Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje

Sistemul judecatoresc

descrierea cadrului legal si institutional. Enumerarea prioritatilor pe termen scurt si mediu

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p. 2)

II Prevederile din Strategia pentru Crestere Economica si Reducere a Saraciei (SCERS: p. 213-235)

III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova 



I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p. 2)
Sistemul judecatoresc

 

(2) Revizuirea legislatiei existente in scopul asigurгrii independentei si impartialitatii sistemului judecatoresc, inclusiv asigurarea impartialitatii si eficientei procuraturii, precum si in scopul consolidarii capacitatii justitiei.
- Continuarea si implementarea activitatii legislative pentru a reforma in continuare sistemul judecatoresc in conformitate cu standardele europene; Reexaminarea si completarea legii privind organizarea judecatoreasca in
scopul asigurarii independentei, impartialitatii si eficientei sale, inclusiv clarificarea procedurii de numire si avansare, drepturile statutare si obligatiile judecatorilor.
- Asigurarea implementarii noii legislatii cu privire la procuratura in conformitate cu standardele europene.
- Imbunatatirea instruirii, in special in problematica drepturilor omului si cooperarii judiciare, a judecatorilor, procurorilor si functionarilor din sistemul judecatoresc, administratia Ministerului Justitiei, politiei si inchisorilor.
- Dezvoltarea cailor alternative de solutionare a litigiilor, inclusiv medierea si arbitrajul.



II Prevederile din Strategia pentru Crestere Economica si Reducere a Saraciei (SCERS: p. 213-235)
  

CONSOLIDAREA SISTEMULUI JUDICIAR

213. Reforma judiciara si de drept a fost lansata in 1994 ca rezultat al aprobarii de catre Parlament a Conceptiei reformei judiciare si de drept. Conceptia avea la baza ideea ca, in perioada de tranzitie de la sistemul totalitar si economia centralizata la un stat democratic si la economia de piata, este necesara formarea noilor mecanisme juridice: o autoritate judecatoreasca independenta, un mecanism eficient de protectie a drepturilor omului si a proprietatii private. Conceptia elaborata a determinat directiile prioritare ale restructurarii instantelor judecatoresti si a evidentiat doua aspecte ale reformei: (i) crearea unui cadru juridic normativ adecvat si (ii) reformarea institutionala.
214. Principalul pas in crearea cadrului legislativ si a statului de drept l-a constituit adoptarea Constitutiei, care contine un capitol special consacrat autoritatii judecatoresti. Acest pas a fost urmat de adoptarea mai multor legi: Legea cu privire la Curtea Constitutionala, Legea privind organizarea judecatoreasca, Legea cu privire la statutul judecatorului, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Legea cu privire la colegiul disciplinar si la raspunderea disciplinara a judecatorilor.
215. Prin art.114 din Constitutie se stipuleaza ca justitia se infaptuieste in numele legii numai de instantele judecatoresti. Alte principii constitutionale fundamentale includ: dreptul la aparare (art.26), prezumtia nevinovatiei (art.21), egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice (art.16), interzicerea infiintarii de instante extraordinare (art.115), independenta, impartialitatea si inamovibilitatea judecatorilor (art.116), garantarea exercitarii cailor de atac (art.119) etc. A fost formata Curtea Constitutionala, unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Republica Moldova care exercita controlul constitutional la nivel de stat.
216. Reforma judiciara a cauzat modificari esentiale privind statutul, rolul si functiile instantelor judecatoresti, determinind introducerea competentei judiciare in toate sferele de reglementare a relatiilor social-economice. Instituirea instantelor specializate - judecatoria economica si judecatoria militara - a condus la specializarea judecatorilor.
217. Ideea de baza a constat in axarea organizarii judecatoresti preponderent pe protejarea drepturilor persoanei, asigurind astfel principiul liberului acces la justitie si dreptul la satisfacere efectiva din partea instantelor judecatoresti competente. Principiul accesului la justitie este reflectat in Codul de procedura penala, potrivit caruia in tot cursul procesului penal partile au dreptul sa fie asistate sau, dupa caz, reprezentate de un aparator ales sau numit din oficiu. In cazul in care banuitul, invinuitul, inculpatul nu are mijloace de a plati un aparator, el este asistat de un avocat din oficiu. Aceasta procedura nu este aplicabila in alte categorii de cauze.
218. A fost modificat si statutul judecatorului – actualmente acesta se sprijina pe principiile independentei, impartialitatii si inamovibilitatii. O atentie sporita s-a acordat si altor institutii importante ca procuratura, avocatura, notariatul, organele de urmarire penala etc. A fost instituita o noua structura responsabila de executarea hotaririlor judecatoresti nonprivative de libertate si a deciziilor altor autoritati – Departamentul de executare a deciziilor judecatoresti de pe linga Ministerul Justitiei. Potrivit relatarilor, acest fapt a condus la o anumita ameliorare a situatiei in domeniu.
219. Procesul de reformare este complex si de lunga durata. Experienta a demonstrat ca sistemul judiciar reformat dupa 1996 a devenit un impediment in realizarea dreptului constitutional al persoanei la accesul liber la justitie. Intrucit reforma judiciara si de drept s-a efectuat pe parcursul a mai multor ani, s-a reliefat necesitatea unei noi restructurari a sistemului judiciar. Astfel, in conformitate cu Legea nr.1471-XV din 21 noiembrie 2002 pentru modificarea Constitutiei Republicii Moldova, a fost pusa temelia unei noi organizari a sistemului instantelor judecatoresti, ce prevedea excluderea unei verigi, deoarece structura precedenta s-a dovedit a fi foarte complexa. Ca urmare, instantele de fond, de apel si de recurs vor examina mai operativ cauzele, sporind astfel accesul cetatenilor la Curtea Suprema de Justitie. Prin adoptarea la 8 mai 2003 a Legii nr. 191-XV pentru modificarea si completarea unor acte legislative, a fost stabilit mecanismul de implementare a noului sistem de instante.
220. In cadrul reformei judiciare si de drept au fost adoptate cele mai importante coduri: penal, civil, de procedura penala, de procedura civila. Se definitiveaza Codul de executare si Codul contraventional.

