadrul legislativ

Cadrul legislativ este reglementat de legislatia interna si acordurile internationale semnate de Republica Moldova.
Legislatia interna este bazata pe urmatoarele acte normative:
- Constitutia Republicii Moldova;
- Codul Civil al Republicii Moldova;
- Legea drumurilor nr.509-XIII din 22 iunie 1995;
- HG nr. 131 din 20 aprilie 1989 privind masurile de dezvoltare continua a autostrazilor de uz general si imbunatatirea deservirii pe drumurile republicii;
- HG nr. 195 din 15 aprilie 1993 cu privire la modul de sistematizare a retelei de drumuri in Republica Moldova;
- HG nr.678 din 04 noiembrie 1993 ce tine de aprobarea listelor drumurilor nationale si locale din Republica Moldova;
- HG nr. 153 din 13 februarie .2003 referitoare la aprobarea Programului lucrarilor de reparatie si intretinere a drumurilor publice pe anul 2003;
- Conceptia privind crearea si dezvoltarea retelei nationale a coridoarelor internationale de transport, care stabileste principiile generale de formare si dezvoltare in Republica Moldova pâna in anul 2015 a retelei nationale de coridoare de transport si linii magistrale de importanta internationala majora, pentru integrarea ei in sistemul european de transport;
- Programul „Drumurile Moldovei in veacul XXI”;
- Proiectul TACIS privind restructurarea Caii Ferate din Moldova, elaborat de catre Consortiul International, condus de Institutul Economic din Olanda NEI;
- Legea fondului rutier nr. 720-XIII din 02 februarie 1996;
- Legea aviatiei civile nr. 1237-XXIII din 09 iulie 1997, modificata si completata prin Legea nr. 251
Republica Moldova este parte la acordurile si proiectele europene elaborate sub auspiciile Comisiei Economice pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite (CEE ONU):
- Acordul european privind principalele linii internationale de cale ferata (AGC), 1985;
- Acordul european privind marile linii de transport combinat international national si instalatiile conexe (AGTC), 1991;
- Acordul european privind principalele cai navigabile interioare de importanta internationala (AGN), 1996.

Cadrul institutional

Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor (MTC) este organul de specialitate al administratiei publice centrale si, de asemenea, este autoritatea de stat in domeniul transporturilor. Dar pentru fiecare tip de transport exista si o autoritate specializata pentru fiecare.
- Administratia de Stat a Drumurilor (ASD;
- IS „Calea Ferata din Moldova”;
- Administratia de Stat a Aviatiei Civile a Republicii Moldova;
- Administrarea de Stat a Navigatiei Maritime Comerciale.

