Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje

Combaterea coruptiei

Combaterea coruptiei in Republica Moldova

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p.3)

II Prevederile din Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei (SCERS: p.13-22)

III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova


I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p.3)

(3) Asigurarea eficientei luptei impotriva coruptiei

- Asigurarea progresului in implementarea recomandarilor Grupului de State
din cadrul Consiliului Europei impotriva Coruptiei (GRECO).
- Finalizarea adoptarii masurilor necesare identificate in autoevaluarea
Initiativei Anticoruptie a Pactului de Stabilitate si raportul analitic de bilant al Republicii Moldova din aprilie 2002.
- Continuarea colaborarii cu organizatiile internationale si societatea civila in problema data.
- Implementarea Strategiei Nationale privind prevenirea si combaterea
coruptiei
- Dezvoltarea masurilor anticoruptie din cadrul organelor de ocrotire a
normelor de drept (politie, politia de frontiera, si justitia), inclusiv dezvoltarea Codului de Etica pentru procurori si judecatori si implementarea Codului de Etica pentru politie.

II Prevederile din Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei (SCERS: p.13-22)


Analiza situatiei

13. In intelesul larg al cuvintului, coruptia poate fi definita ca abuz de influenta. Ea exista la toate nivelurile si este alimentata de posibilitati si stimulente pe care le creeaza sistemul de guvernare. Salariile mici in sectorul public de asemenea contribuie la raspindirea coruptiei la nivelurile inferioare ale administratiei publice. Raspindirea coruptiei este insotita de extinderea economiei tenebre si inrautatirea calitatii serviciilor publice. O ingrijorare deosebita provoaca practica de cumparare a functiilor – activitatea de corupere ce contribuie la inradacinarea continua a acestui flagel in institutiile de stat.
14. De regula, cea mai afectata de coruptie este activitatea de intreprinzator. Coruptia este foarte costisitoare pentru intreprinzatori, cheltuielile ei directe si indirecte (angajarea personalului din serviciul de securitate) depasesc cu mult beneficiile. Intr-o masura exagerata coruptia afecteaza agentii economici in procesul de licentiere si inspectie, precum si populatia nevoiasa din mediul rural, in primul rind persoanele care practica activitate comerciala.
15. Coruptia este preocuparea serioasa a Guvernului, eradicarea ei este conditia absoluta a cresterii economice si depasirii saraciei. Conform datelor Organizatiei Internationale Anticoruptie „Transparency International”, Republica Moldova se plaseaza pe locul 102 din cele 133 de tari studiate. Printre cele mai corupte sectoare mentionate de reprezentantii lumii de afaceri sint vama, organele fiscale si politia. Pentru reprezentantii societatii civile aceste sectoare sint educatia si ocrotirea sanatatii.

Obiective

16. Accentul principal in combaterea coruptiei se pune pe inlaturarea barierelor birocratice in calea activitatii de intreprinzator care deschide cele mai mari posibilitati pentru coruptie.

Strategie pe termen lung:

17. Eradicarea coruptiei va stimula activitatea economica in tara. Prin aceasta Moldova va deveni mai atractiva pentru investitorii straini, vor creste veniturile in sectorul privat, va spori eficienta sistemului de colectare a resurselor bugetare, vor aparea conditii pentru majorarea remunerarii functionarilor publici, se va imbunatati calitatea serviciilor prestate populatiei si va deveni posibila promovarea mai eficienta a politicii sociale, dezvoltarea sistemului de ocrotire a sanatatii si a celui educational.
18. Autoritatea abilitata cu combaterea coruptiei este Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. In scopul eficientizarii activitatii acestei autoritati, Guvernul a propus elaborarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei. Aceasta strategie va fi orientata spre identificarea cauzelor coruptiei, a celor mai afectate structuri si organizatii, evaluarea coruptiei in contextul reformei institutionale a sectorului public. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei va indeplini rolul de organ responsabil pentru elaborarea si implementarea strategiei. Un rol important in identificarea cazurilor si a cauzelor coruptiei va juca Curtea de Conturi.