Obiectivul
221. Scopul final al reformei judiciare este revizuirea cadrului legal si institutional al constituirii unui stat de drept si a unei economii moderne de piata.

Strategie pe termen lung

222. Problemele consolidarii sistemului judiciar sint complexe si multidimensionale si trebuie studiate in permanenta. Desi a fost adoptat un numar mare de acte legislative si normative in domeniu, a fost efectuata restructurarea institutionala, totusi, au ramas foarte multe probleme nesolutionate care nu numai ca prejudiciaza imaginea justitiei, ci si afecteaza dezvoltarea economica, sociala si politica a statului in general, nivelul de credibilitate fata de stat in plan extern. La etapa actuala este necesara continuarea consecventa a procesului de realizare a reformelor.

223. Directiile prioritare ale schimbarilor necesare sint:
i) imbunatatirea calitatii elaborarii actelor legislative si normative in ansamblu si, in special, a celor ce sint necesare pentru asigurarea dezvoltarii economiei;
ii) dezvoltarea sistemului de educatie juridica;
iii) dezvoltarea pietei serviciilor juridice, cu respectarea drepturilor consumatorilor de servicii juridice (implementarea anumitor standarde de calitate);
iv) executarea hotaririlor judecatoresti.
224. Legislatia, ca baza de drept pentru constituirea statului de drept, trebuie sa fie adecvata necesitatilor reglementarii intregului sistem de relatii sociale si economice. Procesul elaborarii actelor legislative va fi perfectionat in vederea asigurarii unei coerente atit in ansamblu, cit si in fiecare domeniu in parte. Acest proces va defini clar scopurile actiunilor preconizate, care vor fi orientate spre apararea intereselor si libertatilor persoanei si asigurarea accesului la justitie, atragerea investitiilor, excluderea reglementarii excesive, ajustarea legislatiei nationale la principiile dreptului international, in special la cele ale legislatiei Uniunii Europene. O alta prioritate la revizuirea standardelor de elaborare a actelor normative si initierea mecanismului de evaluare a impactului legislatiei este crearea premiselor pentru consolidarea securitatii juridice a agentilor economici, investitorilor straini etc.
225. Problemele-cheie in domeniu sint: finantarea insuficienta a organelor judiciare (fapt ce afecteaza impartialitatea judecatorilor si eficienta justitiei), managementul inadecvat al instantelor judecatoresti, neasigurarea principiului egalitatii partilor in proces, insuficienta informationala etc. Se impune, de asemenea, asigurarea selectionarii de cadre calificate pentru functiile de judecator, procuror, avocat, notar, grefier etc. si ridicarea nivelului de competenta profesionala a acestora prin infiintarea Institutului National al Justitiei, care sa asigure pregatirea initiala si instruirea continua a acestora. Institutul va trebui sa fie infiintat in baza Centrului pentru pregatirea si perfectionarea cadrelor din sistemul Ministerului Justitiei si al Procuraturii Generale, actualmente subordonat Ministerului Justitiei, si va contribui la formarea viitoarelor cadre din sectorul justitiei, precum si la instruirea continua a acestora, conditionata de modificarea frecventa a legislatiei.
226. Sistemul organizarii managementului justitiei nu este pe deplin ajustat la realitatile zilelor noastre. Astfel, structurile existente in Ministerul Justitiei, responsabile de administrarea sistemului judiciar, sint dispersate si nu desfasoara o activitate comuna si coerenta. De aceea, este necesar a crea o structura unica.
227. Reformarea sistemului de educatie juridica trebuie sa inceapa de la etapa instruirii universitare a viitorilor juristi. Vor fi luate masurile necesare pentru asigurarea unor standarde inalte si uniforme de instruire juridica si moralitate care sa constituie premisele admiterii in profesie. Instruirea juridica, inclusiv programele instruirii continue, vor urmari consolidarea abilitatilor juridice, constientizarea problemelor deontologice si a celor ce tin de drepturile omului, precum de administrarea adecvata a justitiei. Un alt obiectiv va fi ajustarea cunostintelor obtinute la cerintele economiei de piata, pietei muncii, precum si ale comertului exterior. Urmeaza a fi initiat si dezvoltat institutul propagarii cunostintelor juridice in vederea diminuarii nihilismului juridic din societate.