Probleme existente

1. Majoritatea intreprinderilor de transport marfuri dispun de 1-10 autovehicule. Aceeasi situatie se atesta si la transportul de calatori. Majoritatea acestor vehicule o alcatuiesc camioanele si autobuzele produse in perioada anilor 1985-1991 care practic sint uzate la nivel de 85-90%. La 01.01.2004, existau in dotarea agentilor economici circa 1475 de vehicule corespunzator normelor Euro 1, 1250 vehicule – Euro 2 si circa 55 de vehicule Euro 3 folosite pentru transportul rutier international. Totusi numarul vehiculelor performante este insuficient pentru a asigura fluxul necesar de marfuri spre Uniunea Europeana, ceea ce reduce eficienta operatorilor nationali. Pentru renovarea parcului este necesar de adoptat solutii ce ar permite sustinerea importului de autovehicule moderne.
2. Pentru transporturile rutiere internationale se mai utilizeaza autorizatiile bilaterale de transport. Numarul acestora, pe relatiile cu tarile importante in ceea ce priveste schimburile comerciale, este insuficient, ceea ce duce la costuri enorme pentru operatorii moldoveni.
3. Accesul soferilor moldoveni pe piata comunitara este, in continuare, conditionat de obtinerea vizei. Cheltuielile pentru perfectarea vizelor pentru anul 2002 a operatorilor moldoveni au constituit peste 800 mii dolari SUA, ceea ce conduce la costuri uriase pentru operatorii moldoveni si respectiv la reducerea competitivitatii lor pe piata serviciilor de transport.
4. Actele normative folosite in activitatea transportului feroviar constituie un sediment istoric fragmentar, mostenit dupa segregarea sistemului cailor ferate ale imperiului sovietic ca un element necesar activitatii cailor ferate, bazate pe principii ale economiei planificate (inclusiv si planificarii de pierderi), sustinute de stat.
5. Caracteristicilor de interoperabilitate, eficienta, securitate, importante pentru legislatia comunitara, cadrul legislativ actual le ofera rolul secundar. Nu sunt definite de legislatie principiile de baza ale legislatiei transporturilor feroviare. Cadrul juridic existent nu cuprinde cumulul de relatii actuale, astfel suntem in prezenta situatiei când relatiile din domeniul transporturilor feroviare, depasind prevederile cadrului juridic, sunt reglementate contractual, existând temei pentru vehiculatii. Dezvoltarea relatiilor feroviare a depasit, de facto, prevederile cadrului juridic.
6. Legislatia transporturilor feroviare ale Republicii Moldova nu prevede dreptul de acces la infrastructura. Nici o intreprindere de cai ferate straina (o alta structura nationala nu exista decât CFM) nu are dreptul de acces la infrastructura cailor ferate nationale.
7. Pretul pentru serviciile de transport feroviar oferit de IS CFM in Republica Moldova sunt mai mari, decât pretul de cost al aceluiasi serviciu de transport pentru aceeasi distanta, oferit de intreprinderi de cai ferate din alte state (de exemplu: Ucraina, România). Pretul dat este dependent si influentat in mod direct de cheltuielile mari de resurse energetice, gratie gradului de uzura avansata a sistemului de transport (locomotive etc.), cheltuielile excesive de intretinere a cailor ferate si a parcului de vagoane uzate calitativ si cantitativ, de formare a garniturilor de tren cu un numar sporit de vagoane, datorita politicii de reducere maxima a cheltuielilor, de necesitatea intretinerii unui volum mare a obiectelor de imobil, si de menire socio-culturala.
8. Nu exista o alta autoritate publica care ar avea implicatii in sectorul transportului feroviar cu atributii privind siguranta transportului feroviar, de licentiere si certificare a operatorilor, produselor si echipamentelor feroviare.
9. Uzura fondurilor fixe (locomotive, vagoane, etc.) depaseste 60%.
10. Caile de navigare interioara de importanta internationala nu sunt amenajate corespunzator din lipsa de fonduri;
11. Nu exista transport aerian la scara interna, adica nu exista zboruri interne;
12. Pierdere a personalului de o inalta calificare care pleaca in cautarea veniturilor de intretinere in tarile vecine;
13. Pe drumurile publice din cauza starii tehnice necorespunzatoare cerintelor traficului, viteza medie de circulatie constituie doar 34 km/ora ceea ce provoaca majorarea preturilor de transportare cu 25-30 %, reducerea productivitatii camioanelor cu 25-30% si autobuzelor cu 35-40%;
14. Mai exista in republica peste 40 de localitati care nu au accese cu imbracaminte la reteaua publica si care in perioada conditiilor atmosferice dificile practic sint izolate cu consecinte negative economice si sociale;
15. Actualmente 26 sectoare pe drumurile nationale si 79 sectoare pe drumurile locale, cu o lungime totala de 13,5 km sint afectate de alunecari de teren. Pe reteaua drumurilor publice sint in stare de avariere 14 poduri care prezinta pericol pentru circulatia rutiera;
16. Retelele feroviare reprezinta o uzura avansata, iar unele sectoare, care sunt periculoase traficului, sunt parcurse cu o viteza scazuta. Resursele cailor ferate sunt, practic, epuizate atât din punct de vedere material, cât si moral.
17. Randamentul retelelor feroviare este scazut datorita preturilor de cost pentru transportare mari. Randamentul folosirii vagoanelor si containerelor este la fel de redus datorita politicii irationale de folosire a lor.
18. Nu au fost semnate o serie de acorduri internationale in domeniul infrastructurii.

