Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje

Consolidarea societatii democratice

democratizarea pe domenii: a institutiilor democratice, a sistemului judiciar, eradicarea coruptiei, societatea civila, partide politice, institutia alegerilor, organizatiile sindicale, mass-media

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p. 1)

II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova



I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p. 1)

Democratia si suprematia legii

(1) Consolidarea stabilitatii si eficacitatii institutiilor care garanteaza democratia si suprematia legii.
- In contextul eforturilor de solutionare a problemei transnistrene, asigurarea reformei legislative si constitutionale in conformitate cu standardele europene, continuarea cooperarii la nivel de experti si consultanta cu Comisia de la Venetia si UE, precum si asigurarea unui cadru constitutional democratic si stabil atit pentru cetateni, cit si pentru institutiile de stat din Moldova (reintregita).
- Asigurarea functionarii corecte a Parlamentului, inclusiv reforma imunitatii parlamentare in corespundere cu propunerile facute de Consiliul Europei. Asigurarea desfasurarii democratice a alegerilor parlamentare în 2005 in conformitate cu standardele europene si eliminarea deficientelor ramase, identificate in cadrul recomandarilor OSCE / ODIHR.


II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

1. Stabilitatea institutiilor democratice

In urma proclamarii independentei de stat a Republicii Moldova, in vederea garantarii stabilitatii institutiilor si valorilor democratice, au fost adoptate si transpuse in viata prevederile unui sir important de acte legislative cu privire la multiple domenii ale vietii publice. Constitutia Republicii Moldova, adoptata la 29.07.1994, a stabilit principiile si valorile democratice de guvernare, a instituit principiul separatiei puterii in stat, creind astfel premisele unei dezvoltari democratice durabile.
Pe fundalul unui proces complex si dificil de reforma, o data cu transpunerea standardelor democratice si rigorilor economiei de piata in realitatea social-economica si politica din Republica Moldova, s-a produs treptat o accentuare a instabilitatii politice, determinata de denaturarea perceptiei functionarii puterilor intr-un stat democratic si de erodarea, in consecinta, a sistemului arhitecturii puterii. Aceasta tendinta negativa s-a manifestat si prin faptul ca de la proclamarea suveranitatii si pina acum in Moldova au avut loc alegeri parlamentare anticipate (1994, 2001) si s-a remarcat o anumita instabilitate guvernamentala. Perindarea guvernelor a fost determinata de: instabilitatea sistemului partidelor politice; de lipsa dialogului continuu, deschis si eficient dintre putere si opozitie, precum si de lipsa unei viziuni integratoare a elitei politice.

Prioritati pe termen scurt:

- respectarea riguroasa a principiului separatiei puterilor in stat;
- asigurarea consecventei in promovarea politicilor publice in conformitate cu normele si principiile democratice;
- promovarea consecventa si coerenta a directiilor prioritare de politica externa si, in special, a politicii de integrare europeana a Republicii Moldova;
- edificarea si mentinerea dialogului continuu, deschis si eficient dintre putere si opozitie;
- identificarea si valorificarea solutiilor integratoare pentru problemele majore cu care se confrunta societatea moldoveneasca;
- angajarea institutiilor puterii intr-un parteneriat de lunga durata cu reprezentantii societatii civile in procesul de integrare europeana a Republicii Moldova.

Prioritati pe termen mediu:

- asigurarea stabilitatii institutiilor democratice;
- ajustarea legislatiei nationale la cea a Uniunii Europene in domeniul libertatilor democratice;
- indeplinirea plenara a criteriului politic de la Copenhaga;
- intensificarea colaborarii Republicii Moldova in cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est si altor organisme regionale europene in scopul realizarii schimbului de experienta privind functionarea si consolidarea institutiilor democratice.

2. Sistemul judiciar

Autoritatile moldovenesti au depus eforturi apreciabile in vederea reformarii sistemului judiciar, eforturi concretizate prin adoptarea unui sir de legi fundamentate pe rigorile sistemelor judiciare europene si care constituie un prim-pas spre realizarile democratice in acest domeniu.
Reforma judiciara si de drept a fost lansata in urma adoptarii Hotaririi privind aprobarea Conceptiei reformei judiciare si de drept in Republica Moldova, nr. 152-XIII din 21.06.1994. Scopul reformei l-a constituit crearea cadrului legislativ si institutional pentru constituirea unui stat bazat pe drept si a unei economii de piata. Conceptia evoca necesitatea existentei unei autoritati judecatoresti independente si a unui mecanism eficient de protejare a drepturilor omului si proprietatii private. Conceptia a fost documentul care a determinat directiile prioritare ale restructurarii instantelor judecatoresti si a detaliat doua aspecte ale reformei: crearea cadrului legislativ adecvat si reformarea institutionala. 

 

 

Cadrul legislativ

Principalul pas in crearea cadrului legislativ si a unui stat de drept l-a constituit adoptarea Constitutiei Republicii Moldova, care consacra un capitol special autoritatii judecatoresti. Prin art.114 al Constitutiei se stipuleaza ca justitia constituie atributia exclusiva a statului. Alte principii constitutionale fundamentale presupun: infaptuirea justitiei in numele legii (art.114), dreptul la aparare (art.26), prezumtia nevinovatiei (art.21), egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice (art.16), interzicerea infiintarii de instante extraordinare (art.115), independenta si inamovibilitatea judecatorilor si supunerea acestora numai legii (art.116), garantarea exercitarii cailor de atac (art.119) etc.
Cadrul normativ in acest domeniu il constituie:
- Legea cu privire la Curtea Constitutionala, nr. 317-XIII din 13.12.1994;
- Legea privind organizarea judecatoreasca, nr. 514-XIII din 06.07.1995;
- Legea cu privire la statutul judecatorului, nr. 544-XIII din 20.07.1995;
- Legea cu privire la sistemul instantelor judecatoresti militare, nr. 836-XIII din 17.05.1996;
- Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, nr. 947-XIII din 19.07.1996;
- Legea cu privire la colegiul de calificare si atestarea judecatorilor, nr. 949-XIII din 19.07.1996;
- Legea cu privire la colegiul disciplinar si la raspunderea disciplinara a judecatorilor, nr. 950-XIII din 19.07.1996;
- Legea cu privire la instantele judecatoresti economice, nr. 970-XIII din 24.07.1996;
- Legea cu privire la avocatura, nr. 1260-XV din 19.07.2002;
- Legea cu privire la notariat, nr. 1453-XV din 08.11.2002;
- Legea cu privire la procuratura, nr. 118-XV din 14.03.2003.
De asemenea, in cadrul reformei judiciare si de drept au fost adoptate cele mai importante coduri:
- Codul penal, nr. 985-XV din 18.04.2002;
- Codul civil, nr. 1107-XV din 06.06.2002;
- Codul de procedura penala, nr. 122-XV din 14.03.2003;
- Codul de procedura civila, nr. 225-XV din 30.05.2003;
- Codul muncii, nr. 154-XV din 28.03.2003.

In prezent se definitiveaza noul Cod de executare si Codul contraventional.