228. Din punct de vedere al influentei asupra cresterii economice si reducerii saraciei, institutul justitiei va asigura garantia ca obstacolele economice nu pot opri realizarea drepturilor persoanei in orice instanta judecatoreasca. Toate persoanele trebuie sa aiba dreptul la asistenta juridica necesara in procesul de judecata. Astfel, aspectele asigurarii accesului la justitie trebuie sa ia forma unei politici consecvente a statului in cadrul careia sa fie expres determinate si bine conturate categoriile de beneficiari ai unor asemenea servicii, genurile asistentei acordate. Intrucit cheltuielile de judecata constituie un impediment in realizarea justitiei, acestea ar trebui revazute. In acest context, sistemul cheltuielilor de judecata existent (cheltuielile de expertiza, taxa de stat, achitarea serviciilor avocatilor etc.) va fi analizat in vederea crearii unor mecanisme de stabilire a cheltuielilor de judecata reale si adecvate. Un alt aspect sensibil al asigurarii accesului la justitie il constituie necesitatea asigurarii accesului publicului larg la sursele de informare juridica (acces la unele versiuni electronice ale bazelor de date ale actelor normative, difuzarea unor materiale juridice cu caracter informativ, dezvoltarea continua a Centrului Republican de Informatii Juridice de pe linga Ministerul Justitiei etc.).
229. Executarea hotaririlor judecatoresti (atit penale, cit si civile) de asemenea are deficiente grave. In pofida reformelor realizate in domeniu, numarul de hotariri judecatoresti neexecutate ramine a fi foarte mare, fapt ce provoaca nemultumirea persoanelor implicate in acest proces.
230. Este ingrijoratoare situatia condamnatilor din penitenciare. Numarul detinutilor, precum si termenul de detentie sint in crestere. In prezent penitenciarele sint suprapopulate, conditiile de detinere in inchisori fiind calificate de diverse organisme nationale si internationale ca inumane si degradante. In acelasi timp, adoptarea anuala a legilor cu privire la amnistia unor categorii de persoane nu s-a dovedit a fi un remediu eficient.
231. Un alt aspect care trebuie abordat se refera la posibilitatea instituirii unor masuri orientate spre facilitarea solutionarii litigiului sau spre incurajarea concilierii partilor pe cale amiabila inainte de inceperea procedurii in instanta de judecata sau chiar pe parcursul procesului. Actualmente, institutul medierii este aplicabil doar in cazul procedurii penale. Introducerea acestui institut va permite a reduce considerabil cheltuielile persoanelor implicate in dezbateri judiciare si va contribui la micsorarea numarului de cauze examinate de catre instantele judecatoresti. Astfel se impune dezvoltarea si aplicarea in continuare a cailor alternative de solutionare a litigiilor.

Actiuni prioritare pentru anii 2004–2006

232. Legislatia:
i) revizuirea cadrului juridic normativ, precum si a standardelor de elaborare a reglementarilor in domeniul justitiei;
ii) instituirea unui mecanism de evaluare a influentei legislatiei asupra proceselor sociale si economice, stabilirea indicatorilor de evaluare etc.

233. Accesul la justitie:
i) elaborarea si implementarea politicii si legilor subsecvente in domeniul asistentei juridice garantate de stat;
ii) elaborarea mecanismelor de acordare a asistentei juridice gratuite paturilor defavorizate ale populatiei;
iii) asigurarea aplicarii permanente a cailor alternative de solutionare a litigiilor, inclusiv medierea si arbitrajul (judecata arbitrala);
iv) examinarea posibilitatilor de diminuare a cheltuielilor judiciare;
v) crearea conditiilor necesare in vederea asigurarii accesului publicului larg la informatia legala.

234. Sistemul judiciar:
i) realizarea unor studii si evaluari care sa vizeze diverse aspecte ale organizarii si functionarii justitiei din punct de vedere al protejarii drepturilor persoanei si al perspectivelor de dezvoltare economica durabila;
ii) ameliorarea posibilitatilor institutionale si organizarea adecvata a personalului justitiei, evaluarea performantelor; de la institutiile financiare nebancare sprijinite de Noile Initiative de Imprumut – RISP/BM. Proiectul de investitii si servicii r
iii) asigurarea accesului la echipamentul si tehnologiile informationale performante.

235. Dezvoltarea sistemului de educatie juridica:
i) revizuirea standardelor invatamintului juridic;
ii) optimizarea programului de studii si a planurilor de invatamint;
iii) initierea si dezvoltarea institutului de propagare a cunostintelor juridice.
Executarea eficienta a hotaririlor judecatoresti - evaluarea rezultatelor si a modului de functionare a sistemului actual de executare a hotaririlor judecatoresti.