19. Obiectivele principale ale Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei vor fi:
i) minimizarea reglementarii;
ii) accesul liber la informatii;
iii) elaborarea codului deontologic, a carui respectare va elimina coruptia in organizatii;
iv) instituirea regulilor care interzic participarea la procesul de luare a deciziilor in cazurile in care indeplinirea functiilor publice implica interese personale;
v) declararea veniturilor de catre functionarii publici si monitorizarea lor eficienta;
vi) promovarea coalitiilor dintre grupuri cu interese similare intru prevenirea coruptiei;
vii) crearea unor canale de comunicare ce vor permite populatiei sa informeze autoritatile publice despre cazurile de coruptie si protectia informatorilor;
viii) crearea unitatilor de vigilenta;
ix) testarea aleatorie a persoanelor care detin functii de raspundere.
20. In scopul eficientizarii normelor si a regulamentelor existente, vor fi consolidate sistemele de control in ministere si departamente. In perspectiva, parti integrante ale Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei vor deveni aplicarea tehnologiilor informationale, reforma sectorului public, instruirea legiuitorilor si a functionarilor publici.
Actiuni prioritare pentru anii 2004–2006
21. In calitate de prioritate pe termen mediu va fi reducerea si simplificarea reglementarilor pentru intreprinzatori si intreprinderi. Aceasta actiune va fi realizata, preponderent, in baza strategiei de dezvoltare a sectorului privat.
22. In cadrul reformei administratiei publice, Guvernul, cu asistenta donatorilor, va implementa un proiect pentru crearea potentialului sectorului public in scopul dezvoltarii profesionale si consolidarii posibilitatilor. Aceasta actiune va fi efectuata in baza strategiei reformei administratiei publice.
In conformitate cu strategia reformei administratiei publice, Guvernul se va angaja in discutii publice cu cele trei ramuri ale puterii de stat, partenerii de dezvoltare si societatea civila in problemele reformei institutionale pe termen mediu.

III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova
(Sursa: www.ipp.md)
1. Masuri nationale legislative si organizatorice

Cadrul legislativ

- Legea pentru ratificarea Conventiei civile privind coruptia, nr.542-XV din 19 decembrie 2003;
- Legea pentru ratificarea Conventiei penale privind coruptia, nr.428-XV din 30 octombrie 2003;
- Legea privind aderarea Republicii Moldova la Grupul de State contra Coruptiei (GRECO), nr.297-XV din 22 iunie 2001;
- Legea cu privire la combaterea coruptiei si protectionismului, nr.900-XII din 27 iunie 1996;
- Codul penal al Republicii Moldova, Legea nr.985-XV din 18 aprilie 2002;
- Codul de procedura penala al Republicii Moldova, nr.122-XV din 14 martie 2003;
- Codul privind contraventiile administrative, din 29.03.1985
- Legea privind activitatea operativa de investigatii, nr.45-XIII din 12 aprilie 1994;
- Legea cu privire la declararea si controlul veniturilor si al proprietatii demnitarilor de stat, judecatorilor, procurorilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functie de conducere nr. 1264-XV din 19 iulie 2002;
- Legea pentru aprobarea Regulamentului privind modul de organizare si functionare a Comisiei centrale de control al declaratiilor cu privire la venituri si proprietate, precum si a Regulamentului privind modul de organizare si functionare a comisiilor departamentale de control al declaratiilor cu privire la venituri si proprietate, nr.1576-XV din 20 decembrie 2002;
- Legea serviciului public, nr.443-XII din 4 mai 1995;
- Legea cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, nr.633-XIV din 15.11.2001;
- Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei; nr.1104-XV din 6 iunie 2002;
- Legea privind accesul la informatie, nr. 982-XIV din 11.05.2000;
- Legea privind achizitia de marfuri, lucrari si servicii pentru necesitatile statului, nr. 1166-XIII din 30.04.1997;
- Legea privind Curtea de Conturi, nr.312-XIII din 08.12.1994;
- Legea cu privire la petitionare, nr. 190-XIII din 19.07.1994;
- Legea cu privire la Procuratura, nr. 118-XV din 14.03.2003;
- Legea privind organizarea judecatoreasca, nr. 514-XIII din 06.07.1995;
- Legea cu privire la statutul judecatorului, nr. 544-XIII din 20.07.1995;
- Legea contenciosului administrativ, nr. 793-XIV din 10.02.2000;
- Legea cu privire la avocatura, nr. 1260-XV din 19.07.2002;
- Legea cu privire la avocatii parlamentari, nr. 1349-XIII din 17.10.1997;
- Legea privind aprobarea Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, nr.398-XV din 02.12.2004;
- Hotarârea Parlamentului pentru aprobarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si Planului de actiuni pentru realizarea acesteia, nr.421-XV din 16.12.2004;
- Hotarirea Guvernului cu privire la Programul de stat de combatere a criminalitatii si coruptiei pentru anii 2003-2005 nr.1693 din 27 decembrie 2002;
- Hotarirea Guvernului cu privire la aprobarea Planului de masuri pentru combaterea coruptiei si asigurarea suprematiei legii; nr.1377 din 18 noiembrie 2003;
- Decretul Presedintelui Republicii Moldova privind constituirea Consiliului Coordonator in problemele combaterii coruptiei si criminalitatii; nr.57 din 28 mai 2001;
- Decretul Presedintelui Republicii Moldova privind aprobarea Regulamentului Consiliului Coordonator in problemele combaterii coruptiei si criminalitatii, nr.238 din 21 septembrie 2001;
- Decretul Presedintelui Republicii Moldova privind constituirea Grupului de monitorizare pentru implementarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si a Planului de actiuni pentru realizarea ei; nr.2231-III din 17 februarie 2005.

