Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje

Drepturile omului si protectia minoritatilor

descrierea cadrului legislativ in domeniul drepturilor omului, evaluarea problemelor existente si mentionarea prioritatilor pe termen scurt si termen mediu, precum si desrierea domeniilor mai importante ale democratizarii

 

 
I Prevederi din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p.4-12)

Drepturile si libertatile fundamentale ale omului

(4) Asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului,inclusiv drepturile persoanelor ce apartin minoritatilor nationale, in conformitate cu standardele internationale si europene.
- Implementarea actiunilor prevazute in Planul National de Actiuni in domeniul Drepturilor Omului (PNADO) a Republicii Moldova pentru perioada 2004-2008 (revizuiri legislative, consolidarea cadrului institutional si sporirea constientizarii drepturilor omului).
- Asigurarea aderarii la conventiile de baza ale ONU si protocoalele optionale1[1] in materie si implementarea eficienta a acestora.
- Asigurarea protectiei eficiente a drepturilor persoanelor ce apartin minoritatilor nationale;
- Reactia adecvata la concluziile si recomandarile structurilor si expertilor relevanti ai Consiliului Europei privind starea respectarii de catre Moldova a Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale; elaborarea si implementarea legislatiei privind excluderea discriminarii si a legislatiei care garanteaza drepturile minorit??ilor, in conformitate cu standardele europene;
- Amendarea legii privind confesiunile religioase in scopul ajustarii la cerintele Conventiei Europene pentru Drepturile Omului si recomandarile relevante ale Consiliului Europei;
- Executarea eficienta a sentintelor Curtii Europene pentru Drepturile Omului;
- Introducerea mecanismelor eficiente pre-judiciare si ne-judiciare atit pentru solutionarea litigiilor cit si pentru protectia drepturilor omului; garantarea accesului la informatie privind drepturile cetatenilor si mijloacele legale adecvate.
(5) Dezvoltarea si implementarea cadrului legislativ adecvat pentru prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane, precum si pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta victimele traficului
- Revizuirea legislatiei anti-trafic, inclusiv a elementelor relevante prevazute in noile coduri penale si de procedura penala in scopul conformarii depline la standardele internationale privind drepturile omului;
- Intensificarea cooperarii in cadrul organizatiilor internationale relevante in acest domeniu (OSCE, ONU); ratificarea unor astfel de instrumente internationale relevante cum este Conven?ia ONU impotriva crimei
organizate transnationale („Conventia Palermo”) si a protocoalelor sale in scopul prevenirii, suprimarii si pedepsirii traficului de persoane, in special de femei si copii.
(6) Eradicarea maltratarii si a torturii
- Solutionarea eficienta a cazurilor raportate de maltratare a detinutilor de catre functionarii din organele de drept, in special în timpul retinerii inainte de judecata, inclusiv prin adoptarea bazei legale relevante si prevederilor privind instruirea.
- Implementarea recomand?rilor Comitetului Consiliului Europei pentru prevenirea torturii;
1[1] Inclusiv semnarea si ratificarea CCPR-OP1, CCPR-OP2-DP, CEDAW-OP, CAT Declar.Art.21,
Declar.Art.22, CAT-OP, MWC, precum si ratificarea CRC-OP-AC, CRC-OP-SC.
- Sporirea instruirii in domeniul drepturilor omului a functionarilor din politie si personalului penitenciarelor.
(7) Asigurarea respectarii drepturilor copiilor
- Continuarea eforturilor in scopul protejarii drepturilor copilului prin asigurarea implement?rii Declaratiei si Planului de Actiuni convenite la Sesiunea speciala ONU privind copiii in mai 2002, inclusiv implementarea
unui plan de actiuni national;
- Implementarea sectiei relevante din Planul Na?ional de Actiuni in domeniul Drepturilor Omului (PNADO) a Republicii Moldova pentru perioada 2004-2008.
(8) Asigurarea tratamentului egal
- Continuarea eforturilor pentru asigurarea egalitatii de sanse pentru barbati si femei in societate si viata economica, bazate pe nediscriminare.
(9) Asigurarea respectatii libertatii de expresie
- Asigurarea relatiei transparente intre autoritatii si institutiile media in conformitate cu recomandarile Consiliului Europei; ajutor financiar din partea statului pentru mass-media acordat in baza criteriilor stricte si obiective aplicate egal pentru toata mass-media;
- Elaborarea si implementarea unui cadru legal adecvat ce garanteaza libertatea expresiei si a mass-mediei, in conformitate cu standardele europene si in baza recomandarilor Consiliului Europei.
(10) Asigurarea respectarii libertatii asocierii si sustinerea dezvoltarii societatii civile
- Amendarea legii privind intrunirile in scopul ajustarii la cerintele Conventiei Europene pentru Drepturile Omului;
- Dezvoltarea unui dialog eficient intre diferite forte politice ale tarii, in rezultatul recomandarilor Consiliului Europei si utilizarea la maxim a oportunitatilor oferite de acestea;
- Facilitarea si sustinerea dezvoltarii societatii civile, consolidarea dialogului si cooperarii.
(11) Asigurarea respectarii drepturilor sindicatelor si a standardelor de baza în domeniul muncii
- Continuarea eforturilor în scopul asigurarii drepturilor sindicatelor si a standardelor de baza ale muncii, in conformitate cu standardele europene si conventiile Organizatiei Internationale a Muncii (ILO).
(12) Asigurarea Justitiei internationale prin intermediul Curtii Penale Internationale (CPI)
- Ratificarea Statutului de la Roma al Curtii Penale Internationale si elaborarea prevederilor necesare pentru modificarea Constitutiei, care vor fi incluse in noul proiect al Constitutiei, care este in curs de elaborare de catre
Comisia Constitutionala Mixta. Asigurarea fara impedimente a implementarii sale.