1. Sistemul judecatoresc
1.1. Independenta sistemului judecatoresc

Principiul separarii puterilor in Republica Moldova si-a gasit realizarea in plan legal si institutional in cadrul unei reforme judiciare si de drept, care s-a declansat in 1996 in rezultatul adoptarii de catre Parlament a Conceptiei reformei judiciare si de drept in Republica Moldova. Conceptia prevede crearea cadrului legal adecvat si reformarea instutitionala.

Cadrul legislativ

Cadrul legal include urmatoarele documente de baza:

- Constitutia Republicii Moldova, adoptata la 29 iulie 1994;
- Legea privind organizarea judecatoreasca; nr.514-XIII din 06.07.1995;
- Legea privind statutul judecatorului; nr.544-XIII din 20.07.1995;
- Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, nr.947-XIII din 19.07.1996;
- Legea cu privire la colegiul disciplinar si la raspunderea disciplinara a judecatorilor, nr. 950-XIII din 19.07.1996;
- Legea privind colegiul de calificare si atestarea judecatorilor, nr.949-XIII din 19.07.96;
- Legea privind Curtea Suprema de Justitie, nr.789 –XIII din 26.03.1996;
- Legea cu privire la instantele judecatoresti economice, nr.970-XIII din 24.07. 1996;
- Legea cu privire la sistemul instantelor judecatoresti militare, nr.836-XIII din 17.05.1996;
- Legea cu privire la judecata arbitrala, nr.129-XII din 31.05.1994;
- Legea privind contenciosul administrativ, nr.793-XIV din 10.02.2000;
- Codul penal; nr.985-XV din 18.04.2002;
- Codul civil, nr.1107-XV din 06.06.2002;
- Codul de procedura civila, nr.225-XV din 30.05.2003;
- Codul de procedura penala, nr. 122-XV din 14.03.2003;
Conform normelor constitutionale au fost consfintite un sir de principii generale, cum ar fi: justitia constituie atributia exclusiva a statului (art.114 al Constitutiei Republicii Moldova), justitia se infaptuieste in numele legii (art.114 din Constitutie), se asigura dreptul la aparare (art.26), prezumtia nevinovatiei (art.21), egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice (art.16), se interzice infiintarea de instante extraordinare (art.115), se asigura independenta si inamovibilitatea judecatorilor si supunerea acestora numai legii (art.116), se garanteaza exercitarea cailor de atac (art.119) etc.

Cadrul institutional

In cadrul restructurarii sistemului judiciar s-a reusit de a introduce competenta judiciara in toate sferele de reglementare a relatiilor sociale. Instituirea instantelor specializate - judecatoria economica si judecatoria militara - a condus la specializarea judecatorilor. In acelasi timp, a fost modificat intr-un mod esential si statutul judecatorului, urmind ca acesta sa aiba la baza principiile independentei, impartialitatii si inamovibilitatii.
A fost instituita o noua structura responsabila de executarea hotaririlor judecatoresti non-privative de libertate si a deciziilor altor autoritati – Departamentul de executare a deciziilor judicare de pe linga Ministerul Justitiei, fapt care potrivit relatarilor a condus la o ameliorare nesemnificativa a situatiei in domeniu.
Procesul de reforma este complex si de lunga durata si experienta a demonstrat ca sistemul judiciar reformat dupa anul 1996 a inceput sa reprezinte un impediment in realizarea dreptului constitutional al persoanei vizind accesul liber la justitie. Desi reforma judiciara si de drept s-a promovat in decursul a mai multor ani, totusi, s-a reliefat necesitatea unei noi restructurari a judiciarului.
Conform Legii nr. 1471-XV din 21 noiembrie 2002 despre modificarea Constitutiei Republicii Moldova a fost pusa temelia unei noi organizari a sistemului instantelor judecatoresti, in scopul optimizarii acestuia, prin excluderea unei verigi, deoarece structura precedenta, in viziunea autoritatilor Republicii Moldova, s-a dovedit a fi foarte complexa. Prin adoptarea de catre Parlament la 8 mai 2003 a Legii nr. 191-XV cu privire la modificarea si completarea unor acte legislative, a fost stabilit mecanismul de implementare in practica a noului sistem de instante.