Cadrul institutional

Daca in debutul procesului de reforma s-a optat pentru un sistem judiciar format din patru trepte, atunci in 2003 a fost pusa temelia unei noi organizari a sistemului instantelor judecatoresti, prin excluderea verigii tribunalelor. Ca urmare, justitia se infaptuieste in prezent prin intermediul urmatoarelor instante judecatoresti:
- Curtea Suprema de Justitie (CSJ);
- curtile de apel;
- judecatorii.
Alte realizari de natura institutionala vizeaza instituirea:
- Curtii Constitutionale (CC) – unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Republica Moldova;
- Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) – organ de organizare si autoadministrare a sistemului judecatoresc si garant al independentei puterii judecatoresti;
- judecatoriilor economice si militare – instante specializate;
- Departamentului de executare a deciziilor judiciare – structura, creata pe linga Ministerul Justitiei, responsabila de executarea hotaririlor judecatoresti nonprivative de libertate si a deciziilor altor autoritati.

Probleme existente

Chiar daca s-au inregistrat tendinte pozitive de reformare a sistemului judiciar in Republica Moldova, ele nu au produs efectele dorite pentru ca a lipsit consecventa si perseverenta guvernelor in vederea reformarii ireversibile a acestui sistem in spiritul conceptiei de reforma, normelor constitutionale si practicii internationale. Carentele existente in sistemul judiciar prejudiciaza imaginea justitiei, afecteaza nivelul de dezvoltare economica, sociala si politica a statului in general si reduce credibilitatea statului in plan extern. De aceea, devine imperioasa abordarea sistemica si multidimensionala a problemelor din sistemul judiciar.
Printre problemele existente in sistemul judiciar putem mentiona:
- instantele judecatoresti nu sint dorite a fi percepute de catre elita politica drept o ramura distincta a puterii de stat, fapt care explica imixtiunile celorlalte puteri in afacerile puterii judecatoresti;
- epurarile de cadre din sistemul judecatoresc, adeseori in virtutea altor criterii decit celor profesioniste;
- managementul inadecvat al instantelor judiciare;
- lipsa accesului la serviciile juridice si judiciare;
- calitatea scazuta a deciziilor;
- costul mare al serviciilor;
- judecatorii de rind nu sint reprezentati adecvat in structurile guvernamentale si nu au posibilitatea de a-si exprima interesele;
- neasigurarea principiului egalitatii partilor in proces;
- tergiversarea executarii deciziilor judiciare;
- numarul mare de hotariri judecatoresti neexecutate;
- lipsa transparentei in cazul organizarii concursurilor pentru ocuparea functiilor de judecatori, procurori etc. sau lipsa, in general, a unor astfel de concursuri;
- insuficienta informationala;
- dreptul impropriu al sefului statului si Parlamentului de a respinge in mod repetat candidatii propusi de CSM pentru functia de judecator, fapt care submineaza statutul CSM de organ independent al puterii judecatoresti;
- structurile existente in cadrul Ministerului Justitiei, responsabile de administrarea sistemului judiciar, sint dispersate si insuficient de coerente in activitatea pe care o desfasoara;
- inexistenta unor prevederi exprese referitor la institutia abilitata cu functii de control al activitatii judiciarului;
- autoritatea judecatoreasca depinde de finantarea ei de catre Executiv, finantare care acopera doar 70-80 la suta din necesitatile ei minime, afectind astfel impartialitatea judecatorilor si eficienta justitiei;
- baza tehnico-materiala si salarizarea sint inadecvate.

Prioritati pe termen scurt:

- promovarea prioritara a actiunilor de reforma, perfectionare si de consolidare a sistemului judiciar;
- cooperarea cu expertii Consiliului Europei si ai altor institutii europene si internationale in vederea armonizarii legislatiei nationale la standardele europene si internationale din acest domeniu;
- revizuirea standardelor de elaborare a reglementarilor in materie de justitie;
- adoptarea Codului administrativ, Codului procedurilor de executare, Codului aplicarii pedepselor, Codului privind infractiunile minore, Codului cu privire la locatiuni;
- reechilibrarea rolului Procuraturii in sistemul judiciar si armonizarea acestuia in raport cu apararea;
- definirea rolului si a functiilor Biroului Procurorului General;
- ameliorarea capacitatilor institutionale si organizarea adecvata a personalului justitiei;
- crearea unui mecanism de executare efectiva a deciziilor judecatoresti;
- aplicarea riguroasa a deciziilor judecatoresti;
- marirea numarului executorilor judecatoresti;
- elaborarea unei strategii de finantare a puterii judecatoresti;
- salarizarea adecvata a magistratilor;
- crearea unui Departament al Justitiei pe linga CSM, abilitat sa se ocupe de problemele finantarii sistemului judiciar;
- crearea Institutului National al Magistraturii;
- organizarea activitatilor de instruire si recalificare a judecatorilor, procurorilor, executorilor judecatoresti, grefierilor si a cadrelor Ministerului Justitiei;
- revizuirea standardelor invatamintului juridic;
- optimizarea programului de studii si a planurilor de invatamint juridic;
- examinarea posibilitatilor pentru reducerea costurilor serviciilor judiciare;
- asigurarea asistentei juridice pentru categoriile de persoane social-vulnerabile;
- informatizarea instantelor judecatoresti.

Prioritati pe termen mediu:

 - asigurarea unei independente reale a puterii judecatoresti;
- realizarea consecventa a masurilor de reforma, perfectionare si consolidare a sistemului judecatoresc;
- optimizarea activitatii sistemului judiciar si sporirea eficientei acestuia;
- examinarea conformitatii actelor normative cu reglementarile legislative ale Uniunii Europene din domeniul sistemului judiciar;
- asigurarea continuitatii reformei mecanismelor institutionale din sistemul judiciar;
- asigurarea unei asistente juridice calificate pentru paturile social-vulnerabile;
- dezvoltarea pietei serviciilor juridice cu respectarea drepturilor consumatorilor de astfel de servicii;
- imbunatatirea bazei tehnico-materiale a sistemului judiciar;
- crearea la nivel national a unei baze electronice de date de evidenta a cazurilor judiciare.