Prioritati pe termen scurt:

Obiectivele prioritare pe termen scurt, in domeniul transporturilor, sunt:
A. Elaborarea unei politici de stat in domeniul transporturilor, in corespundere cu politica comuna in transporturi a Uniunii Europene, prin:
- negocierea cu Uniunea Europeana a unui acord rutier de tranzit;
- elaborarea politicii national de dezvoltare a Sistemului de Transport Durabil (STD);
- elaborarea programului de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale (I etapa – tronsoanele coridoarelor europene, II etapa – drumurile nationale de tip M, III etapa – drumuri nationale de tip R, IV etapa – drumuri locale);
- elaborarea politicii nationale in domeniul transportului feroviar;
- elaborarea programului de modernizare a cailor ferate;
- elaborarea programului de dezvoltare a transportului intermodal;
- elaborarea programului de dezvoltare a transportului aerian.
B. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea infrastructurilor, echipamentelor si mijloacelor de transport prin:
- continuarea lucrarilor la I etapa de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale;
- inceperea lucrarilor la etapa a II de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale;
- inceperea lucrarilor la etapa a III de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale;
- continuarea constructiei de pasaje denivelate, de poduri si de ridicare a capacitatii portante a podurilor existente;
- majorarea cotei defalcarilor in fondul rutier din accizele pe combustibil pentru renovarea si modernizarea drumurilor la 45%;
- finalizarea lucrarilor de constructie a podului peste râul Prut in localitatile Lipcani – Radauti;
- continuarea lucrarilor de reabilitare a drumului Chisinau – Giurgiulesti;
- reabilitarea retelei de cale ferata;
- demararea electrificarii liniei de cale ferata Cuciurgan – Tighina – Chisinau – Ungheni (226 km);
- demararea proiectului de restabilire a liniei de cale ferata Revaca – Cainari (45 km);
- demararea proiectului de dezvoltare a nodului de cai ferate la statia Giurgiulesti si conectarea lui cu terminalul;
- modernizarea nodului feroviar Ungheni la frontiera moldo-româna;
- demararea procesului de innoire a parcului de material rulant pentru transportul de calatori;
- modernizarea tronsonului moldav al coridoarelor feroviare (nr. IX al retelei trans-europene si TRACECA);
- demararea lucrarilor de modernizare a retelei de telecomunicatii feroviare prin introducerea cablurilor cu fibre optice si a echipamentelor digitale;
- demararea proiectelor de centralizare electronica a statiilor mari pentru realizarea racordarii retelei moldovenesti la reteaua de transport europeana;
- implementarea sistemului informatic IRIS la calea ferata;
- modernizarea procesului de intretinere si reparatie a infrastructurii feroviare;
- demararea proiectelor de ecologizare a proceselor tehnologice din complexele feroviare;
- demararea proiectului de realizare a unei legaturi feroviare cu ecartament european (1435 mm) intre Chisinau si Ungheni;
- modernizarea punctelor feroviare de frontiera la statiile Ungheni si Giurgiulesti pentru reducerea timpului de stationare a trenurilor pâna la 40 min.;
- continuarea reabilitarii si consolidarii infrastructurii feroviare afectate de calamitati;
- continuarea programului de modernizare a statiilor de cale ferata;
- demararea procesului de privatizare a intreprinderilor auxiliare, activitatea carora este conexa IS CFM;
- continuarea lucrarilor la terminalul petrolier de la Giugiulesti;
- demararea proiectului de construire a unui complex portual in delta Prutului;
- continuarea lucrarilor de amenajare a Nistrului pentru navigatie pe portiunea Cosauti – Dubasari si Tighina – delta râului;
- continuarea lucrarilor de amenajare a Prutului pentru navigatie pe portiunea Ungheni – delta râului;