II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova
(Sursa: www.ipp.md)

1. Drepturile omului

Cadrul legislativ

Declaratia de Independenta a Republicii Moldova din 27.08.1991 proclama exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale si a libertatilor politice ale tuturor cetatenilor acestui stat. In perioada ce a urmat declararii suveranitatii si independentei de stat autoritatile moldovenesti au depus eforturi importante in vederea garantarii functionarii statului de drept pe intregul teritoriu al Republicii Moldova, consacrindu-se prin diverse acte legislative, inclusiv prin Constitutie, respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in conformitate cu standardele si normele internationale.

Titlul al II-lea al Constitutiei include, practic, toate drepturile si libertatile recunoscute de comunitatea internationala. Cetatenilor Republicii Moldova li se garanteaza dreptul la viata, la integritate fizica si psihica, libertatea opiniei si exprimarii, dreptul la informare, libertatea constiintei, un sir de drepturi si libertati politice, cum ar fi dreptul de a participa la conducerea tarii, libertatea intrunirilor, dreptul la asociere, precum si dreptul la judecata obiectiva si justa, dreptul la proprietate si la viata privata, dreptul la protectie sociala, dreptul la educatie, dreptul la ocrotirea sanatatii, dreptul la un mediu sanatos etc. Constitutia stipuleaza in calitate de obligatie primara a statului respectarea si protectia persoanei, respectarea principiului egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau de origine sociala; asigurarea accesului liber la justitie si asigurarea dreptului la petitionare, precum si dreptul la restabilirea in drepturi si la reparatia de catre stat a prejudiciilor cauzate de actiunile autoritatilor de urmarire penala, judecatoresti sau ale altor autoritati publice. Legea suprema prevede, de asemenea, ca normele internationale cu privire la drepturile omului au prioritate fata de cele interne.

Printre principalele acte legislative adoptate in vederea protectiei drepturilor omului se numara:
- Legea despre culte, nr. 979-XII din 24.03.1992;
- Legea cu privire la organizarea si desfasurarea intrunirilor, nr. 560-XIII din 21.07.1995;
- Legea cu privire la avocatii parlamentari, nr. 1349-XIII din 17.10.1997;
- Hotarirea privind aprobarea Programului de ajustare a legislatiei Republicii Moldova la prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, nr. 1447-XIII din 28.01.1998;
- Legea privind protectia de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor persoane care acorda ajutor in procesul penal, nr. 1458-XIII din 28.01.1998;
- Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor judecatoresti, nr. 1545-XIII din 25.02.1998;
- Legea cu privire la statutul refugiatilor, nr. 1286-XV din 25.07.2002;
- Legea cu privire la migratiune, nr. 1518-XV din 06.12.2002.
Principalul document de natura reglementativa in domeniul drepturilor omului va fi pentru anii urmatori:
- Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008, aprobat prin Hot. Parl. nr. 415-XV din 24.10.2003.

Documentul urmareste in calitate de obiectiv de baza asigurarea implementarii unei politici si strategii unice a institutiilor de stat si a societatii civile menite sa imbunatateasca situatia in domeniul drepturilor omului prin identificarea si formularea sarcinilor prioritate si masurilor de asigurare a indeplinirii lor, prin stabilirea termenelor de efectuare a actiunilor planificate, prin desemnarea institutiilor si organizatiilor responsabile de indeplinirea masurilor incluse in el. Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pune accent prioritar pe acele drepturi si libertati, ale caror incalcare are un caracter de masa si lezeaza in consecinta interesele unor largi categorii de cetateni, precum si pe cele care trebuie protejate in mod special.

In aceeasi ordine de idei, in vederea garantarii plenare a drepturilor omului in august 2004 a fost inaintata initiativa legislativa care presupune includerea in Legea cu privire la Curtea Constitutionala a prevederilor de atribuire a dreptului persoanelor fizice de a se putea adresa cu interpelari la Curtea Constitutionala.


Republica Moldova a aderat pina in prezent la peste 40 de documente internationale care vizeaza drepturile omului. Printre cele mai importante instrumente internationale la care Republica Moldova este parte putem mentiona:
- Declaratia universala a drepturilor omului (Hot. Parl. nr. 217-XII din 28.07.1990);
- Pactul international cu privire la drepturile civile si politice (Ratificat prin Hot. Parl. nr. 217-XII din 28.07.1990);
- Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale (Ratificat prin Hot. Parl. nr. 217-XII din 28.07.1990);
- Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala (Hot. Parl. nr. 707-XII din 10.09.1991);
- Conventia impotriva torturii si altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (Hot. Parl. 473-XIII din 31.05.1995);
- Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Ratificata prin Hot. Parl. nr. 1298-XIII din 24.07.1997);
- Conventia privind statutul refugiatilor si Protocolul privind statutul refugiatilor (Legea nr. 677-XV din 23.11.2001);
- Conventia pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane in ceea ce priveste aplicatiile biologiei si ale medicinii si a Protocolului aditional la Conventie referitor la interzicerea clonarii fiintelor umane (Ratificata prin Legea nr. 1256-XV din 19.07.2002).