Probleme existente

Desi a fost adoptat un spectru foarte larg de acte legislative si normative in domeniu, au fost realizate multe restructurari in plan institutional, totusi au ramas foarte multe chestiuni nesolutionate si care, in mod evident, aduc atingeri nu numai imaginii justitiei, insa afecteaza grav nivelul de dezvoltare economica, sociala si politica a statului in general, imaginea si credibilitatea statului in plan extern.
In primul rind, chestiunea independentei sistemului judiciar urmeaza a fi abordata atit din aspectul independentei la nivel de organizare judiciara, a intregului sistem de instante, cit si din punctul de vedere al independentei fiecarui judecator in parte.
In aceasta ordine de idei, trebuie relevat faptul ca potrivit articolului 115 din Constitutia Republicii Moldova, justitia se infaptuieste prin Curtea Suprema de Justitie, prin curtile de apel si prin judecatorii. Organizarea instantelor judecatoresti, competenta acestora si procedura de judecata sint stabilite prin lege organica. La rindul sau, articolul 116 din Constitutia RepubliciiMoldova stabileste ca principiile independentei, impartialitatii si inamovibilitatii judecatorilor se reglementeaza potrivit legii, iar articolul 123 al Legii Supreme stipuleaza ca Consiliul Superior al Magistraturii, dupa regulile organizarii judiciare, asigura numirile, deplasarile, promovarile si masurile disciplinare fata de judecatori.
In aceasta ordine de idei este relevant faptul ca continutul aceste norme constitutionale lasa sa subziste o incertitudine regretabila in ceea ce priveste extensiunea puterilor respective ale Consiliului Superior al Magistraturii si ale Parlamentului.
O alta problema o constituie asigurarea financiara si tehnico-materiala a instantelor judecatoresti. Din cauza lipsei unei baze materiale adecvate si accesului la tehnologiile informationale performanente nu se reuseste sporirea operativitatii examinarii cauzelor in instante si nu se asigura accesul liber al persoanei la justitie. Articolul 121 al Constitutiei Republicii Moldova stabileste o norma foarte generala vis-a-vis de resursele financiare ale instantelor judecatoresti care sint aprobate de Parlament si sint incluse in bugetul de stat, iar toate indemnizatiile si alte drepturi ale judecatorilor sint stabilite prin lege. La rindul ei, aceasta norma isi gaseste o reflectare mai detaliata intr-un sir de legi organice cum sint Legea cu privire la organizarea judecatoreasca, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Legea cu privire la statutul judecatorului, etc. Asa fiind articolul 22 din Legea cu privire la organizarea judecatoreasca stabileste expres ca mijloacele financiare necesare bunei functionari a instantelor judecatoresti sint aprobate de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, si sint incluse la bugetul de stat. Aceste mijloace nu pot fi micsorate fara acordul Consiliului Superior al Magistraturii si se achita in mod regulat.
In principiu, aceasta norma nu suscita careva critici speciale, obiectivul aparent fiind cel de a asigura justitiei un buget ce ar garanta impartialitatea Justitiei. In practica, insa isca neliniste nivelul bugetar cuvenit justitiei in anii viitori si trebuie de intreprins toate actiunile si necesare ca instantele judecatoresti sa beneficieze de conditii de lucru adecvate, in aspectul respectarii principiului III al recomandarii Consiliului Europei R (94) 12.
O alta problema este ca sistemul organizarii managementului justitiei nu este pe deplin ajustat la realitatile zilelor noastre.
Analiza situatiei actuale arata ca structurile existente in Ministerul Justitiei, responsabile de administrarea sistemului judiciar in general sint dispersate si nu au o activitate comuna si coerenta, fapt ce influenteaza negativ asupra efecientei sitemului judiciar.
O problema deseori abordata in raport cu Consiliul Superior al Mgistraturii, este principiul prezentei membrilor ne-magistrati in Consiliul, care in sine nu este ceva contestabil si nu restringe principiul de independenta a corpului judiciar atita timp cit ne-magistratii nu constituie majoritatea.
Cit priveste independenta judecatorilor in parte, articolul 116 al Legii Fundamentale consacra expres ca judecatorii instantelor judecatoresti sint independenti, impartiali si inamovibili, potrivit legii. Judecatorii instantelor judecatoresti se numesc in functie de Presedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii pentru prima data pe un termen de cinci ani, iar dupa expirarea acestui termen ei vor fi numiti in functie pina la atingerea plafonului de virsta. In vederea realizarii normei constitutionale vizate articolul 11 din Legea cu privire la statutul judecatorului vine sa prezinte en detail mecanismul numirii judecatorilor.
O prevedere a articolului vizat in prezent suscita multe discutii si se refera la reglementarea potrivit careia „in cazul in care candidatura propusa pentru numirea in functia de judecator este respinsa de Presedintele Republicii Moldova sau, dupa caz, de Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii, la aparitia unor circumstante noi in favoarea candidatului, este in drept sa propuna in mod repetat aceeasi candidatura. Respingerea, inclusiv respingerea repetata, de catre Presedintele Republicii Moldova sau, dupa caz de Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii, la aparitia unor circumstante noi in favoarea candidatului, este in drept sa propuna in mod repetat aceeasi candidatura”. In acest aspect, trebuie remarcat faptul ca toate deciziile privind “viata” profesionala a magistratului trebuie sa fie adoptate de Consiliul si nu de puterea politica, daca se doreste respectarea independentei puterii judecatoresti si recomandarile Consiliului Europei.
Este necesar ca Consiliul Superior al Magistraturii sa fie constituit in majoritatea sa din judecatori alesi de catre omologii sai: astfel aceste corpuri vor realiza doua sarcini in acelasi timp: apararea independentei “externe” a magistraturii (in special vis-a-vis de alte puteri ale statului) si protejarea independentei “interne” a magistratilor (in special prin raportarea la “superiorii” lor). De asemenea, Consiliul Superior trebuie sa aiba competenta de a lua decizii si nu numai de a da avize, pentru a combate ideea privind ierarhia in cadrul corpurilor judecatoresti.
O alta deficienta grava a sistemului judiciar din Republica Moldova este formarea initiala a viitorilor judecatori si instruirea continua a judecatorilor in functie. In acest aspect urmeaza a contura citeva chestiuni principiale. Pregatirea magistratilor nu poate fi lasata in competenta presedintilor instantelor.
Este de de remarcat faptul ca conditia virstei de 30 de ani pare a fi prea limitativa. Daca luam in consideratie ca studentii de la drept isi iau licenta intre 23 si 25 de ani, atunci trebuie sa ne ingrijoreze faptul ca cei mai buni candidati vor fi “pierduti “ pentru magistratura, deoarece din momentul ce ei vor atinge conditia virstei cerute ei bineinteles vor gasi un serviciu mai atractiv.
Rezumind cele relatate se contureaza clar ideea ca toate reformele initiate de la proclamarea independentei Republicii Moldova nu au atins inca in totalmente scopul scontat si evident necesita a fi promovate in continuare, intru asigurarea unei garantii reale a independentei sistemului judiciar, cit in ansamblu, cit si a fiecarui judecator in parte.Toate aceste reforme indiscutabil vor avea un impact pozitiv asupra societatii, vor contribui la sporirea eficientei institutiilor acesteia si la cresterea increderii in justitie.