- demararea proiectului de ecologizare a Nistrului, in cadrul caruia se va achizitiona o nava de depoluare;
- finalizarea proiectului de dezvoltare si modernizare a Aeroportului International Chisinau;
- demararea proiectului de dezvoltare si modernizare a aeroporturilor Cahul, Balti si Marculesti;
- demararea lucrarilor la sistemul de balizaj luminos la aeroporturile Cahul, Balti si Marculesti;
C. Reabilitarea serviciilor de transport, imbunatatirea calitatii acestora, alinierea la conditiile europene de transport in vederea integrarii in sistemul de transport european, prin:
- negocierea cu UE in problema oferii vizelor anuale pentru soferii de trafic international;
- interzicerea importului in tara a camioanelor si autobuzelor ce nu satisfac normele Euro 2 si Euro 3, iar pentru autoturisme Euro 3;
- scutirea de taxe vamale si TVA a celor ce importa camioane si autobuze ce satisfac normele Euro 3;
- demararea procesului de privatizare a transportului public;
- continuarea proiectului de reabilitare a cailor ferate;
- asistenta pentru restructurarea si modernizarea cailor ferate;
- modernizarea serviciului de eliberare a biletelor si a rezervarii locurilor in transportul feroviar de calatori, prin introducerea sistemului informatizat de ticketing;
- continuarea modernizarii locomotivelor si a vagoanelor de calatori si marfa;
- continuarea programului de innoire a flotei de aeronave;
- modernizarea serviciilor de trafic aerian (centre de control aerian, instalarea echipamentelor meteo automate si semiautomate de aerodrom, instalarea sistemelor de aterizare automata);
- pregatirea cadrelor din domeniul transportului naval in România si UE;
D. Aderarea la acordurile si proiectele europene elaborate sub auspiciile Comisiei Economice pentru Europa a Organizatiei Natiunilor unite:
- Acordul european privind principalele artere rutiere internationale (AGR), 1975,
- Autostrada Trans-Europeana (TEM);
- Calea Ferata Trans-Europeana (TER);
- Protocol la AGTC privind folosirea cailor navigabile interioare in transportul combinat, 1997;
- Acord privind adoptarea de conditii uniforme pentru inspectiile tehnice periodice ale vehiculelor cu roti si recunoasterea reciproca a acestor inspectii (ITP), 1997;
E. Dezvoltarea institutionala
- externalizarea activitatii de inspectie si control din cadrul MTC;
- demararea procesului de reorganizare a structurilor existente in autoritati tehnice specializate de supraveghere si control;
- crearea unui organism specializat sa execute toate activitatile legate de vehiculele cu motor;
- demararea procesului de reorganizare a unor activitati desfasurate in cadrul societatilor feroviare rezultate in urma reorganizarii IS CFM;
- elaborarea proiectului de asistenta tehnica pentru MTC;
- acreditarea, de catre organismele relevante, a institutiilor de formare profesionala (scolarizare si perfectionare) a personalului din domeniul transporturilor;
- punerea in practica a unor programe de instruire, atât la nivel managerial, cât si la nivel de executie, in vederea dobândirii capacitatii de aplicare a aquis-ului comunitar in domeniul transporturilor;
- evaluarea capacitatii institutionale a organismelor tehnice specializate existente;
- demararea proiectului de asistenta tehnica pentru siguranta rutiera;
- demararea proiectului de asistenta tehnica privind activitatea de inspectie tehnica;
- demararea proiectului de asistenta tehnica pentru crearea Autoritatii feroviare;
- demararea proiectului de twinning in domeniul sigurantei rutiere;
- perfectionare cadrului institutional din transportul naval;
- demararea proiectului de creare a Inspectoratului Aviatiei Civile ca organism independent de investigare accidentelor si incidentelor in aviatia civila.