Cadrul institutional

Sub aspectul realizarilor institutionale putem mentiona instituirea:
- Comisiei parlamentare pentru drepturile omului si minoritati nationale;
- Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova, a carui obiectiv major consta in asigurarea activitatii avocatilor parlamentari (ombudsman-ilor) in scopul realizarii garantiilor de respectare a drepturilor si libertatilor constitutionale ale omului in Moldova;
- Departamentului migratiune, in calitate de organ central de specialitate in domeniul promovarii si realizarii politicii migrationale a statului.

Probleme existente

In pofida tuturor realizarilor incurajatoare din acest domeniu, este necesar de remarcat ca instabilitatea politica si social-economica din Moldova din ultimii ani a avut un impact negativ asupra solutionarii problemelor ce tin de asigurarea si ocrotirea drepturilor constitutionale ale omului. Principiile si normele internationale fundamentale cu privire la drepturile omului, reflectate in Constitutie si in alte acte legislative nationale, inca nu sint respectate pe deplin si inca nu ocupa locul cuvenit in viata societatii si a statului.
Potrivit studiului care a stat la baza elaborarii Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului, principalele drepturi ale caror incalcare poarta un caracter de masa sint:
- dreptul la viata, integritate fizica si psihica;
- dreptul la munca si la protectia muncii;
- dreptul la protectie sociala;
- dreptul la ocrotirea sanatatii;
- dreptul la un mediu sanatos;
- dreptul la educatie;
- dreptul la informatie, libertatea opiniei si exprimarii.
In Republica Moldova continua sa existe un sir de categorii sociale, respectarea drepturilor carora nu se bucura de atentia cuvenita a statului. Acestea sint: copiii, femeile, persoanele cu deficiente fizice si psihice, detinutii, militarii, refugiatii si migrantii, precum si persoanele cu orientare sexuala netraditionala.
Alte probleme care pericliteaza respectarea drepturilor omului constau in:
- interesul scazut al statului in vederea combaterii traficului de fiinte umane;
- gradul redus al accesului la justitie;
- tergiversarea examinarii dosarelor in judecata;
- executarea lenta sau chiar neexecutarea deciziilor judecatoresti.

Prioritati pe termen scurt:

- coordonarea eficienta a actiunilor institutiilor statului, pe de o parte, si societatii civile, pe de alta parte, in vederea respectarii drepturilor omului;
- crearea conditiilor favorabile exercitarii plenare a drepturilor lor de catre grupurile social-vulnerabile, persoanele cu deficiente fizice si psihice etc.;
- protejarea si consolidarea drepturilor si libertatilor tineretului;
- pregatirea ratificarii Conventiei europene privind statutul juridic al lucratorilor migranti;
- pregatirea ratificarii Protocolului facultativ la Pactul international cu privire la drepturile civile si politice;
- studierea posibilitatii de aderare la Conventia europeana cu privire la compensarea pagubelor cauzate victimelor actiunilor violente;
- introducerea functiei de lucrator medical in cadrul comisariatelor de politie pentru examinarea medicala a persoanelor aflate in custodia politiei;
- crearea unor conditii decente de detentie a persoanelor retinute, arestate sau condamnate in conformitate cu standardele minime de detentie;
- sustinerea programelor de munca a detinutilor pentru formarea lor profesionala;
- asigurarea penitenciarelor cu un numar suficient de psihologi si asistentei sociali;
- asigurarea dreptului la informatie al condamnatilor;
- crearea unui sistem unitar si eficient de adaptare sociala a persoanelor eliberate din detentie;
- transmiterea izolatoarelor de detentie preventiva de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Justitiei;
- implementarea unor programe speciale de instruire in domeniul drepturilor omului pentru colaboratorii organelor de politie;
- elaborarea proiectului de Lege privind integrarea sociala a refugiatilor si a mecanismului de implementare a ei;
- initierea si semnarea acordurilor internationale bilaterale in domeniul plasarii in cimpul muncii a lucratorilor migranti;
- crearea infrastructurii de receptie, triere si cazare a solicitantilor de azil si a refugiatilor;
- implementarea unor programe de adaptare si integrare sociala a persoanelor care au obtinut statut de refugiat;
- acordarea unor servicii de consultanta juridica pentru cetatenii straini si apatrizii solicitanti de azil;
- elaborarea proiectului de Lege privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane;
- elaborarea si implementarea unui plan de actiuni menite sa contribuie la diminuarea traficului de fiinte umane;
- realizarea unor programe pentru asigurarea asistentei sociale si protectiei victimelor traficului de fiinte umane, reintegrarii lor sociale si economice;
- examinarea posibilitatii modificarii Legii cu privire la Curtea Constitutionala pentru acordarea catre cetateni a dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale;
- restabilirea si aplicarea efectiva a principiului inviolabilitatii secretului corespondentei.