3. Eradicarea coruptiei
Cadrul legislativ

Inca de la inceputul statalitatii sale, Republica Moldova s-a confruntat cu o multitudine de probleme grave, generate direct sau indirect de fenomenul coruptiei si de cel al crimei organizate. De aceea, in perioada ce a urmat dupa declararea independentei Republicii Moldova au fost adoptate un sir de acte menite sa formeze cadrul necesar combaterii eficiente a coruptiei si crimei organizate. Intre acestea putem mentiona:
- Legea serviciului public, nr. 443-XIII, din 04.05.1995;
- Hotarirea pentru constituirea Comisiei speciale de exercitare a controlului asupra executarii legislatiei privind combaterea coruptiei, nr. 518-XIII din 07.07.1995;
- Legea privind combaterea coruptiei si protectionismului, nr. 900-XIII din 27.06.1996;
- Hotarirea Guvernului cu privire la Programul de stat privind combaterea criminalitatii, coruptiei si protectionismului pentru anii 1999-2002 si despre indeplinirea Hotaririi Parlamentului Republicii Moldova “Privind activitatea Procuraturii Generale si Ministerului Afacerilor Interne in combaterea crimei organizate si coruptiei, nr. 1017 din 04.11.1999;
- Decretul privind constituirea Consiliului coordonator in problemele combaterii coruptiei si criminalitatii, nr. 57-III din 28.05.2001;
- Legea privind aderarea Republicii Moldova la Grupul de State contra Coruptiei (GRECO), nr. 297-XV din 22.06.2001;
- Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, nr. 1104-XV din 06.06.2002;
- Legea privind declararea si controlul veniturilor si al proprietatii demnitarilor de stat, judecatorilor, procurorilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functie de conducere, nr. 1264-XV din 19.07.2002;
- Legea pentru aprobarea Regulamentului privind modul de organizare si functionare a Comisiei centrale de control al declaratiilor cu privire la venituri si proprietate si a Regulamentului privind modul de organizare a comisiilor departamentale de control al declaratiilor cu privire la venituri si proprietate, nr. 1576-XV din 20.12.2002;
- Legea pentru ratificarea Conventiei penale privind coruptia, nr. 428-XV din 30.10.2003;
- Legea pentru ratificarea Conventiei civile privind coruptia, nr. 542-XV din 19.12.2003.
Proportiile si importanta sferelor afectate de coruptie a impus abordarea sistemica si strategica a acestui fenomen, fapt care s-a materializat prin adoptarea Hotaririi pentru aprobarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si a Planului de actiuni pentru realizarea acesteia, din 16.12.2004.
Strategia imprima o noua dimensiune mecanismului de abordare a fenomenului coruptiei si constituie rezultatul constientizarii faptului ca dezradacinarea acestui flagel este imposibila doar prin aplicarea masurilor penal-restrictive, in acest scop fiind necesara imbinarea actiunilor de prevenire a coruptiei cu cele de depistare, instrumentare si sanctionare.

 

 

Cadrul institutional

Cadrul institutional cu privire la combaterea coruptiei il formeaza:
- Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei – organ de ocrotire a normelor de drept, specializat in contracararea infractiunilor economico-financiare si fiscale, precum si a coruptiei;
- Consiliul coordonator in problemele combaterii coruptiei si criminalitatii – organ infiintat pe linga Presedintele Republicii Moldova;
- Ministerul Afacerilor Interne;
- Procuratura Generala;
- Serviciul de Informatii si Securitate etc.
Una din realizarile importante de natura institutionala o constituie asocierea Republicii Moldova la doua initiative ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE): Initiativa Anticoruptie (SPAI) si Initiativa impotriva Crimei Organizate (SPOC).

Probleme existente

In pofida acestor realizari normative si institutionale, dupa mai multi ani de eforturi in vederea eradicarii coruptiei, s-a produs chiar o escaladare a acestui fenomen in mai multe sectoare ale vietii publice si private, avind un impact negativ enorm asupra calitatii guvernarii si dezvoltarii tarii.
Potrivit Transparency International, Republica Moldova se confrunta cu un grad sporit de coruptie, ocupind in 2004 locul 117, cu o cadere de 15 pozitii fata de 2003, intr-un clasament de 146 tari privind Indicele de Perceptie a Coruptiei, cele mai afectate domenii fiind medicina, invatamintul, politia si fiscul. Se poate constata astfel ca masurile luate sub aspect legislativ si institutional nu si-au gasit o aplicabilitate reala in practica, fapt care explica ineficienta lor si rezultatele minore atinse in aceasta directie.
Printre principalele probleme existente in acest domeniu putem mentiona:
- vointa si responsabilitatea politica deficienta;
- confuzia existenta la nivelul atributiilor autoritatilor specializate de stat;
- politica defectuoasa de cadre;
- incompetenta profesionala;
- gradului redus de transparenta, in special in cazul declararii veniturilor functionarilor publici;
- inzestrarea insuficiente a organelor de drept cu mijloace tehnice necesare;
- mentalitatea colectiva predispusa sa tolereze actele de coruptie;
- apatia si pasivitatea civica;
- traficul de influenta asupra mijloacelor mass-media;
- contradictiile dintre reglementarile nationale si cele ale conventiilor europene si internationale in domeniu.

Prioritati pe termen scurt:

- revizuirea cadrului normativ cu privire la coruptie in vederea inlaturarii contradictiilor si ambiguitatilor legislative existente;
- efectuarea expertizei proiectelor de legi cu privire la coruptie, atragind in acest proces experti internationali si organizatiile nonguvernamentale locale de profil;
- racordarea legislatiei nationale la conventiile internationale in domeniu, semnate de Republica Moldova;
- ratificarea Conventiei europene privind spalarea banilor, depistarea, sechestrarea si confiscarea veniturilor provenite din activitatea infractionala;
- adoptarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si a Planului de actiuni pentru realizarea acesteia;
- implementarea riguroasa a masurilor prevazute in Planul de actiuni pentru realizarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei;
- elaborarea si aprobarea proiectului de Lege cu privire la conflictul de interese, a codurilor etice ale functionarilor publici;
- elaborarea si aprobarea proiectului de Lege cu privire la lobbysm;
- optimizarea structurii si competentei institutiilor de stat, abilitate cu functii de prevenire si combatere a coruptiei;
- elaborarea si realizarea unor programe de pregatire profesionala pentru colaboratorii acestor institutii;
- asigurarea gradului necesar de autonomie a persoanelor menite de a preveni, urmari, ancheta si sanctiona infractiunile de coruptie;
- introducerea sistemului de ocupare a functiilor publice pe baza de concurs;
- asigurarea transparentei in cazul organizarii concursurilor pentru ocuparea functiilor publice;
- instituirea Comisiei Principale pentru Etica, sub egida Guvernului, cu functia de control asupra conformitatii persoanelor din serviciul public cu criteriile pe care trebuie sa le intruneasca un functionar public;
- crearea unui mecanism de aplicare efectiva a prevederilor Legii privind declararea si controlul veniturilor si al proprietatii demnitarilor de stat, judecatorilor, procurorilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere;
- asigurarea unui grad maxim de transparenta in cazul declararii veniturilor de catre functionarii publici;
- instituirea unui mecanism eficient de control al veridicitatii informatiei vizind veniturile si proprietatea functionarilor publici;
- sporirea transparentei sistemului de control de stat;
- elaborarea unor propuneri de creare a unui sistem informational integrat al organelor de drept si de control si elaborarea Regulamentului privind accesul si modul de functionare a acestui sistem;
- informarea opiniei publice cu privire la costurile si consecintele coruptiei;
- asigurarea conditiilor necesare desfasurarii jurnalismului de investigare;
- incurajarea cetatenilor de a informa direct autoritatile abilitate despre faptele de coruptie;
- elaborarea unui mecanism de implementare a Legii privind protectia de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor persoane care acorda ajutor la solutionarea cauzelor penale;
- facilitarea cooperarii intre institutiile cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei, precum si intre acestea, sectorul privat si societatea civila;
-antrenarea ONG-urilor la formularea, promovarea, implementarea si evaluarea masurilor anticoruptie.

Prioritati pe termen mediu:

- desfasurarea unor campanii de informare in masa privind efectele daunatoare economice si sociale ale fenomenului coruptiei pentru Republica Moldova, in vederea promovarii normelor etice de conduita si edificarii unei atitudini intolerante fata de faptele de coruptie;
- standardizarea legislatiei nationale cu privire la coruptie in raport cu uzantele legislative ale UE din acest domeniu;
- solicitarea asistentei institutiilor internationale de profil in vederea efectuarii expertizei actelor legislative si masurilor de combatere a coruptiei;
- generalizarea practicii si perfectionarea mecanismului de aplicare a Legii cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor;
- transpunerea efectiva a reglementarilor normative cu privire la coruptie in practica;
- combaterea traficului de influenta la orice nivel al sectorului public;
- perfectionarea procedurilor controlului de stat;
- asigurarea tehnico-materiala adecvata a structurilor de stat abilitate cu functii de combatere a coruptiei;
- participarea activa a Republicii Moldova in cadrul SPAI si SPOC.