Pe parcursul intregii perioade de stabilire a statalitatii Republicii Moldova au fost adoptate un spectru foarte larg de acte normative, create multiple comisii prin care s-au facut incercari de a contracara fenomenul coruptiei, insa, care, potrivit ultimelor constatari, asa si nu a suportat careva schimbari de esenta si dimensiune.
Referitor la programele de masuri pentru combaterea coruptiei, aprobate la nivel de Guvern urmeaza a evidentia faptul ca acestea au prevazut intreprinderea unui sir de actiuni orientate spre asigurarea cadrului normativ, stabilirea unor actiuni de prevenire a coruptiei si perfectionare a sistemului de control, realizarea unor actiuni de ordin economic, asigurarea financiara si tehnico-materiala a organelor de drept, asigurarea cu cadre a organelor de drept, etc. Insa majoritatea masurilor si actiunilor stipulate in acestea nu si-au gasit realizarea in practica.
Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, adoptata prin Legea nr.398-XV din 02.12.2004, a inclus un compartiment aparte - „Combaterea coruptiei”. Conform acestuia, urma sa fie elaborata Strategia nationala de prevenire si combatere a coruptiei, orientata spre identificarea cauzelor coruptiei, a celor mai afectate structuri si organizatii, evaluarea coruptiei in contextul reformei institutionale a sectorului public.

Constientizarea imposibilitatii dezradacinarii coruptiei doar prin aplicarea unor masuri penal-restrictive a determinat o abordare noua a acestui fenomen vicios. Astfel a fost elaborata si adoptata la 16 decembrie 2004 de catre Parlament Strategia nationala de prevenire si combatere a coruptiei si Planul de actiuni pentru realizarea acesteia.

Un aspect important, de ordin inedit, al acestei Strategii rezida in faptul punerii accentului de baza in activitatea anticoruptionala pe prevenire si profilaxie a acestui fenomen antisocial.

Monitorizarea procesului de implementare a Strategiei este atribuita Grupului de monitorizare, creat prin decretul Presedintelui la 17.02.2005 si include reprezentanti ai autoritatilor publice si organizatiilor nonguvernamentale urmarind o cooperare eficienta intre sectorul public, cel privat si societatea civila.

Conform Strategiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei indeplineste functia de Secretariat al Grupului de monitorizare si asigura realizarea cotidiana a Planului de actiuni.

Cadrul institutional

Potrivit Legii cu privire la combaterea coruptiei si protectionismului, sistemul specializat de combatere a coruptiei si protectionismului include subdiviziunile specializate ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale, Curtii de Conturi. s.a.

Autoritatea publica centrala nemijlocit specializata in domeniul de prevenire si combatere a coruptiei – Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei, (CCCEC), este un organ de ocrotire a normelor de drept, specializat in contracararea infractiunilor economico-financiare si fiscale, precum si a coruptiei si este un organ unitar centralizat, constituit din aparat central si subdiviziuni teritoriale. In atributiile Centrului intra preintmpinarea, depistarea, cercetarea si curmarea contraventiilor si curmarea infractiunilor economico-financiare si fiscale; contracararea coruptiei si protectionismului; contracararea legalizarii bunurilor si spalarii banilor obtinuti ilicit. Una din obligatiile de baza a Centrului statuata in articolul 6 al Legii acestuia este sa intreprinda actiuni de preintimpinare, depistare si contracarare a coruptiei si protectionismului.