Prioritati pe termen scurt:

- consolidarea rolului si competentelor Consiliului Superior al Magistraturii;
- constituirea unei structuri unitare care va fi responsabila de activitatile legate de asigurarea tehnica, materiala, organizatorica si financiara a instantelor judecatoresti;
- elaborarea unui program de finantare a sistemului judiciar;
- asigurarea accesului la tehnologiile informationale performante, Internet sporirea independentei si responsabilitatii judecatorilor;
- asigurarea activitatii optimale si eficiente a componentelor sistemului judiciar prin intermediul dotarii acestora cu tehnica si informatia necesara.

Prioritati pe termen mediu:

- revizuirea integrala a cadrului legal ce se refera la conditiile de accedere la functia de judecator, garantiile acordate atit la numirea in functie cit si in procesul dezvoltarii carierei acestuia;
- ameliorarea capacitatilor institutionale si organizarea adecvata a managementului sistemului judiciar;
- asigurarea recrutarii persoanelor calificate pentru functiile de judecator si ameliorarea competentei profesionale a acestora prin crearea Institutului National al Magistraturii, care sa asigure formarea initiala (inexistenta pentru moment) si continua a acestora.

1.2. Cooperarea judiciara in materie civila si penala

 Cooperarea juridica si judiciara internationala si armonizarea reglementarilor interne cu normele europene reprezinta un instrument pentru participarea la realizarea unui spatiu juridic european armonios, simplificat si coerent, in care se reduc posibilitatile de aparitie a conflictelor de legi si durata desfasurarii diferitelor proceduri, creându-se totodata facilitati pentru cetatenii Republicii Moldova si straini, inclusiv pentru investitiile straine.


Cadrul legislativ

Cadrul legal este constituit din tratate si conventii internationale, si legi nationale:

- Conventia de la Haga privind procedura civila, la care Republica Moldova a aderat prin legea nr.1136-XII din 4 august 1992;
- Conventia europeana privind asistenta juridica in materie penala si Protocolul aditional la aceasta Conventie, Conventia fiind ratificata prin legea nr.1332-XIII din 26 septembrie 1997, iar Protocolul - prin Legea nr.150-XV din 17 mai 2001;
- Conventia Europeana cu privire la extradare si cele doua Protocoale Aditionale la aceasta Conventie, ratificate prin legea nr. 1183-XIII din 14 mai 1997, iar Protocoalele aditionale - prin Legea nr.268-XV din 21 iunie 2001 si, respectiv prin Legea nr.270-XV din 21 iunie 2001;
- Conventia de la New-York privind recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine, la care Republica Moldova a aderat prin hotarirea Parlamentului nr.87-XIV din 10 iulie 1997;
- Conventia CSI privind asistenta juridica si raporturile de drept in procesele civile, familiale si penale, ratificata prin hotarirea Parlamentului nr.402-XIII din 16 martie 1995;
- tratatele bilaterale privind asistenta juridica incheiate intre Republica Moldova si România, Ucraina, Federatia Rusa, Republica Lituania, Republica Letona si Republica Turcia;
- Conventia europeana privind transferul persoanelor condamnate;
- Conventia europeana privind spalarea banilor, depistarea, sechestrarea si confiscarea veniturilor provenite din activitatea infractionala;
- Conventiile Consiliului Europei penala si civila asupra coruptiei;
- Statutul Curtii Penale de la Roma;
- Constitutia Republicii Moldova din 29.07.1994;
- Legea privind organizarea judecatoreasca, nr. 514 – XIII din 06.07.1995;
- Codul de procedura civila, legea nr. 225XV din 30.05.2003;
- Codul de procedura penala, legea nr. 122-XV din 14.03.2003;
- Legea cu privire la Procuratura nr. 118-XV din 14 martie 2003;
- Regulamentul Ministerului Justitiei, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr. 129 din 15 februarie 2000.
Cadrul legislativ national in materia cooperarii judiciare nu este suficient, privit prin prisma evolutiei si dinamicii dezvoltarii statelor in ansamblu si gama raporturilor nou-aparute.