Prioritati pe termen mediu:

- respectarea neconditionata a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;
- promovarea drepturilor civile, politice, economice si sociale ale cetatenilor;
- implementarea riguroasa a masurilor cuprinse in Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008;
- desavirsirea cadrului juridic national cu privire la refugiati, ajustat la rigorile UE in acest domeniu;
- crearea si valorificarea serviciilor calificate de asistenta juridica pentru refugiati si solicitantii de azil.

2. Egalitatea genurilor

Cadrul legislativ

Republica Moldova concepe necesitatea asigurarii egalitatii genurilor ca fiind o conditie indispensabila respectarii plenare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Preocuparile pentru redresarea situatiei in domeniul egalitatii genurilor s-au substantializat prin adoptarea:
- Planului National “Promovarea egalitatii genurilor umane in societate pentru perioada 2003-2005” (Hot. Guvern. nr. 218 din 28.02.2003), document ale carui obiective vizeaza: sporirea ocuparii si promovarea conceptiei gender pe piata muncii; eliminarea discriminarii genurilor umane pe piata fortei de munca; sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor gender; educarea populatiei in spiritul egalitatii genurilor umane; dezvoltarea capacitatilor institutionale si a sistemului de servicii sociale in domeniului egalitatii genurilor; ocrotirea sanatatii si protectia maternitatii, prevenirea si excluderea violentei fata de femei si copii;

- Conceptia privind orientarea, pregatirea si instruirea profesionala a resurselor umane (Hot. Parl. nr. 253-XV din 19.06.2003), document care reflecta necesitatea perfectionarii legislatiei in scopul asigurarii egalitatii de sanse pentru femei si barbati ce tine de instruirea si pregatirea profesionala la toate nivelurile, pe tot parcursul vietii active, conform capacitatilor si aptitudinilor, crearii posibilitatilor egale in societate si in economie, precum si schimbarii in bine a atitudinii traditionale fata de rolul femeilor si barbatilor in familie si in viata profesionala;
- Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008 (Hot. Parl. nr. 415-XV din 24.10.2003). Capitolul 11 al acestuia este dedicat in totalitate domeniului asigurarii drepturilor femeii, prevazind masuri pentru crearea de sanse egale pentru barbati si femei, si pentru prevenirea violentei fata de femei.
Principiului egalitatii gender mai este garantat printr-un sir de legi organice si ordinare, intre care:
- Legea privind partidele si alte organizatii social-politice, nr. 718-XII din 17.09.1991;
- Legea invatamintului, nr. 547-XIII din 21.07.1995;
- Legea cetateniei Republicii Moldova, nr. 1024-XIV din 02.06.2000;
- Codul familiei, nr. 1316-XIV din 26.10.2000;
- Legea cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive si planificarea familiala, nr. 185-XV din 24.05.2001;
- Legea salarizarii, nr. 847-XV din 14.02.2002;
- Legea privind administratia publica locala, nr. 123-XV din 18.03.2003;
- Codul muncii, nr. 154-XV din 28.03.2003.
Republica Moldova a mai adoptat o serie de instrumente internationale in domeniu, intre care putem mentiona:
- Conventia asupra drepturilor politice ale femeii (Hot. Parl. nr. 707-XII din 10.09.1991);
- Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei (Hot. Parl. nr. 87 din 28.04.1994);
- Conventia OIM privind discriminarea in domeniul ocuparii fortei de munca si exercitarii profesiei (Hot. Parl. nr. 593-XIII din 26.09.1995);
- Conventia OIM cu privire la protectia maternitatii (Hot. Parl. nr. 994-XIII din 15.10.1996);
- Conventia OIM privind egalitatea de remunerare a miinii de lucru masculine si a miinii de lucru feminine (Hot. Parl. nr. 610-XIV din 01.10.1999).

Cadrul institutional

Cadrul institutional in acest domeniu il formeaza:
- Comisia pentru problemele femeii, structura constituita in 1999 pe linga Guvern si care are drept scop elaborarea bazelor strategice si organizationale, a instrumentelor si mecanismelor de influentare si realizare a politicii statului privind asigurarea drepturilor si oportunitatilor egale pentru barbati si femei;
- Departamentul oportunitati egale si politici familiale din cadrul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale;
- Comisia parlamentara pentru drepturile omului si minoritati nationale;
- Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova.

Probleme existente In pofida acestor succese legislative si institutionale, sondajele de opinie, datele statistice, investigatiile efectuate de catre organizatiile neguvernamentale locale si cele internationale de profil demonstreaza ca femeia ramine in continuare un obiect al diferitelor forme de discriminare. Situatia dificila a acesteia se datoreaza problemelor socioeconomice generale, dar si mentalitatii colective care domina in societatea moldoveneasca, cit si politicilor publice din acest domeniu lipsite de consecventa, coerenta si eficienta. Existenta unor premise legislative si institutionale calitative nu constituie in mod obligatoriu un factor determinant al succesului politicilor publice in domeniul egalitatii genurilor. In afara de acestea, mai este nevoie de un real interes al autoritatilor centrale si locale, dar si al societatii in ansamblu centrat pe principiul egalitatii genurilor.
Principalele probleme din acest domeniu:
- lipsa unui real interes din partea statului pentru asigurarea egalitatii genurilor;
- inexistenta unei legi consacrate egalitatii genurilor;
- subreprezentarea femeilor in viata politica si in administratia publica locala;
- antrenarea femeilor in activitati de calificare mai redusa si mai prost platite;
- rata mai inalta a somajului printre femei;
- fenomenul violentei fata de femei;
- fenomenul hartuirii sexuale;
- inexistenta unor reglementari juridice speciale cu privire la acest tip de discriminare.