CCCEC a fost creat in urma fuziunii serviciilor care existau mai inainte in cadrul MAI (Directia economica si financiara si Departamentul pentru combaterea coruptiei si crimei organizate) si a doua altor departamente ale Ministerului Finantelor (Departamentul de control si revizie si Garda Financiara). Centrul este condus de un director, care este numit de catre Guvern pentru o perioada de patru ani si care are dreptul de a participa la sedintele acestuia. In exercitarea functiilor, personalul Centrului dispune de o autonomie ce se traduce drept ca inadmisibilitatea oricarei imixtiuni in activitatea sa.

Centrul poate folosi mijloace speciale de investigatie. Conform legii, controlul activitatilor de urmarire penala si operative de investigatii realizate de catre personalul Centrului se exercita de catre organele procuraturii.
In componenta MAI organul principal in combaterea coruptiei il constituie Directia Delicte Transfromtaliere si Informationale, in obligatiunile careia intra si combaterea coruptiei. Directia dispune de subdiviziuni specializate pe intreg teritoriul Republicii Moldova. In afara de aceasta, in cadrul MAI exista Directia Securitate Interna, una din principalele sarcini ale careia constituie prevenirea si depistarea actelor de coruptie si protectionism din partea colaboratorilor de politie. Ea este o subdiviziune independenta in cadrul MAI. Directia are statut de organ ce exercita activitatea de ancheta operationala, abilitata de problemele de securitate interna si de ancheta a personalului.”
Serviciul de Informatii si Securitate (SIS), ca organ specializat in domeniul asigurarii securitatii de stat, pe linga alte atributii specifice unui serviciu special, este abilitat cu functii de prevenire si combatere a coruptiei ce submineaza securitatea statului, aceasta fiind cea mai grava forma a coruptiei, deoarece atenteaza la orinduirea constitutionala a statului, punind in pericol chiar existenta acestuia, functionarea normala a tuturor ramurilor ale economiei nationale. De regula, faptele de coruptie ce submineaza securitatea statului sint comise de inalti functionari de stat din administratia publica centrala, functionarii publici internationali. Sarcina Serviciului de Informatii si Securitate este colectarea, verificarea si evaluarea informatiei si infaptuirea masurilor operative de investigatii in scopul prevenirii si contracararii acestui fenomen negativ, activitatile lui fiind focalizate asupra cazurilor de deturnari de fonduri publice si altor infractiuni ce atenteaza la securitatea statului, avind elemente de coruptie.
In Republica Moldova exista si alte autoritati care nu sunt implicate in mod direct in lupta contra coruptiei, dar joaca un rol important in materie de preventie si de detectie a cazurilor de coruptie. In acest caz este necesar de a face referinta la avocatii parlamentari, Curtea de Conturi, Serviciul Vamal, Agentia Nationala de Achizitii Publice si Inspectoratul Fiscal.

Avocatii parlamentari (in numar de trei persoane) si personalul auxiliar formeaza o institutie independenta, numita Centrul Pentru Drepturile Omului. Sarcina prioritara a centrului este examinarea cererilor cetatenilor a caror drepturi si interese legitime au fost incalcate.

Curtea de Conturi este un organ colegial, subordonat Parlamentului, si care este compus din sapte membri, desemnati de Parlament. Curtea exercita controlul asupra utilizarii finantelor publice, precum si asupra modului in care este gestionat patrimoniul public. Legea prevede mecanismele de control a finantelor publice si de prevenire, si de reparare a pagubelor cauzate de o administratie frauduloasa. Deciziile Curtii de Conturi sunt transmise administratorilor de credite, sefilor organelor de control pentru ca acestia sa ia masuri in scopul corijarii greselilor constatate si repararii prejudiciilor. In cazul in care controlorii considera ca exista elemente constitutive ale unei infractiuni, dosarul este transmis la Procuratura. Curtea transmite, de asemenea, aceste dosare si la CCCEC.
Curtea de Conturi participa la sistemul stipulat in articolul 5 al legii, ce vizeaza lupta contra coruptiei si a protectionismuluicolaborind cu subdiviziunile specializate ale CCCEC, SIS si Procuraturii generale.
Toate deciziile Curtii de Conturi sunt publicate in Monitorul Oficial. In fiecare an, Curtea de Conturi prezinta un raport asupra utilizarii finantelor publice care este transmis Parlamentului. In 2002, Parlamentul a decis sa discute acest raport in sedinta plenara si a purces la audieri publice ale responsabililor de Ministere.

Serviciul Vamal este un sistem unic constituit din Serviciul Vamal (organ central), birourile si posturile vamale. Aceasta administratie exercita doua functii principale: perceperea taxelor vamale si lupta contra contrabandei si a infractiunilor vamale.