Cadrul institutional

Din perspectiva impactului si consecintelor sale, armonizarea pe care o presupune, cooperarea juridica si judiciara internationala are un rol important in crearea unui sistem juridic modern, corespunzator unui stat de drept, democratic, care serveste o societate vie si diversa. Republica Moldova trebuie sa fie pe deplin constienta de aceste interese si de avantajele existente si, mai ales, de cele care pot fi create prin rigoare si coerenta, actionând in consecinta in primul rind in vederea realizarii unuia dintre interesele fundamentale ale societatii Republicii Moldova - integrarea europeana.
Codul de procedura civila al Republicii Moldova stipuleaza ca modul de stabilire a relatiilor intre instantele judecatoresti din Republica Moldova si cele straine se determina de legislatia Republicii Moldova sau de tratatul international la care aceasta este parte. Astfel, delegarea instantei judecatoresti straine cu privire la efectuarea unor acte de procedura nu poate fi executata in cazul in care executarea ar fi in contradictie cu suveranitatea Republicii Moldova sau ar ameninta securitatea ei sau nu este de competenta instantei judecatoresti. Delegarea instantei judecatoresti straine se executa in modul stabilit de legislatia Republicii Moldova, daca tratatul international la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel. De asemenea, instantele judecatoresti ale Republicii Moldova pot da delegatii instantelor judecatoresti straine in vederea efectuarii unor acte de procedura.
Capitolul IX din Codul de procedura penala prevede principiile generale referitor la reglementarea juridica a asistentei juridice internationale, a conditiilor si modului de executare a cererilor de comisie rogatorie ale statelor straine, de transmitere a unor cereri de asistenta juridica formulate de instantele de urmarire penala din Republica Moldova, a principiilor procedurii de extradare atât in cazurile cind Republica Moldova este statul solicitat cit si atunci când este stat solicitant, principiile procedurii de recunoastere a sentintelor pronuntate de autoritatile judiciare straine, a celei de transfer de condamnati.
In contextul celor relatate trebuie relevat faptul ca adresarile privitor la asistenta juridica internationala in materie penala se fac prin intermediul Ministerului Justitiei sau al Procuraturii Generale direct si/sau prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe al Republici Moldova, cu exceptia cazurilor cind, pe baza de reciprocitate, se prevede o alta modalitate de adresare.
Legea cu privire la Procuratura, stabileste ca una din atributiile de baza ale procuraturii este asigurarea in limitele competentei sale a asistentei juridicein materie penala si colaborarea internationala in domeniul dreptului.
Potrivit Regulamentului Ministerului Justitiei, una din sarcinile principale a ministerului este participarea la protectia juridica internationala a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor. Intru realizarea acestui deziderat, o functie a Ministerului Justitiei se refera la prezentarea, in modul stabilit, a propunerilor vizind incheierea tratatelor internationale intre Republica Moldova si alte state cu privire la asistenta juridica si poarta tratativele respective; incheie acorduri privind colaborarea juridica cu organele respective ale statelor straine si organizatiile internationale, organizeaza indeplinirea tratatelor privind asistenta juridica, precum si altor tratate; pregateste propuneri privind aderarea Republicii Moldova la actele internationale in domeniul dreptului, furnizeaza, la cererea organizatiilor internationale, informatii privind legislatia, practica judiciara, colaboreaza cu organismele internationale in domeniul justitiei.
Totodata, trebuie remarcat faptul ca, potrivit legilor Republicii Moldova de ratificare a tratatelor internationale, aplicarea carora presupune implementarea unor activitati ce tin de cooperare in materia asistentei juridice, se face referire expresa la competentele Ministerului Justitiei si ale Procuraturii Generale . Astfel, cu titlu de exemplu poate fi invocata Legea recenta cu privire la ratificarea Conventiei penale privind coruptia, in corespundere cu articolul 2 al careia s-a stabilit ca autoritatile centrale responsabile pentru punerea in aplicare a Conventiei sint Procuratura Generala – pentru cererile de asistenta formulate in faza urmaririi penale, inclusiv pentru cererile de extradare si Ministerul Justitiei – pentru cererile de asistenta judiciare in faza de judecata si de executare a pedepsei, precum si pentru cererile de extradare.