Prioritati pe termen scurt:

- efectuarea expertizei legislatiei nationale din perspectiva egalitatii intre sexe;
- adoptarea si implementarea Legii privind egalitatea de sanse pentru barbati si femei;
- elaborarea proiectului de Lege privind prevenirea si contracararea violentei domestice;
- elaborarea si implementarea unor programe educationale de prevenire a violentei impotriva femeilor;
- imbunatatirea serviciilor juridice acordate victimelor violentei domestice;
- acordarea protectiei femeilor victime ale violentei domestice;
- recalificarea personalului institutiilor abilitate cu reabilitarea persoanelor victime ale violentei domestice;
- imbunatatirea calitatii serviciilor oferite de institutiile responsabile de reabilitarea si reintegrarea sociala a victimelor violentei domestice;
- desfasurarea unor campanii de informare cu privire la drepturile persoanelor victime ale violentei domestice;
- crearea centrelor de refugii sociale pentru victimele violentei domestice;
- elaborarea unor programe educationale de reabilitare si socializare adecvata a persoanelor care comit acte de violenta in familie;
- desfasurarea unor campanii cu participarea comuna a ONG-urilor de profil, institutiilor de stat abilitate de sensibilizare a opiniei publice privind nocivitatea fenomenului violentei domestice;
- asigurarea conditiilor necesare depistarii si lichidarii cazurilor de comportament si de atitudine discriminatorie fata de femei si barbati in familie si societate;
- crearea mecanismelor juridice si conditiilor necesare diminuarii fenomenului hartuirii sexuale la locul de munca si in mediul de instruire;
- oferirea serviciilor de asistenta psihologica si juridica persoanelor victime ale hartuirii sexuale si incurajarea solicitarii unor astfel de servicii;
- introducerea in legislatie a prevederilor privind pedepsele pentru acte de tratament degradant sau de vatamare a persoanei pe motivul orientarii sale sexuale, precum si pentru actele de instigare la ura si violenta impotriva persoanelor de orientare sexuala netraditionala;
- instruirea persoanelor cu functie de conducere de toate nivelurile, a reprezentantilor organelor de drept si de ordine in problema egalitatii intre sexe si a egalitatii de sanse pentru barbati si femei;
- perfectionarea cadrului legislativ in vederea acordarii de credite preferentiale in scopul promovarii femeii in activitatea de intreprinzator;
- crearea conditiilor necesare combaterii traficului de femei.

Prioritati pe termen mediu

- abordarea integrata a egalitatii genurilor la toate nivelurile si in toate sectoarele societatii;
- sporirea nivelului de reprezentare a femeilor la toate nivelurile de luare a deciziilor;
- imbunatatirea statutului femeii prin acordarea unui tratament preferential in domeniile in care femeile sint subreprezentate;
- cooperarea cu organismele internationale in vederea asigurarii abordarii integrate a egalitatii genurilor conform standardelor internationale in domeniu;
- consolidarea unor servicii de protectie si sustinere a victimelor violentei domestice.