Agentia Nationala pentru Achizitii Publice, infiintata pe linga Guvern, este o subdiviziune care efectueaza reglementarea de stat si coordonarea interramurala in domeniul achizitiilor pentru necesitatile statului. In activitatea sa Agentia are drept scop asigurarea transparentei licitatiilor si ofertelor, examinarea echitabila a acestora conform principiilor internationale si europene stabilite in materie de piete publice. Agentia efectueaza controlul legalitatii desfasurarii licitatiilor sau procedurilor de negocieri directe pentru necesitatile statului si, in cazul incalcarii legislatiei in vigoare, anuleaza rezultatele acestora.
Pentru executarea functiilor cu care este abilitata, Agentia intreprinde urmatoarele actiuni:
- elaboreaza actele normative cu privire la achizitii, acorda grupurilor de lucru pentru achizitii ajutor metodologic in probleme de achizitie;
- elaboreaza si editeaza imprimatele tip obligatorii ale documentelor de tender si ale altor documente;
- editeaza Buletinul Achizitiilor Publice, si elaboreaza si mentine in Internet un website, in care se publica invitatiile de participare la licitatii, anunturi publicitare referitoare la achizitii si reclame, informatii privind procedurile de achizitie;
- examineaza darile de seama privind procedurile de achizitie, prezentate de grupurile de lucru pentru achizitii, iar in baza acestora inregistreaza contractele de achizitii; verifica plângerile furnizorilor si ia decizii pe marginea lor;
- intocmeste, in modul stabilit de Guvern, lista de interdictie a furnizorilor, care participa la procedurile de achizitie si tine evidenta acestora.
La nivelul unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul doi Agentia pentru Achizitii isi exercita atributiile prin intermediul subdiviziunilor sale teritoriale.
O alta institutie este Inspectoratul Fiscal Principal de Stat pe linga Ministerul de Finante si Inspectoratele teritoriale care-i sunt subordonate, sarcina principala a caruia consta in exercitarea controlului asupra respectarii legislatiei fiscale, asupra calcularii corecte, varsarii depline si la timp la buget a sumelor obligatiilor fiscale. In cazul depistarii evaziunilor fiscale, care in marea lor majoritate sunt comise prin coruptie, materialele sunt remise Centrului pentru Combaterea Crimelor economice si Coruptiei spre examinare. Modalitatea de perfectare si transmitere in organele de urmarire penala a materialelor de control, ce contin indicii ale unei infractiuni este strict prevazuta in Hotarârea Parlamentului Republicii Moldova nr.1377-XII din 06.04.1993.

Probleme existente

La momentul infiintarii CCCEC s-a prezumat ca aceasta institutie va exercita toate atributiile de control in competenta altor institutii publice, dar in prezent in cadrul unor autoritati care au stat la baza crearii Centrului functioneaza alte subdiviziuni (cu mici schimbari ale denumirii) care continua sa exercite in paralel functiile date in competenta Centrului.
Situatia este complicata din cauza faptului ca MAI depisteaza si instrumenteaza infractiuni care nu tin de competenta acestui organ (evaziuni fiscale, contrabanda, delapidari, corupere pasiva, corupere activa, dare si luare de mita, abuzuri de serviciu si multe altele). Procurorii accepta instrumentarea dosarelor de competenta CCCEC de catre ofiteri de urmarire penala din cadrul MAI. Desi acestea ar trebui sa fie cazuri exceptionale, in realitate dreptul dat s-a transformat intr-o permanenta ordinara, in pofida faptului ca instrumentarea infractiunilor respective tine de competenta exclusiva a CCCEC.

Conform recomandarilor expertilor Consiliului Europei, MAI si alte organe de drept, nu trebuie sa investigheze sesizarile si suspiciunile de coruptie, dar trebuie sa le transmita C.C.C.E.C..

Articolul 15 al Legii cu privire la Procuratura, nr.118-XV din 14 martie 2003, prevede ca in sistemul unic si centralizat al procuraturii se includ si procuraturile specializate, inclusiv, anticoruptie. Astfel, in scopul asigurarii aplicarii legii penale de catre organele de urmarire penala, procurorul conduce si exercita urmarirea penala, controleaza corespunderea actiunilor procesuale, efectuate de catre aceste organe, cu legea de procedura penala, alte acte normative, precum si acte internationale. La rindul sau, hotarirea Parlamentului nr. 609 din 1 octombrie 1999 stabileste existenta doar a unei procuraturi anticoruptie si conducerea urmaririi penale cu resedinta in municipiul Chisinau, care in mod normal ar urma sa aiba subduviziuni si in alte localitati ale Republicii Moldova, tinind cont de existenta subdiviziunilor teritoriale ale CCCEC, activitatea carora este supravegheata de aceasta procuratura specializata.