4. Societatea civila

Cadrul legislativ

Activitatea ONG-urilor din Republica Moldova este reglementata de un sir de acte legislative, cele mai importante fiind:
- Legea cu privire la asociatiile obstesti, nr. 837-XIII din 17.05.1996;
- Legea cu privire la fundatii, nr. 581-XIV din 30.07.1999;
- Legea cu privire la filantropie si sponsorizare, nr. 1420-XV din 31.10.2002.

 

 

Cadrul institutional

- Sectia partide si alte organizatii social-politice din cadrul Ministerului Justitiei;
- Comisia de Certificare de pe linga Ministerul Justitiei – organ in competenta caruia intra recunoasterea statutului de utilitate publica pentru asociatii si fundatii, calitate atribuita in masura sa diferentieze organizatiile de utilitate publica de cele care urmaresc beneficiul mutual;
- Consiliul ONG-urilor – organ consultativ care are drept scop unificarea eforturilor comunitatii ONG-urilor in dezvoltarea societatii civile din Moldova.

Probleme existente

Desi in Republica Moldova sint inregistrate actualmente in jur de 3000 de ONG-uri, care acumuleaza in fiecare an un volum tot mai mare de resurse umane, financiare, materiale si institutionale, fapt care-i sporeste evident potentialul de actiune, rapoartele expertilor straini scot in evidenta faptul ca societatea civila moldoveneasca nu este inca suficient dezvoltata.
Printre principalele probleme existente in acest domeniu este de remarcat:
- incapacitatea statului de a elabora si aplica o strategie coerenta si rationala de utilizare a potentialului in continua crestere a acestui sector;
- procedura mai dificila de inregistrare a ONG-urilor care activeaza in mediu rural, deoarece inregistrarea lor are loc cu asentimentul consiliului local care se intruneste o data la trei luni;
- activismul scazut inca al organizatiilor obstesti din mediul rural;
- interactiunea dintre activitatile mediului asociativ, pe de o parte, si ale partidelor politice, sindicatelor din Republica Moldova, pe de alta parte, este inca destul de firava;
- abilitatile firave de advocacy ale organizatiilor obstesti;
- persista suspiciunea si lipsa de incredere intre ONG-uri, care afecteaza regruparea acestora pentru a putea fi mai lesne infruntate situatiile de problema si, implicit, ponderea lor sociala;
- inexistenta unui mecanism de coordonare eficienta a activitatii ONG-urilor;
- lipsa unui cod deontologic al organizatiilor din sectorul asociativ;
- cvasidependenta acestora de finantatorii externi;
- lipsa unui sprijin real din partea statului si mediului de afaceri in vederea sporirii rolului social al sectorului asociativ;
- statul este deseori ignorant fata de sectorul asociativ si putin receptiv la initiativele acestuia;
- reglementarea relativ confuza a activitatilor ONG-urilor si a taxarii acestora, astfel incit raportarea financiara existenta nu corespunde specificului sectorului.
Asigurarea cadrului legislativ si institutional cu privire la ONG-uri nu este conditia suficienta a dezvoltarii acestora. In conditiile actuale, se cere ca institutiile statului sa reactioneze cu maxima promptitudine la nevoile reale ale sectorului asociativ, care pot fi depistate doar in conditiile unui dialog permanent si eficient cu comunitatea ONG-urilor in vederea solutionarii amiabile si optime a problemelor de interes comun.


Prioritati pe termen scurt:

 - asigurarea participarii ONG-urilor la toate etapele procesului de promovare a politicilor publice atit la nivel local, cit si la cel national;
- facilitarea accesului ONG-urilor la informatia de interes public;
- incurajarea accesului ONG-urilor la mass-media publica;
- crearea conditiilor optime valorificarii cadrului legislativ existent cu privire la sectorul asociativ;
- reglementarea judicioasa a raportarii financiare a ONG-urilor, luind in consideratie specificul sectorului asociativ;
- instituirea unei modalitati de inregistrare operativa a organizatiilor neguvernamentale din mediul rural;
- incurajarea activitatii ONG-urilor din mediul rural;
- acordarea de asistenta complexa organizatiilor neguvernamentale din mediul rural, prin instruirea liderilor si a membrilor activi, prin implicarea lor in activitati regionale si nationale;
- asigurarea unei comunicari mai strinse intre administratia locala si ONG-uri;
- stimularea parteneriatului dintre comunitatea de ONG-uri, pe de o parte, si alti actori sociali, pe de alta parte;
- sporirea eficientei, rolului si largirea atributiilor Consiliului National al ONG-urilor;
- aprobarea noului Regulament al Consiliului National al ONG-urilor;
- identificarea directiilor comune de dezvoltare a organizatiilor obstesti;
- desfasurarea forumului ONG-urilor o data pe an;
- promovarea si respectarea efectiva de catre organizatiile necomerciale a unui cod deontologic;
- sporirea gradului de transparenta in activitatea Comisiei de certificare a utilitatii publice a ONG-urilor;
- incurajarea sustinerii organizatiilor neguvernamentale din partea statului si a agentilor economici;
- reglementarea si incurajarea prestarii de catre ONG-uri a serviciilor contra plata;
- editarea unei publicatii periodice de popularizare a sectorului asociativ;
- sporirea transparentei activitatii organizatiilor neguvernamentale prin intermediul difuzarii rapoartelor anuale (de activitate si financiare).

Prioritati pe termen mediu:

- elaborarea si aplicarea unei strategii coerente si optime de utilizare a potentialului mediului asociativ;
- asigurarea unui dialog perpetuu si eficient intre institutiile statului si cele ale societatii civile;
- asigurarea participarii active a ONG-urilor la elaborarea si promovarea politicilor sectoriale ale statului;
- implicarea cit mai activa a societatii civile in procesul de implementare a Planului de Actiuni RM-UE si a Strategiei de integrare europeana a Republicii Moldova, precum si in cadrul activitatilor de monitorizare si evaluare a realizarii prevederilor acestor documente;
- valorificarea potentialului de coalizare a sectorului asociativ;
- perfectionarea mecanismelor de coordonare a activitatii organizatiilor nonguvernamentale;
- asigurarea participarii ONG-urilor in cadrul campaniilor de informare si sensibilizare a opiniei publice privind importanta procesului de integrare europeana a Republicii Moldova;
- organizarea campaniilor de informare si sensibilizare a publicului larg privind situatia si problemele societatii civile;
- stimularea participarii ONG-urilor autohtone in cadrul programelor si proiectelor de natura transfrontaliera, mai cu seama in zona PSESE;
- depunerea eforturilor in vederea determinarii donatorilor sa-si armonizeze strategiile de finantare in raport cu necesitatile vitale ale Republicii Moldova si, implicit, ale societatii civile.
5. Partidele politice