3. Drepturile copilului

Cadrul legislativ

Republica Moldova recunoaste importanta asigurarii primordiale a drepturilor copilului, ca parte inalienabila a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
Dispozitiile constitutionale au venit sa consfinteasca grija autoritatilor moldovenesti fata de respectarea drepturilor copilului. Constitutia Republicii Moldova stipuleaza ca “statul ocroteste maternitatea, copiii si tinerii, stimulind dezvoltarea institutiilor necesare. Toate preocuparile privind intretinerea, instruirea si educatia copiilor orfani si a celor lipsiti de ocrotirea parintilor revin statului si societatii. Copiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta in realizarea drepturilor lor” (art.49 alin.(2) si (3) si art.50 alin.(2)).
In vederea crearii bazei juridice necesare respectarii si valorificarii drepturilor copilului, au fost adoptate:
- Legea privind drepturile copilului, nr.338-XIII din 15.12.1994. Aceasta stipuleaza ca ocrotirea de catre stat si societate a copilului, familiei si maternitatii constituie in Republica Moldova o preocupare politica, sociala si economica de prim-ordin. Legea stabileste statutul juridic al copilului ca subiect independent cu drept la ajutor si ocrotire speciala; prevede ca toti copiii sint egali in drepturi fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, sex, limba, religie, convingeri, avere sau origine sociala; evoca drepturile fundamentale ale copilului, precum si prevede acordarea unei griji deosebite si protectii sociale copiilor lipsiti temporar sau permanent de anturajul familial sau care se afla in alte conditii nefavorabile sau extreme;
- Decretul privind declararea anului 2000 An al Copilului, nr. 1254-II din 14.12.1999;
- Hotarirea cu privire la aprobarea Programului de actiuni consacrate Anului Copilului, nr. 395 din 21.04.2000;
- Hotarirea despre aprobarea Conceptiei nationale privind protectia copilului si a familiei, nr. 51 din 23.01.2002;
- Hotarirea despre aprobarea Strategiei nationale privind protectia copilului si a familiei, nr. 727 din 16.06.2003, document care asigura o abordare comprehensiva si pe termen lung a problemelor copiilor, adresindu-se in particular catre grupurile de copii aflati in dificultate: abandonati, abuzati, maltratati, neglijati, copiii strazii, copiii cu disabilitati, copiii lipsiti de ingrijirea parinteasca, orfani, copiii institutionalizati si in risc de institutionalizare, copiii cu HIV/SIDA, copiii in conflict cu legea, copiii victime ale abuzului si/ sau traficului, precum si copiii din familiile vulnerabile;
- Hotarirea privind aprobarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008, nr. 415-XV din 24.10.2003. Capitolul 10 al acestuia, dedicat in exclusivitate domeniului drepturilor copilului, stipuleaza modificarea si perfectionarea mai multor acte legislative si regulamente din acest domeniu, elaborarea unor reglementari juridice noi care sa suplineasca vidul legislativ existent, crearea si consolidarea unor institutii, mecanisme si servicii specializate pe asigurarea drepturilor copilului etc.;
- Hotarirea despre aprobarea Planului national de actiuni “Educatie pentru toti” pe anii 2004-2008, nr. 527 din 21.05.2004. Obiectivele ambitioase ale acestuia vizeaza: diminuarea diferentelor de instruire si finantare dintre scolile orasenesti si cele din localitatile rurale; crearea conditiilor necesare pentru asigurarea procesului de educatie si instruire in gradinite pentru cel putin 75 la suta dintre copiii cu virsta cuprinsa intre 3 si 5 ani si in proportie de suta la suta pentru copiii de virsta prescolara.
Printre actele internationale adoptate in acest domeniu se numara:
- Conventia cu privire la drepturile copilului (Hot. Parl. nr. 408-XII din 12.12.1990);
- Conventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale (Hot. Parl. nr. 1468-XIV din 29.01.1998);
- Conventia asupra aspectelor civile ale rapirii internationale de copii (Hot. Parl. nr. 1468-XIV din 29.01.1998);
- Conventia europeana asupra statutului juridic al copiilor nascuti in afara casatoriei (Legea nr. 722-XV din 07.12.2001);
- Conventia OIM nr. 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor si actiunea imediata in vederea eliminarii lor (Legea nr. 849-XV din 14.02.2002);
- Conventia europeana asupra recunoasterii si executarii deciziilor privind supravegherea copiilor si restabilirea supravegherii copiilor (Legea nr. 315-XV din 18.07.2003);
- Protocolul facultativ cu privire la implicarea copiilor in conflicte armate la Conventia privind drepturile copilului (Legea nr. 15-XV din 06.02.2004).

Cadrul institutional

Cadrul institutional in acest domeniu il formeaza:
- Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului (CNPDC) – organism format pe linga Guvern din reprezentantii mai multor ministere, de competenta carora tin cele mai diverse aspecte ale vietii, sanatatii si educatiei copiilor;
- Comisia parlamentara pentru drepturile omului si minoritati nationale;
- Ministerul Educatiei;
- Ministerul Sanatatii;
- Ministerul Muncii si Protectiei Sociale;
- Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova.

Probleme existente

In pofida rezultatelor pozitive obtinute pina in prezent in domeniul protectiei drepturilor copilului, mai ramin inca destule probleme care se cer a fi remediate. Acestea tin, in principal, de conditia social-economica dificila a Republicii Moldova, care a afectat de o maniera negativa si situatia copiilor, dar si de managementul precar si deficitar al politicilor publice din acest domeniu.
Studiile efectuate in domeniul protectiei drepturilor copilului scot in evidenta urmatoarele probleme:
- situatia dificila a copiilor strazii, cu disabilitati, institutionalizati si a celor in conflict cu legea;
- incapacitatea statului de diminuare a numarului de copii institutionalizati;
- asistarea episodica a copilului aflat in dificultate;
- centrarea asistentei pe problemele de urgenta si mai putin pe prevenirea aparitiei factorilor de risc;
- accesul limitat la asistenta medicala;
- insuficienta serviciilor sociale comunitare;
- existenta copiilor care nu frecventeaza scoala primara si a unui numar impunator de copii care nu frecventeaza institutiile prescolare, in special cei cu virsta de pina la 5 ani;
- insuficienta oportunitatilor de reintegrare sociala a minorilor delicventi;
- accesul limitat la informatia si consultanta privind drepturile si libertatile copilului;
- insuficienta centrelor de asistenta, educatie si informare pentru copii;
- rata inalta a mortalitatii infantile;
- cresterea numarului de copii afectati de HIV/SIDA;
- existenta diferitelor forme de abuz fata de copii (traficul de copii);
- divizarea confuza a responsabilitatilor intre structurile si nivelurile autoritatilor administratiei publice;
- ineficienta si/ sau insuficienta parteneriatului dintre structurile guvernamentale si societatea civila in vederea solutionarii problemelor copilului.