Curtea de Conturi, care conform legii este organul suprem de control financiar de stat, in materie de prevenire si combatere a coruptiei se rezuma la „remiterea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei a materialelor referitoare la incalcarile financiare depistate, ce contin elementele constitutive ale infractiunii”.
Cele de mai sus arata ca atit cadrul legal, cit si cel institutional in domeniul combaterii coruptiei nu este inca optimozat din punctul de vedere al delimitarii stricte a competentelor autoritatilor implicate in acest proces. Una din masurile prioritare ale Planului de actiuni pentru implementarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei prevede revizuirea atributiilor principalelor institutii abilitate cu functii de contracarare a coruptiei – CCCEC, Procuratura, MAI.

Prioritati pe termen scurt:

- elaborarea proiectului de lege cu privire la conflictul de interese, care sa asigure compatibilitatea cadrului legal national cu prevederile tratatelor internationale in materie, in special cu exigentele Conventiilor Consiliului europei penala si civila cu privire la coruptie;
- excluderea din articolele 327 si 332 ale Codului Penal a cuvintelor „in interes material ori in alte interese personale”, excluderea cuvintelor „deosebit de grave si exceptional de grave” din alineatul 1 al art.135 Codului de Procedura Penala si al. 1 din art. 8 al Legii privind activitatea operativa de investigatie, pct.34 art.13 a legii cu privire la politie;
- modificarea articolelor din Codul Penal al Republicii Moldova in vederea stabilirii infractiunilor de coruptie ca infractiuni deosebit de grave sau exceptional de grave, in dependenta de pericolul social al faptei, prin stabilirea unor pedepse strict determinate si mai severe, pentru a putea infaptui la documentarea acestor infractiuni toate masurile operative de investigatie prevazute de Legea cu privire la activitatea operativa de investigatie, , a raspunderii persoanelor juridice pentru acte de coruptie, de extindere a notiunii de „persoana cu functie de raspundere” sau inlocuirea ei cu un termen generic de „agent public”, includerea raspunderii penale a functionarilor publici internationali etc., prevederi concise privind punerea sub sechestru si confiscarea bunurilor provenite din acte de coruptie (nu doar obiectul mitei), confiscarea prin echivalent, de la terte persoane, executarea cererilor de confiscare primite de la autoritati judiciare straine etc.
- implementarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei;
- elaborarea si implementarea unui mecanism eficient de coordonare a activitatilor structurilor implicate in prevenirea si combaterea coruptiei;
- elaborarea Codului etic al functionarilor publici;
- infiintarea unei comisii principale pentru etica cu functii de control asupra conformitatii persoanelor din serviciul public cu prevederile legislatiei;
- crearea in cadrul institutiilor publice a unor mecanisme de control administrativ intern asupra implementarii masurilor institutionale de prevenire a coruptiei;
- analiza vulnerabilitatii fata de coruptie si elaborarea recomandarilor de prevenire a acesteia in CCCEC, Procuratura, MAI, Serviciul Vamal, instantele judecatoresti, Serviciul fiscal;
- perfectionarea continua a personalului CCCEC, a procurorilor si judecatorilor in domeniul combaterii coruptiei, criminalitatii economice si financiare si a infractiunilor conexe lor;
- consolidarea rolului procuraturii anticoruptie si dotarea acesteia cu resurse umane si financiare adecvate;
- eficientizarea procesului de realizare a Legii privind declararea si controlul veniturilor si al proprietatii demnitarilor de stat, judecatorilor, procurorilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de raspundere prin elaborarea unui mecanism real de aplicare a Legii si de asigurare a unui control efectiv al declaratiilor;
- elaborarea unui proiect de Lege cu privire la declararea veniturilor, averii si mijloacelor de obtinere a veniturilor de catre persoanele fizice, cetateni ai Republicii Moldova;
- elaborarea unei legi cu privire la finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale, care sa prevada mecanisme eficiente de monitorizare de catre mijloacele de informare in masa si organizatiile neguvernamentale a Partidelor politice in vederea asigurarii transparentei si responsabilitatii acestora;
- informarea regulata a opiniei publice despre mijloacele disponibile pentru denuntarea faptelor de coruptie despre care se cunoaste;
- asigurarea transparentei sectoarelor publice prin publicarea bugetelor detaliate ale tuturor institutiilor de stat;
- alocarea mijloacelor financiare si tehnice necesare organelor in functia carora este pusa combaterea coruptiei, alocarea mijloacelor financiare necesare serviciilor abilitate de punere in actiune a programelor de protectie a martorilor si altor colaborari de justitie pentru ca legea sa fie aplicata.