Prioritati pe termen mediu:


Obiectivele prioritare pe termen mediu, in domeniul transporturilor, sunt:
A. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea infrastructurilor, echipamentelor si mijloacelor de transport prin:
- finalizarea lucrarilor la I etapa de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale;
- finalizarea lucrarilor la etapa a II de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale;
- continuarea lucrarilor la etapa a III de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale;
- inceperea lucrarilor la etapa a VI de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale;
- continuarea constructiei de pasaje denivelate, de poduri si de ridicare a capacitatii portante a podurilor existente;
- demararea lucrarilor la variantele de ocolire a marilor orase;
- majorarea cotei defalcarilor in fondul rutier din accizele pe combustibil pentru renovarea si modernizarea drumurilor la 60%;
- finalizarea lucrarilor de reabilitare a drumului Chisinau – Giurgiulesti;
- demararea proiectului de constructie a drumurilor de viteza pe principalele directii;
- reabilitarea retelei de cale ferata;
- continuarea electrificarii liniei de cale ferata Cuciurgan – Tighina – Chisinau – Ungheni (226 km);
- finalizarea proiectului de restabilire a liniei de cale ferata Revaca – Cainari (45 km);
- continuarea proiectului de dezvoltare a nodului de cai ferate la statia Giurgiulesti si conectarea lui cu terminalul;
- continuarea procesului de innoire a parcului de material rulant pentru transportul de calatori;
- continuarea procesului de modernizare a tronsonului moldav al coridoarelor feroviare (nr. IX al retelei trans-europene si TRACECA);
- finalizarea lucrarilor de modernizare a retelei de telecomunicatii feroviare prin introducerea cablurilor cu fibre optice si a echipamentelor digitale;
- finalizarea proiectelor de centralizare electronica a statiilor mari pentru realizarea racordarii retelei moldovenesti la reteaua de transport europeana;
- finalizarea implementarii sistemului informatic IRIS la calea ferata;
- modernizarea procesului de intretinere si reparatie a infrastructurii feroviare;
- continuarea proiectelor de ecologizare a proceselor tehnologice din complexele feroviare;
- finalizarea proiectului de realizare a unei legaturi feroviare cu ecartament european (1435 mm) intre Chisinau si Ungheni;
- finalizarea modernizarii punctelor feroviare de frontiera la statiile Ungheni si Giurgiulesti pentru reducerea timpului de stationare a trenurilor pâna la 40 min.;
- finalizarea reabilitarii si consolidarii infrastructurii feroviare afectate de calamitati;
- continuarea programului de modernizare a statiilor de cale ferata;
- finalizarea procesului de privatizare a intreprinderilor auxiliare, activitatea carora este conexa IS CFM;
- demararea proiectului de constructie a terminalelor multimodale;
- finalizarea lucrarilor la terminalul petrolier de la Giugiulesti;
- demararea lucrarilor de constructie a terminalului de containere la Giurgiulesti;
- continuarea proiectului de construire a unui complex portual in delta Prutului;
- continuarea lucrarilor de amenajare a Nistrului pentru navigatie pe portiunea Cosauti – Dubasari si Tighina – delta râului;
- continuarea lucrarilor de amenajare a Prutului pentru navigatie pe portiunea Ungheni – delta râului;
- finalizarea proiectului de ecologizare a Nistrului;
- finalizarea proiectului de dezvoltare si modernizare a aeroporturilor Cahul, Balti si Marculesti;
- finalizarea lucrarilor la sistemul de balizaj luminos la aeroporturile Cahul, Balti si Marculesti;
- asigurarea pentru toate aeroporturile a unui parc modern de echipamente aeroportuare, cu accent deosebit pe echipamentele cu impact direct asupra sigurantei traficului aerian;
B. Reabilitarea serviciilor de transport, imbunatatirea calitatii acestora, alinierea la conditiile europene de transport in vederea integrarii in sistemul de transport european, prin:
- finalizarea procesului de privatizare a transportului public;
- finalizarea proiectului de reabilitare a cailor ferate;
- asistenta pentru restructurarea si modernizarea cailor ferate;
- demarare proiectului de dezvoltare a trenurilor intercity;
- modernizarea serviciului de eliberare a biletelor si a rezervarii locurilor in transportul feroviar de calatori, prin introducerea sistemului informatizat de ticketing;
- continuarea modernizarii locomotivelor si a vagoanelor de calatori si marfa;
- finalizarea programului de innoire a flotei de aeronave;
- finalizarea modernizarii serviciilor de trafic aerian (centre de control aerian, instalarea echipamentelor meteo automate si semiautomate de aerodrom, instalarea sistemelor de aterizare automata);
- pregatirea cadrelor din domeniul transportului naval in România si UE;
- achizitionarea de aeronave Boeing si Aerobus;
- modernizarea parcului de locomotive diesel;
- achizitionarea de locomotive diesel-electrice.

C. Dezvoltarea institutionala
- continuarea proiectului de asistenta tehnica acordat MTC;
- continuarea actiunii de acreditarea, de catre organismele relevante, a institutiilor de formare profesionala (scolarizare si perfectionare) a personalului din domeniul transporturilor;
- continuarea programelor de instruire, atât la nivel managerial, cât si la nivel de executie, in vederea dobândirii capacitatii de aplicare a aquis-ului comunitar in domeniul transporturilor;
- reorganizarea, acolo unde este cazul a organismelor tehnice specializate existente;
- continuarea proiectului de asistenta tehnica pentru siguranta rutiera;
- continuarea proiectului de asistenta tehnica privind activitatea de inspectie tehnica;
- demararea proiectului de asistenta tehnica pentru intarirea capacitatilor administrative ale Autoritatii feroviare;
- continuarea proiectului de twinning in domeniul sigurantei rutiere;
- continuarea perfectionarii cadrului institutional din transportul naval;
- demararea proiectului de asistenta tehnica pentru intarirea capacitatilor administrative ale Inspectoratului Aviatiei Civile



Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C