Cadrul legislativ

Activitatea partidelor politice este reglementata de un sir de acte legislative, cele mai importante fiind:
- Legea privind partidele si alte organizatii social-politice, nr. 718-XII din 17.09.1991;
- Codul electoral, nr. 1381-XIII din 21.11.1997.
Legea privind partidele si alte organizatii social-politice a furnizat contextul necesar dezvoltarii pe baze democratice a pluripartitismului in Republica Moldova. In virtutea drepturilor si libertatilor garantate de acest act normativ, intr-o perioada relativ restrinsa pe scena politica din Republica Moldova au aparut citeva zeci de formatiuni politice, care, desi timid, au inceput sa adopte standardele care stau la temelia sistemelor de partid din statele occidentale avansate in materie de democratie. Procesul constructiei de partid a inceput cu intemeierea simultana a organizatiilor primare si a subdiviziunilor regionale, in scopul atragerii in rindurile membrilor de partid a unui numar cit mai mare de simpatizanti. Unele partide atit doctrinare, cit si mai putin doctrinare au reusit chiar sa-si constituie organizatii primare de partid in toate regiunile tarii, largindu-si astfel suportul electoral pentru antrenarea lor in cadrul alegerilor ce au urmat. In virtutea unor circumstante istorice favorabile, dar si datorita unui activism sporit si unui mesaj atractiv, citeva partide politice au reusit sa se individualizeze si evidentieze pe scena politica a Republicii Moldova, precum si sa-si puna in valoare ratiunile pentru care au fost constituite.
In acelasi timp, au inceput sa se profileze primele fenomene negative inerente luptei pentru putere, cel mai important fiind detinerea puterii ca scop in sine. In consecinta, modificarile operate ulterior Legii privind partidele si alte organizatii social-politice, cit si Codului electoral au vizat, in fond, restringerea libertatilor de care beneficiau initial partidele. Caracterul restrictiv al textului ulterior al acestor documente rezulta, in general, in reducerea fortata a numarului de partide, de la circa 60 la 31, si in cresterea numarului de voturi nereprezentate in Legislativ.

 

Cadrul institutional

- Sectia partide si alte organizatii social-politice din cadrul Ministerului Justitiei.

Probleme existente

Salubrizarea mediului politic, vazuta drept un mijloc de inlaturare din viata politica a formatiunilor politice slabe, a contribuit doar partial la consolidarea sistemului de partide din Republica Moldova. Marea majoritate a formatiunilor, care au supravietuit procedurii de reinregistrare, au ramas la fel de firave, amorfe si lipsite de vizibilitate. Pe de alta parte, rezultate pozitive nu s-au inregistrat nici in ceea ce priveste calitatea vietii politice, caracterizata dimpotriva prin acutizarea luptei politice datorita reliefarii vadite a intereselor de grup, lipsei de flexibilitate a partidelor politice, precum si erodarii continue a spiritului conciliant al acestora.
Principalele deficiente existente in acest domeniu sint:
- ignorarea intereselor si drepturilor partidelor de opozitie;
- degradarea dialogului si conlucrarii dintre partidele politice;
- existenta unor confruntari deschise si acute intre principalele formatiuni politice;
- existenta unor sanctiuni pentru antrenarea copiilor in actiuni politice sau asocierea acestora in formatiuni politice, precum si a unor conditii suplimentare pe care vor trebui sa le indeplineasca deputatii atunci cind vor intentiona sa organizeze mitinguri, intruniri sau alte manifestatii publice, prin adoptarea Legii pentru modificarea unor acte legislative referitoare la modul de organizare si participare la manifestatii publice;
- stigmatizarea reciproca a formatiunilor politice in cadrul campaniilor electorale, fenomen care are repercusiuni negative asupra climatului politic din tara in perioadele postelectorale;
- inadvertentele din Legea privind partidele si alte organizatii social-politice.
In prezent in Republica Moldova exista 21 de formatiuni politice, cele mai puternice fiind: PCRM, AMN, PPCD, PDM, PSL si PSDM. Cu mici exceptii, celelalte formatiuni politice sint slabe, pasive si amorfe, activizindu-se arareori si in perioada campaniilor electorale. Activitatea unora dintre acestea este pur formala, ele neavind resurse suficiente si nici chiar potentialul uman necesar pentru antrenarea lor in campaniile electorale.
Date fiind profunzimea si complexitatea efectelor nocive ale luptei politice neloiale, precum si apropierea scrutinului parlamentar din 2005, se impune reconsiderarea neintirziata a bazelor dialogului politic dintre formatiunile politice din Republica Moldova. Remedierea situatiei de confruntare acuta si continua dintre formatiunile noastre politice impune angajarea imediata a acestora intr-un dialog deschis, onest, flexibil si perpetuu, considerarea doleantelor opozitiei parlamentare si extraparlamentare, temperarea tendintelor recalcitrante ale liderilor de partid si depasirea situatiilor de problema prin consens si compromis in favoarea intereselor sociale majore.

Prioritati pe termen scurt:

 - restabilirea raporturilor firesti unei societati democratice dintre partidele politice;
- asigurarea unui dialog reciproc avantajos dintre formatiunile politice;
- consolidarea si respectarea stricta a drepturilor partidelor de opozitie;
- considerarea doleantelor opozitiei parlamentare si extraparlamentare;
- garantarea accesului opozitiei parlamentare si extraparlamentare la mass-media publica;
- ajustarea Legii privind partidele si alte organizatii social-politice la continutul reglementarilor legislative corespunzatoare din Uniunea Europeana;
- modificarea Legii privind statutul deputatului in vederea garantarii in mod univoc a irevocabilitatii mandatului de deputat;
- eliminarea sanctiunilor pentru antrenarea copiilor in eventuale actiuni de protest.

Prioritati pe termen mediu:

 - crearea conditiilor favorabile dezvoltarii sistemului de partide din Republica Moldova;
- stimularea coalizarii formatiunilor politice in favoarea intereselor sociale majore;
- asigurarea participarii reprezentantilor diferitelor partide politice in administratia de stat;
- temperarea tendintelor recalcitrante de abordare a problemelor sociale de catre liderii formatiunilor politice;
- adoptarea consensului si compromisului ca singurele metode viabile de depasire a disensiunilor dintre partidele politice;
- sprijinirea si promovarea politicii de integrare europeana a Republicii Moldova pe consensul larg al fortelor politice din Moldova.


6. Institutia alegerilor

Cadrul legislaitv
In prezent, principalul act legislativ care reglementeaza procesul electoral in Republica Moldova este:
- Codul electoral, nr. 1381-XIII din 21.11.1997.
Codul electoral al Republicii Moldova a pastrat sistemul electoral proportional deplin (o tara – o circumscriptie electorala), introdus in 1993 in debutul procesului de reforma electorala prin Legea privind alegerea Parlamentului.
Codul electoral a unificat si standardizat procedurile electorale dintr-un sir de acte normative cu privire la diferite tipuri de alegeri si referendum, cu care s-a operat pina la aprobarea acestui cod, intre care:
- Legea cu privire la referendum, nr. 1040-XII din 26.05.1992;
- Legea cu privire la alegerile locale, nr. 308-XIII din 07.12.1994;
- Legea privind alegerile pentru functia de Presedinte al Republicii Moldova, nr. 833-XIII din 16.05.1996;
- Legea privind revocarea primarului satului (comunei), orasului, nr. 1133 din 02.04.1997.
La 5 iulie 2000, a fost modificata Constitutia Republicii Moldova, trecindu-se de la forma de guvernamint semiprezidentiala la cea parlamentara. In urma modificarii acesteia, alegerea sefului statului este reglementata de:
- Legea cu privire la procedura de alegere a Presedintelui Republici Moldova, nr. 1234-XIV din 22.09.2000, potrivit careia acesta este ales de catre organul legislativ cu votul a cel putin 3/5 din numarul total de deputati.