Prioritati pe termen mediu:

- armonizarea consecventa a cadrului legal si institutional national cu prevederile instrumentelor internationale in materia prevenirii si combaterii coruptiei;
- elaborarea si implementarea unor planuri de masuri si actiuni reale si adecvate in domeniul combaterii coruptiei, cu implicarea activa a reprezentantilor societatii civile;
- rationalizarea activitatii organelor de coordonare a luptei contra coruptiei, delimitind responsabilitatile acestora, inclusiv prin definirea expresa a prioritatilor si sarcinilor respective pentru asigurarea unei cooperari mai eficiente dintre acestea.

2. Angajamente regionale in domeniu

La momentul aderarii sale la Consiliul Europei, Republica Moldova a subscris la o serie de angajamente pe care si le-a asumat fata de aceasta organizatie, atit cu caracter general care revin tuturor statelor membre, in virtutea art. 3 al Statutului Consiliului Europei – preeminenta dreptului, respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, cit si cu caracter particular, formulate in Avizul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.
In aceasta ordine de idei este important de a releva faptul ca Republica Moldova a ratificat cele mai importante tratate internationale ale Consiliului Europei in materia prevenirii si combaterii coruptiei si, in special: prin Legile nr.542-XV din 19 decembrie 2003 si nr.428-XV din 30 octombrie 2003 au fost ratificate Conventia civile privind coruptia si Conventia penala privind coruptia. De asemenea, la 22 iunie 2001 prin Legea nr.297-XV, Republica Moldova a aderat la Grupul de State contra Coruptiei (GRECO), potrivit careia Republica Moldova a acceptat prevederile Rezolutiile Comitetului de Ministri nr.7 (98) din 5 mai 1998 privind autorizarea fondarii CRECO; Rezolutiei Comitetului de Ministri nr.5 (99) din 1 mai 1999 privind adoptarea Acordului partial deschis privind crearea GRECO, precum si Statutul Grupului de State contra Coruptiei.

In cadrul Mesei de Lucru a treia a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est a fost lansata initiativa anticoruptie (SPAI) care prevede un sir de masuri pe plan national si regional, menite sa abordeze aceasta problema in toate aspectele sale.

Potrivit acestui instrument regional Republica Moldova s-a angajat sa adopte si sa implementeze un sir de actiuni atit de ordin legal, cit si de ordin institutional.In acest sens, sint foarte importante 5 actiuni imediate, care urmeaza sa fie intreprinse de catre statul-membru la initiativa anticoruptie.

In primul rind este vorba despre ratificarea si implementarea Conventiilor penale si civile impotriva coruptiei, Conventiei cu privire la spalarea banilor, sechestrarea si confiscarea veniturilor provenite din activitati infractionale, precum si luarea in considerare a instrumentelor legislatiei, standardelor si practicii Uniunii Europene. Realizarea acestui obiectiv cere armonizarea legislatiei nationale prevederilor acestor instrumente internationale. Putem afirma ca in mare parte acest angajament a fost onorat de Republica Moldova, toate Conventiile vizate fiind deja ratificate.

O alta actiune nu mai putin importanta este promovarea unei bune guvernari si a unei administratii publice demne de incredere, care implica in mod incontestabil intarirea legislatiei nationale referitoare la achizitiile publice, pentru a promova un proces eficient si transparent al acestora, care sa se alinieze standardelor europene si internationale. Concomitent cu faptul ca institutiile direct implicate in aceasta lupta, in primul rând justitia si politia, sunt uneori acuzate de presupuse acte de coruptie, se constata si aspectele pozitive in domeniu - introducerea unui cadru legislativ mai cuprinzator pentru combaterea acestui fenomen, progrese institutionale, introducerea legislatiei privind domenii conexe, intre care combaterea evaziunii fiscale, a spalarii banilor, reglementarea achizitiilor publice, etc.