Prioritati pe termen scurt:

- pregatirea ratificarii Protocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor in conflicte armate la Conventia cu privire la drepturile copilului;
- pregatirea ratificarii Protocolului facultativ cu privire la vinzarea de copii, la prostitutia si pornografia infantila la Conventia cu privire la drepturile copilului;
- elaborarea proiectului de Lege privind arestarea preventiva a minorilor;
- perfectionarea procedurilor de interventie judiciara in cazurile in care sint implicati copii;
- adaptarea programelor de educatie generala si profesionala, a programelor de reabilitare psihosociala in lucrul cu copiii implicati in sistemul de justitie, cu cei aflati in detentie;
- elaborarea standardelor minime de calitate si a regulamentelor-tip pentru centrele de plasament de tip familial, maternale si cele de zi pentru copiii cu disabilitati;
- echivalarea activitatii unuia dintre parinti care au la intretinere unul sau mai multi copii invalizi pina la virsta de 18 ani cu genul de munca social-utila remunerata;
- elaborarea unui program national de reformare a sistemului rezidential de ingrijire a copilului in dificultate;
- crearea institutiilor de alternativa institutionalizarii pentru reintegrarea copiilor in situatii de risc;
- crearea centrelor de resurse si de informare pentru copii;
- revizuirea alocatiilor bugetare destinate protectiei sociale a copiilor in vederea majorarii acestora;
- promovarea programelor de reintegrare sociala a copiilor cu disabilitati si a celor din institutii;
- depunerea eforturilor in vederea identificarii si aplicarii unor mecanisme optime pentru combaterea traficului de copii.

Prioritati pe termen mediu:

- incheierea de acorduri bilaterale cu alte state in vederea cooperarii in domeniul protectiei copilului;
- dezvoltarea si consolidarea structurilor locale responsabile de protectia copilului si familiei, incadrate intr-un sistem unic;
- crearea si dezvoltarea serviciilor comunitare pentru copiii si familiile aflate in situatii dificile;
- perfectionarea sistemului de colectare a datelor statistice despre copil si familie si analiza sistematica a datelor segregate pentru toate domeniile acoperite de Conventia cu privire la drepturile copilului, cu accent asupra grupurilor de risc;
- asigurarea conditiilor pentru participarea copiilor si tinerilor la luarea deciziilor care ii afecteaza, la toate nivelurile;
- sensibilizarea opiniei publice prin campanii de mediatizare a problemelor copiilor si a experientelor reusite de acestia;
- implementarea unor proiecte care sa vizeze drepturile copilului cu participarea comuna a ONG-urilor de profil, structurilor guvernamentale responsabile si a agentilor economici interesati;
- consolidarea si dezvoltarea capacitatilor institutionale de a elabora, implementa si dezvolta modele de servicii comunitare in baza standardelor de calitate pentru protectia copilului;
- dezvoltarea si consolidarea resurselor umane incadrate in serviciile de protectie a copilului.

4. Protectia drepturilor minoritatilor nationale

Cadrul legislativ

Cadrul juridic care se refera la drepturile minoritatilor nationale din Republica Moldova cuprinde mai mult de 30 de documente, dintre care 10 sint de importanta internationala. Articolul 4 al Constitutiei Republicii Moldova, garantind principalele drepturi ale minoritatilor nationale stipulate in documentele internationale, stabileste prioritatea reglementarilor internationale in raport cu cele prevazute de actele normative nationale.
Pina in prezent au fost adoptate:
- Legea cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenesti, nr. 3465-XI din 01.09.1989, document care permite folosirea limbilor minoritatilor si ale altor grupuri etnice in vederea valorificarii aspiratiilor lor culturale;
- Legea invatamintului, nr. 547-XIII din 21.07.1995, act care creeaza conditii pentru invatarea limbii de stat de catre toti cetatenii Republicii Moldova cu scopul de a permite integrarea lor pe baza egalitatii depline in drepturi in activitatea publica si privata si care asigura in acelasi timp persoanelor apartinind minoritatilor etnice conditiile necesare studierii limbii lor materne, ca baza a dezvoltarii acestora si pastrarii valorilor lor spiritual-nationale;
- Legea cu privire la drepturile persoanelor apartinind minoritatilor nationale si la statutul juridic al organizatiilor lor, nr. 382-XV din 19.06.2001. Legea consfinteste un sir important de drepturi ale persoanelor care apartin unei minoritati nationale. Art. 4 al documentului garanteaza persoanelor apartinind minoritatilor etnice dreptul de egalitate in fata legii si interzice toate discriminarile bazate pe apartenenta la minoritatile nationale. In capitolul referitor la invatamintul public legea prevede posibilitati adecvate de instruire in limba minoritara, cu conditia ca acest drept sa nu fie exercitat de o asemenea maniera astfel incit sa impiedice reprezentantii minoritatii sa inteleaga cultura si limba intregii comunitati si sa participe la activitatile sale cu care ar aduce atingere suveranitatii nationale, si ca nivelul de educatie sa nu fie inferior standardului general stabilit sau aprobat de autoritatile competente;
- Legea privind statutul juridic special al Gagauziei, nr. 344-XIII din 23.12.1994, regiune care beneficiaza in prezent de un statut juridic special, bazat pe o larga autonomie politica, administrativa si culturala;
- Legea pentru modificarea Constitutiei Republicii Moldova, nr. 344-XV din 25.07.2003, act prin care UTA Gagauz-Yeri a obtinut institutionalizare separata in art. 111 al Legii supreme, conform caruia regiunea in cauza este o unitate teritoriala autonoma cu un statut special, forma de autodeterminare a gagauzilor si parte integranta si inalienabila a Republicii Moldova si care este competenta sa solutioneze problemele sale cu caracter politic, economic si cultural, in limitele prevederilor constitutionale.
Principalul act international ratificat in acest domeniu de Parlamentul Republicii Moldova este Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale (Hotarirea Parlamentului nr. 1001-XIII din 22.10.1996) – instrument juridic multilateral, consacrat protectiei minoritatilor nationale si care stabileste principiile de respectare a drepturilor acestora.