 

 

Cadrul institutional

Principalul organ de administrare a procesului electoral in Republica Moldova este:
- Comisia Electorala Centrala (CEC) – institutie a puterii de stat specializata in gestiunea diferitelor tipuri de alegeri si referendumuri din Republica Moldova.
Instituirea unui asemenea organ cu activitate permanenta a fost dictata de necesitatea gestiunii alegerilor, cit si a procesului electoral in perioadele dintre alegeri.

Probleme existente

Recenta tranzitie a Republicii Moldova spre o societate democratica a fost, in general, caracterizata in termeni pozitivi datorita alegerilor pluraliste desfasurate in mod succesiv si relativ transparent, in cadrul carora puterea de stat a fost transmisa de la un partid sau coalitie catre alte formatiuni fara violenta. Chiar daca in cadrul lor au fost inregistrate mai multe incalcari ale legislatiei electorale, acestea nu au fost apreciate ca fiind in masura sa aiba un impact semnificativ asupra rezultatelor finale. De aceea, misiunile de observare a alegerilor efectuate de organizatiile internationale si locale specializate au considerat ca alegerile s-au desfasurat, in principiu, in conformitate cu normele si standardele internationale. Cele mai frecvente incalcari ale legislatiei electorale in vigoare au constat in:
- utilizarea resurselor administrative;
- finantarea obscura a campaniilor electorale;
- utilizarea mijloacelor media in interesul partidului sau coalitiilor de guvernamint.
Cu toate acestea, in cazul alegerilor locale din 2003 au fost semnalate, in comparatie cu campaniile electorale precedente, mai multe incalcari ale cadrului legislativ in vigoare, fapt pentru care scrutinul pentru alegerea organelor administratiei publice locale din 2003 a fost calificat drept mai putin liber si corect decit scrutinele anterioare. Pe linga rezervele traditionale pe care le exprima OSCE/ODIHR la finalul unei campanii electorale desfasurate in Republica Moldova, in cazul alegerilor locale din 2003 observatorii internationali acreditati de aceasta institutie au mai semnalat:
- obstructia agitatiei electorale desfasurate de opozitie;
- arestarea unor candidati din opozitie si amenintarea altora cu arest;
- supravegherea stricta a ordinii publice de catre Ministerul de Interne, ceea ce a impiedicat desfasurarea unei campanii electorale mai active etc.
Pe linga deficientele cronice ale procesului electoral si cele remarcate la alegerile locale din 2003, se mai impune considerarea urmatoarelor carente de natura electorala:
- confuziile de natura reglementativa;
- fixarea tardiva a datei alegerilor;
- formarea tirzie a consiliilor electorale de circumscriptie si a birourilor sectiilor de votare;
- intocmirea tardiva si deficienta a listelor electorale;
- nerespectarea cerintei privind afisarea listelor electorale cu 10 zile inainte de ziua alegerilor;
- inexistenta unui registru integrat la care ar avea acces autoritatile locale pentru verificarea listelor electorale;
- baremul electoral excesiv de 6% pentru un partid si de 3% pentru candidatii independenti;
- pragul electoral succesiv de 6% pentru un partid, de 9% pentru doua si de 12% pentru trei si mai multe partide;
- participarea extrem de redusa la alegeri a cetatenilor moldoveni aflati la munci peste hotare si a celor din Transnistria;
- ruptura vizibila dintre cei alesi si alegatori (60-75% din deputati sint din Chisinau);
- obstructia initiativei de revizuire a sistemului electoral, in conditiile existentei unui numar suficient de semnaturi valide pentru initierea referendumului in aceasta problema.

Prioritati pe termen scurt:

- elaborarea unui cod de conduita electorala care sa fie propus pentru semnare de catre partidele politice;
- eliminarea inconsistentelor Codului electoral, Conceptiei si Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale in mass-media;
- reflectarea echitabila si onesta in mass-media a conduitei electorale a partidelor politice;
- extinderea timpului de antena gratuit pentru concurentii electorali in mijloacele audiovizuale publice;
- asigurarea delimitarii stirilor cu caracter electoral de alte segmente de stiri;
- realizarea unei delimitari clare a stirilor cu caracter electoral de publicitatea electorala, prin utilizarea unor titluri si semnale de identificare distincte;
- interzicerea publicitatii electorale fara indicarea concurentului electoral;
- asigurarea obligatorie a emisiunilor de dezbateri la posturile publice tv si radio in perioada campaniilor electorale;
- asigurarea accesului egal si gratuit al concurentilor electorali in cadrul emisiunilor de dezbateri;
- efectuarea expertizei amendamentelor la legislatia electorala referitoare la reflectarea campaniei electorale in mass-media de catre expertii locali si internationali in domeniu;
- modificarea art.25 (1) al Codului electoral in sensul acordarii dreptului unei minoritati formate din trei-patru membri ai CEC de a convoca sedintele acesteia;
- instituirea unui birou sau centru informational al CEC care ar organiza briefing-uri, conferinte de presa, ar oferi informatii presei si altor persoane si organizatii interesate;
- modificarea Codului electoral in sensul crearii posibilitatii de pregatire a listelor electorale si de constituire a circumscriptiilor electorale administrative cu mult inainte de datele-limita fixate in prezentul cod;
- extinderea termenelor pentru afisarea listelor electorale de la 10 zile la cel putin 20 de zile inainte de ziua alegerilor;
- identificarea unei proceduri clare in conformitate cu care numai un membru al biroului electoral sa fie imputernicit sa ia buletinele de vot dupa deschiderea urnelor de votare, pe care sa le puna in teancuri separate in functie de concurentul electoral corespunzator;
- asigurarea fiecarei sectii de votare cu un proces-verbal de dimensiuni mari, in care vor fi trecute rezultatele numararii voturilor;
- reducerea pragului electoral pentru partide sau blocuri electorale pina la 4%;
- reducerea pragului electoral pentru candidatii independenti pina la 1% sau excluderea acestuia in general;
- identificarea unor modalitati de valorificare a votului cetatenilor moldoveni aflati la munci peste hotare;
- completarea Codului electoral prin stabilirea unor sanctiuni in caz de incalcare a reglementarilor legislative cu privire la alegeri, cit si a unui mecanism de control al respectarii normelor respective;
- initierea referendumului legislativ privind modificarea sistemului electoral existent si adoptarea masurilor ce vor reiesi din rezultatele lui.

Prioritati pe termen mediu:

- perfectionarea mecanismelor de intocmire si actualizare a listelor electorale;
- sporirea gradului de securitate al buletinelor de vot;
- introducerea urnelor transparente de vot pentru diminuarea fraudelor electorale prin manipulari cu buletinele de vot;
- modificarea Codului electoral astfel incit sa fie garantata posibilitatea partidelor parlamentare de opozitie de a influenta modalitatea de constituire a CEC;
- desfasurarea unor programe de educatie electorala, in special in perioadele preelectorale si electorale.