Probleme existente

Cu toata evolutia pozitiva din acest domeniu din ultimul timp, legislatia procesual-penala nu este pe deplin conforma dispozitiilor unor conventii si tratate regionale, bi- si multilaterale.
Astfel, in caz de refuz de extradare a cetateanului Republicii Moldova este obligatorie preluarea urmaririi lui penale pentru infractiunea comisa in statul solicitant. Tratatele bilaterale cu unele state (Ucraina, România etc) prevad la fel transfer de proceduri represive in unele cazuri expres prevazute. Cu toate acestea in capitolul respectiv din CPP o astfel de procedura lipseste complet. Exista alte lipsuri in sectiunile ce se refera la extradare (spre exemplu cele legate de arestarea preventiva a persoanei ce urmeaza a fi extradata sau in cazul când persoana a carei extradare se solicita se afla in arest provizoriu in alt stat etc), de acordare a asistentei judiciare.
Centralizarea activitatilor legate de cooperarea judiciara, pare a fi prea sofisticata, tinind cont de dinamica proceselor, examinate la nivel global. Or, aceasta „centralizare exagerata” a atributiilor poate constitui un impediment evident pentru operativitatea examinarii cauzelor cu tenta transnationala. In vederea solutionarii acesteia Procuratura Generala accepta executarea cererilor de comisie rogatorie expediate ei in direct fie prin fax, telex sau prin orice alt mijloc ce lasa urma scrisa (cu transmiterea ulterioara a actelor pe calea prevazuta de lege) in baza principiului de reciprocitate stabilit cu unele procuraturi din spatiul CSI si europene.
Ramine in continuare sa persiste problema insuficientei resurselor umane, financiare, organizationale (mijloace de telecomunicatii moderne, accesul la tehologiile informationale performante, etc.), care sigur constituie un impediment substantial in cazul extinderii procedurilor de cooperare judiciara.
Un alt aspect al cooperarii judiciare internationale, care trebuie relevat este cel al necunoasterii sau cunoasterii superficiale de catre persoanele implicate in procesul de infaptuire a justitiei a normelor internationale in domeniul de referinta, lipsa unor „bune practici” si unor exemple concrete care sa fie mediatizate cit mai larg, in vederea raspindirii informatiilor despre procedurile aplicabile in cadrul cooperarii judiciare internationale.
Afara de cele expuse este necesara intensificarea cooperarii judiciare in cadrul proceselor regionale lansate in ultimii ani, destinate tarilor care si-au manifestat tendinta de a se integra in Uniune Europeana, cum ar fi spre exemplu Pactul de Stabilitate.
Pentru a consolida legaturile si participarea Republicii Moldova la procesul de emergenta al spatiului judiciar european, urmeaza a indeplini formalitatile necesare pentru semnarea si ratificarea mai multor conventii in domeniul asistentei juridice si judiciare adoptate in cadrul Consiliului Europei, si evident ajustarea cadrului normativ la prevederile acestora. Aceasta armonizare consecventa a legislatiei nationale, constituie o prioritate pentru Republica Moldova si, desigur, este considerata un pas important in conditiile tendintei tarii noastre de integrare in Uniunea Europeana.
Urmare a evaluarii situatiei la capitolul cooperarea judiciara a Republicii Moldova se distinge clar necesitatea stabilirii unor prioritati de ameliorare atit al cadrului legal, cit si al cadrului institutional.

Prioritati pe termen scurt:

 - elaborarea legii cu privire la asistenta (cooperarea) judiciara (juridica) internationala a Republicii Moldova, care ar reglementa intreg spectrul de asistenta, cum ar fi transferul de proceduri represive, de extradare, de transfer de condamnati etc.;
- ratificarea Conventiei Natiunilor Unite cu privire la combaterea criminalitatii organizate transfrontaliere si a Protocoalelor aditionale la aceasta;
- evaluarea multidimensionala a subiectilor si procedurilor existente din domeniul cooperarii judiciare, in vederea optimizarii acestuia si ajustarii noilor realitati de cooperare;
- desemnarea unor judecatori, procurori „de legatura” fie doar in cadrul curtilor de apel, in vederea descentralizarii si facilitarii activitatilor legate de cooperarea judiciara in materie penala si civila;
- initierea unor cursuri de formare a judecatorilor si procurorilor in domeniul cooperarii judiciare, precum si a functionarilor altor autoritati care sunt implicati in activitatii de colaborare internationala.

Prioritati pe termen mediu:

- organizarea unor seminare, conferinte internationale cu tematica cooperarii judiciare internationale destinate atit persoanelor care infaptuiesc, cit si celor care contribuie la infaptuirea justitiei;
- dotarea instantelor judiciare si a procuraturilor cu mijloace de telecomunicatii moderne, asigurarea accesului la tehnologiile informationale performante;
- participarea activa la procesele regionale lansate in domeniul cooperarii judiciare;
- incheierea acordurilor bilaterale in domeniul cooperarii judiciare, precum si ratificarea conventiilor multilaterale care vor contribui la facilitarea activitatilor in domeniul de referinta;
- contribuirea la asigurarea permanenta a compatibilitatii cadrului legal national cu prevederile tratatelor internationale in domeniul cooperarii judiciare si implementarea acestor norme in cadrul normativ intern.



Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C