Cadrul institutional

In scopul promovarii politicii de stat in domeniul relatiilor interetnice in Republica Moldova, au fost create organisme menite sa asigure respectarea tuturor prevederilor legislatiei in vigoare, si anume:
- Departamentul Relatii Interetnice;
- Institutul de Cercetari Interetnice al Academiei de Stiinte din Moldova;
- Comisia parlamentara pentru drepturile omului si minoritati nationale;
- Centru pentru Drepturile Omului din Moldova.

Probleme existente

Republica Moldova a facut eforturi considerabile pentru a stabili un cadru legislativ si institutional relativ complex si satisfacator privind protectia minoritatilor nationale. In acelasi timp, in acest domeniu mai ramin o serie de dificultati care se impun a fi remediate, in principal, prin sporirea eforturilor autoritatilor si a reprezentantilor minoritatilor nationale in vederea valorificarii drepturilor acestora, precum si prin edificarea si consolidarea consensului dintre aceste parti. In acest sens, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana poate servi drept factor de stabilizare si armonizare a relatiilor interetnice.
Principalele deficiente existente in acest domeniu se refera la:
- tratamentul privilegiat al limbii ruse in detrimentul limbilor vorbite de alte grupuri etnice minoritare;
- incalcarea legislatiei lingvistice in detrimentul minoritatilor dezavantajate sau in numar mic;
- lipsa unor conditii optime de studiere a limbii oficiale in scolile alolingve;
- imperfectiunea practicii de studiere a limbilor in scoala alolingva;
- regimul deficient de utilizare a limbilor in Gagauz-Yeri;
- accesul disproportionat al minoritatilor dezavantajate sau in numar mic la mass-media.

Prioritati pe termen scurt:

- pregatirea ratificarii Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare;
- ajustarea legislatiei nationale la standardele Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare;
- perfectionarea cadrului institutional menit sa faciliteze exercitarea drepturilor si libertatilor de catre minoritatile nationale;
- crearea conditiilor favorabile participarii grupurilor etnosociale la procesul de luare a deciziilor;
- respectarea principiului reprezentarii etnice proportionale in organele puterii de stat;
- asigurarea conditiilor optime de integrare a reprezentantilor grupurilor etnice in viata publica si privata;
- crearea conditiilor necesare perpetuarii si dezvoltarii valorilor culturale proprii grupurilor etnice minoritare;
- ocrotirea drepturilor lingvistice ale minoritatilor nationale;
- asigurarea invatarii limbilor minoritare in localitatile in care reprezentantii unui grup etnic constituie o parte considerabila din populatie;
- imbunatatirea practicii de studiere a limbilor in scoala alolingva;
- respectarea legislatiei lingvistice nationale de catre minoritatile etnice;
- asigurarea oportunitatilor de studiere a limbii populatiei bastinase;
- pastrarea moratoriului asupra reformelor privind studierea si statutul limbii ruse;
- aplicarea in sistemul de educatie a principiilor pluralismului cultural, tolerantei si respectului fata de valorile nationale ale fiecarui grup etnic;
- respectarea standardelor nationale de educatie si instruire de catre minoritati;
- sprijinirea editarii manualelor si altor publicatii in limbile minoritatilor nationale;
- folosirea mijloacelor de informare in masa ca instrument al educatiei interculturale, optindu-se pentru difuzarea emisiunilor radio si tv in limbile minoritatilor etnice, respectindu-se insa structura spatiului informational in conformitate cu rigorile europene;
- asigurarea pregatirii profesionale continue a specialistilor in problemele relatiilor interetnice din cadrul autoritatilor administratiei publice.

Prioritati pe termen mediu:

- garantarea si valorificarea drepturilor fundamentale ale minoritatilor nationale in conformitate cu rigorile UE din acest domeniu;
- identificarea si valorificarea solutiilor integratoare cu concursul tuturor grupurilor etnosociale din Republicii Moldova;
- edificarea si consolidarea consensului dintre grupurile etnosociale in baza intereselor sociale majore si a principiilor tolerantei, coexistentei si integrarii;
- valorificarea ideilor multiculturalismului;
- sprijinirea politicii de integrare europeana a Republicii Moldova pe consensul larg al grupului etnic majoritar si al minoritatilor conlocuitoare.



Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C