7. Mass-media

Cadrul legislativ

Primele documente importante prin care a fost proclamata si consfintita libertatea presei au fost:
- Constitutia Republicii Moldova, adoptata la 29.07.1994;
- Legea presei, nr. 243-XIII din 26.10.1994;
- Legea audiovizualului, nr. 603-XIII din 03.10.1995;
- Hotarirea despre Conceptia sustinerii de catre stat si promovarii mijloacelor de informare in masa in anii 1999-2003, nr. 277-XIV din 11.02.1999;
- Legea privind accesul la informatie, nr. 982-XIV din 11.05.2000.
Moldova si-a luat angajamentul respectarii drepturilor si libertatilor presei si prin aderarea la citeva acte internationale importante, intre care:
- Declaratia universala a drepturilor omului (Hot. Parl. nr. 217-XII din 28.07.1990);
- Pactul international cu privire la drepturile civile si politice (Ratificat prin Hot. Parl. nr. 217-XII din 28.07.1990);
- Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale (Ratificat prin Hot. Parl. nr. 217-XII din 28.07.1990);
- Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Ratificata prin Hot. Parl. nr. 1298-XIII din 24.07.1997).
In urma crizei politice din 2002, Parlamentul a dat curs recomandarii APCE de transformare a Companiei de Stat “Teleradio-Moldova” intr-o institutie publica, adoptind:
- Legea cu privire la institutia publica nationala a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova”, nr. 1320-XV din 26.07.2002.
Desi ulterior s-au operat mai multe modificari la continutul acestei legi, in vederea perfectionarii acesteia, disputele in jurul Companiei “Teleradio-Moldova” nu s-au incheiat, fiind criticate, in principal, mecanismul de constituire a CO al Companiei si decizia de lichidare juridica a acesteia, procedura vazuta drept un subterfugiu pentru debarasarea de ziaristii incomozi.
Un interes sporit pentru postul national de televiziune a existat pe intreaga perioada de independenta a Republicii Moldova si se datoreaza faptului ca acesta este principalul mijloc de informare in masa si singurul canal tv care are acoperire pe intreg teritoriul tarii, fapt pentru care nici o formatiune politica sau coalitie de partide din cele care s-au perindat la guvernare in Republica Moldova nu a dorit sa scape de sub control televiziunea nationala.
In pofida primelor realizari din aceasta sfera, materializate prin constituirea unui cadru legislativ relativ favorabil functionarii nestingherite a presei in conformitate cu uzantele internationale in domeniu, nu se poate constata inca o consolidare a sectorului, fapt care se poate realiza prin valorificarea judicioasa a bazei legislative existente si a avantajelor pe care le poate oferi cadrul de conlucrare eficienta si armonioasa dintre autoritati si mass-media.

 

 

Cadrul institutional

- Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) – organ de stat autorizat sa licentieze si sa supravegheze mijloacele de informare in masa, sa vegheze asupra respectarii libertatii de expresie si sa propuna regulamenteprivind reflectarea in presa a campaniilor electorale.


Probleme existente

Principalele probleme existente in acest domeniu constau in:
- cenzura de la posturile nationale de televiziune si radio;
- utilizarea mijloacelor media publice, cu precadere, in interesele puterii politice;
- gradul redus de transparenta in procesul de transformare a Companiei “Teleradio-Moldova” intr-o institutie publica;
- tendinta autoritatilor publice de subordonare a presei scrise;
- suspendarea sau periclitarea activitatii unor institutii mass-media;
- tratamentul discriminator fata de mass-media privata;
- accesul limitat la informatiile furnizate de mass-media in zonele rurale;
- caracterul nejustificat, supradimensionat si discriminator al unor decizii emise de CCA;
- accesul limitat la informatiile de interes public;
- inexistenta unor criterii legislative clare privind delimitarea informatiei ce tine de viata privata de problemele ce constituie interes public deosebit;
- hartuirea autorilor articolelor de investigatie;
- inexistenta unor mecanisme de protectie reala a jurnalistilor;
- lipsa unui plafon maxim al compensatiei prejudiciului moral cauzat de lezarea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale.
Situatia dificila a presei din Republica Moldova impune ameliorarea acesteia, prin reconsiderarea urgenta a politicilor statului in acest domeniu, racordate la valorile si standardele impartasite de comunitatea europeana.

Prioritati pe termen scurt:

- elaborarea si implementarea in spiritul valorilor democratice a unei conceptii de sustinere a mijloacelor de informare in masa;
- transpunerea in viata a reglementarilor legislative de natura democratica cu privire la mass-media;
- modificarea Codului civil in sensul stabilirii unui plafon maxim al compensatiei prejudiciului moral cauzat de lezarea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale;
- asigurarea unui grad sporit de transparenta in activitatea Companiei “Teleradio-Moldova”;
- garantarea unei independente reale a Companiei “Teleradio-Moldova” si a celorlalte mijloace de informare in masa;
- respectarea principiilor obiectivitati si profesionalismului in procesul de angajare a colaboratorilor Companiei “Teleradio-Moldova”;
- asigurarea unei independente reale a CCA;
- crearea conditiilor pentru sporirea calitatii deciziilor CCA;
- asigurarea conlucrarii eficiente dintre stat si institutiile media;
- adoptarea unui tratament nediscriminatoriu fata de mijloacele media independente;
- eliminarea cenzurii presei;
- asigurarea accesului jurnalistilor la informatiile de interes public detinute de institutiile guvernamentale, in vederea sporirii gradului de transparenta in activitatea acestora;
- stabilirea unor criterii legislative clare privind delimitarea informatiei ce tine de viata privata de problemele ce constituie interes public deosebit;
- difuzarea emisiunilor de dezbateri cu participarea opozitiei politice;
- crearea unei retele alternative de difuzare a presei;
- implementarea proiectelor in vederea consolidarii mass-media locale;
- elaborarea si implementarea unor programe de stat privind facilitarea accesului la informatie pentru populatia din zonele rurale.

Prioritati pe termen mediu:

garantarea plenara a libertatii de expresie;
asigurarea continuitatii in directia promovarii politicilor statului cu privire la consolidarea sectorului mediatic;
crearea conditiilor optime legislative, institutionale de dezvoltare si consolidare a sectorului mediatic;
elaborarea si implementarea proiectelor vizind sprijinirea dezvoltarii retelelor transfrontaliere de mass-media;
crearea conditiilor favorabile dezvoltarii presei independente;
crearea de structuri mixte independente ce ar urma sa reglementeze disensiunile aparute in domeniul audiovizualului;
expertizarea viitoarelor reglementari in domeniul media si ajustarea lor la rigorile UE din acest domeniu.


8. Organizatiile sindicale

Cu un an inainte de proclamarea independentei Republicii Moldova, Congresul al XI-lea al Sindicatelor din Moldova, exprimind vointa membrilor de sindicat de a iesi de sub tutela sindicatelor sovietice, tendinta lor spre renovarea si consolidarea miscarii sindicale, a declarat crearea, pe principii benevole, a Federatiei Generale a Sindicatelor din Republica Moldova (FGSRM), care a reunit 25 sindicate de ramura. La Congresului al II-lea al FGSRM, din octombrie 1995, s-a accentuat necesitatea reformarii activitatii si consolidarii de mai departe a miscarii sindicale din republica, aceasta tendinta gasindu-si reflectare in Statutul si Programul de activitate ale FGSRM pentru anii 1995-2000. Potrivit acestor documente, sindicatele si-au propus drept scop primordial apararea drepturilor salariatilor in relatiile de munca, a intereselor lor profesionale si social-economice.
In decembrie 2000 14 sindicate ramurale s-au separat de FGSRM si au constituit Confederatia Sindicatelor Libere “Solidaritate” (CSLS), organizatie care intruneste in prezent circa 126 000 membri. FGSRM s-a reorganizat in Confederatia Sindicatelor din Republica Moldova (CSRM), care este si succesorul de drept al FGSRM. Cele 8 sindicate afiliate CSRM intrunesc actualmente 455 880 membri.

 

 

Cadrul legislativ

In prezent activitatea sindicatelor este garantata de un cadru legislativ relativ complex, care include:
- Constitutia Republicii Moldova, adoptata la 29.07.1994;
- Legea sindicatelor, nr. 1129-XIV din 07.07.2000;
- Codul muncii, nr. 154-XV din 28.03.2003 etc.
Constitutia Republicii Moldova stipuleaza prin art. 42 alin. (1) ca “orice salariat are dreptul de a intemeia si de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselor sale”, in timp ce alin. (2) al aceluiasi articol statueaza ca “sindicatele se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit cu statutele lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apararea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor”.
Legea sindicatelor este principalul act normativ care reglementeaza raporturile sociale ce apar in legatura cu realizarea de catre cetateni a dreptului constitutional de a intemeia si de a se inscrie in sindicate. Ea stabileste cadrul juridic al intemeierii si garantiile activitatii sindicatelor, reglementeaza relatiile lor cu autoritatile publice, patronii si cu asociatiile acestora. Legea defineste o serie intreaga de notiuni specifice, sindicatele fiind organizatii obstesti din care fac parte, pe principii benevole, persoane fizice unite dupa interese comune, inclusiv ce tin de activitatea lor, si constituite in scopul apararii drepturilor si intereselor profesionale, economice, de munca si sociale colective si individuale ale membrilor lor. Documentul statueaza prioritatea reglementarilor internationale in domeniu la care Moldova este parte asupra celor nationale in cazul in care cele din urma vin in contradictie cu primele.
Importanta este si prevederea conform careia sindicatele sint independente in activitatea lor fata de autoritatile publice de toate nivelurile, fata de partidele politice, fata de asociatiile obstesti, fata de patroni si asociatiile acestora, nu sint supuse controlului lor si nu li se subordoneaza. In aceeasi ordine de idei, Legea sindicatelor interzice influentarea asupra persoanelor prin amenintare sau mituire, prin promisiuni in scopul de a le obliga sa renunte la inscrierea in sindicat, sa iasa dintr-un sindicat si sa se inscrie in alt sindicat etc. Documentul se refera, de asemenea, la modalitatea intemeierii si inregistrarii sindicatelor, la drepturile lor de baza, printre care putem mentiona: dreptul la apararea intereselor membrilor de sindicat; dreptul de a participa la administrarea treburilor publice; dreptul de a participa la elaborarea proiectelor de programe social-economice si de acte juridice; dreptul la negocieri colective, la incheierea contractelor colective de munca si la exercitarea controlului asupra executarii lor; drepturile in domeniile protectiei muncii si sociale a lucratorilor; dreptul de participare la solutionarea litigiilor individuale si colective de munca etc.
Codul muncii cuprinde 14 titluri si reglementeaza totalitatea raporturilor individuale si colective de munca, controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, jurisdictia muncii, precum si alte raporturi legate nemijlocit de raporturile de munca.
Noul Cod al muncii reconfirma prevederile constitutionale cu privire la dreptul salariatilor de a se asocia in sindicate si de a fi membri de sindicat. Documentul defineste notiunea de parteneriat social, stabileste partile parteneriatului social la nivel national, ramural, teritorial si de unitate, acestea fiind sindicatele, patronatele si autoritatile publice, si stipuleaza principiile de baza ale parteneriatului social, printre care sint de remarcat: legalitatea, egalitatea partilor, executarea obligatorie a contractelor colective de munca, a conventiilor colective si a altor intelegeri, controlul asupra indeplinirii contractelor colective de munca si a conventiilor colective, raspunderea partilor pentru nerespectarea angajamentelor asumate, favorizarea de catre stat a dezvoltarii parteneriatului social. Pentru fiecare nivel al parteneriatului social – national, ramural, teritorial si de unitate – Codul muncii instituie structuri distincte care au menirea sa reglementeze raporturile social-economice din sfera parteneriatului social.
Sub incidenta reglementarilor noului Cod al muncii intra, de asemenea, contractele colective de munca si conventiile colective, precum si contractul individual de munca. La insistenta sindicatelor in codul de fata a fost inclusa prevederea, conform careia incheierea contractului individual de munca in forma scrisa este obligatorie, specificindu-se si cercul restrins al cazurilor de incheiere a contractelor individuale pe durata determinata. Prin puterea acestui act legislativ se imprima substanta calitativ noua si contractelor colective de munca si conventiilor colective, acestea devenind obligatorii la nivel national, ramural, teritorial si de unitate.
In afara de reglementarile legislative nationale din acest domeniu, activitatea sindicatelor mai este garantata si de o serie de acte internationale la care Republica Moldova a devenit parte, intre care:
- Declaratia universala a drepturilor omului (Hot. Parl. nr. 217-XII din 28.07.1990);
- Pactul international cu privire la drepturile civile si politice (Ratificat prin Hot. Parl. nr. 217-XII din 28.07.1990);
- Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale (Ratificat prin Hot. Parl. nr. 217-XII din 28.07.1990);
- Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Ratificata prin Hot. Parl. nr. 1298-XIII din 24.07.1997).
Parlamentul Republicii Moldova a ratificat si o serie de instrumente internationale adoptate de Organizatia Internationala a Muncii (OIM):
- Conventia nr.29 privind munca fortata sau obligatorie, ratificata la 01.10.1999;
- Conventia nr.47 privind reducerea timpului de munca, ratificata la 26.09.1997;
- Conventia nr.81 privind inspectia muncii, ratificata la 26.09.1995;
- Protocolul la Conventia nr.81 privind inspectia muncii, ratificat la 24.12.1999;
- Conventia nr.87 privind libertatea asocierii si protectia drepturilor la organizatie, ratificata la 26.09.1995;
- Conventia nr.88 privind organizarea serviciilor de utilizare a fortei de munca, ratificata la 26.09.1995;
- Conventia nr.95 privind protectia salariului, ratificata la 26.09.1995;
- Conventia nr.98 privind dreptul la organizare si purtare a tratativelor colective, ratificata la 26.09.1995;
- Conventia nr.105 privind abolirea muncii fortate, ratificata la 10.09.1991;
- Conventia nr.111 privind discriminarea in domeniul ocuparii fortei de munca si exercitarii profesiei, ratificata la 26.09.1995;
- Conventia nr.117 privind obiectivele si normele de baza ale politicii sociale, ratificata la 26.09.1995;
- Conventia nr.122 priv



Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C