Este strict necesara asigurarea comportamentului etic al functionarilor de stat, care ar exclude posibilitatea patrunderii coruptiei in activitatea aparatului statal, prin intermediul aplicarii metodelor legale, integre si transparente de selectare a personalului pe baza de profesionalism si devotament intereselor de serviciu. La acest capitol se semnaleaza un spectru foarte larg de probleme, cum ar fi: lipsa unui Cod etic al functionarilor publici, unei Legii cu privire la conflictul de interese; lipsa transparentei la angajarea in serviciul public, etc.
Un alt angajament esential al SPAI il constituie necesitatea ca organele implicate in lupta impotriva coruptiei si crimei organizate sa fie inzestrate cu suficiente resurse umane si financiare. Personalul acestor organe trebuie sa se bucure de o independenta, autonomie si protectie reala in exercitarea atributiilor ce le revin.

Foarte importanta este intreprinderea masurilor necesare distrugerii bazei materiale a criminalitatii organizate si coruptiei prin privarea persoanelor implicate in aceasta activitate infractionala de veniturile, obtinute in urma desfasurarii actiunilor criminale. In aceasta ordine de idei, este rationala stabilirea raspunderii penale a persoanelor juridice, in forma de confiscare a averii obtinute in mod ilicit, aplicare a amenzilor catre acestea, precum si posibilitatea utilizarii proprietatii acestor subiecti economici pentru restituirea pagubelor materiale, cauzate prin actiunile angajatilor si proprietarilor din cadrul acestor persoane juridice.

Un moment deosebit de important il constituie necesitatea stabilirii raspunderii unipersonale a persoanelor cu inalte functii de raspundere pentru administrarea ilegala a mijloacelor bugetare, a proprietatii publice, acordarea unor facilitati fiscale, vamale, precum si pentru neglijenta admisa la solutionarea unor chestiuni de importanta statala care au dus la cauzarea unui prejudiciu considerabil bugetului de stat. Prezenta unor interese personale urmeaza a fi calificata nu ca o conditie pentru tragerea la raspundere penala, insa doar ca o circumstanta suplimentara agravanta.

Derularea acestor actiuni este imposibila fara o sustinere adecvata din partea societatii, si in special a societatii civile, care sa implice, in mod incontestabil, organizarea unor campanii la nivel national cu scopul constientizarii de catre societate a daunelor economice si sociale provocate de coruptie si crima organizata, asigurarea libertatii reale a presei, consacrarea standardelor etice si profesionale in domeniul jurnalismului, precum si promovarea unei pregatiri profesionale in domeniul jurnalismului investigativ.

Intru realizarea acestor masuri, preconizate in cadrul Pactului de Stabilitate, se impune necesitatea existentei unei coordonari lucrative si eficiente la nivel national a puterii legislative, executive si judecatoresti.

Aderarea Republicii Moldova la Pactul de Stabilitate, atrage dupa sine mari responsabilitati pentru respectarea obligatiunilor asumate, care in primul rind se refera la implementarea initiativelor impotriva coruptiei si crimei organizate.

Prin Legea Republicii Moldova nr. nr.542-XV din 19 decembrie 2003 a fost ratificata Conventia civila cu privire la coruptie, elaborata in cadrul Consiliului Europei si deschisa spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei la 4 noiembrie 1999.

In noiembrie 1996 Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a adoptat programul de actiuni pentru combaterea coruptiei. In cadrul acestui program au fost elaborate doua conventii – Conventia penala cu privire la coruptie (ETS nr.173) si Conventia civila cu privire la coruptie (ETS. nr.174)

Conventia civila cu privire la coruptie a constituit prima incercare de stabilire in cadrul Consiliului Europei a regulilor generale internationale cu caracter civil si procesual civil in contextul combaterii coruptiei. Prevederile Conventiei se contin in legislatia nationala a Republicii Moldova, cum sint: din Cartea intii a Codului civil, nr. 1125-XV din 13 iunie 2002, - titlul III (articolele 216-233) – declararea nulitatii actului juridic, titlul IV – termenele (articolele 259-283), capitolul XXXIV al aceluiasi cod – obligatiile care nasc din cauzarea de daune (repararea prejudiciului); capitolul X al Codului de procedura civila, nr.225-XV din 30 mai 2003 – „Probele si probatiunea”, care include toate procedurile de colectare a probelor, procedurile aprecierii acestora, etc. Consideram ca nu este rationala stabilirea unor norme speciale referitoare la examinarea cauzelor ce contin elementele de coruptie in Codul civil si Codul de procedura civila, deoarece acestea reprezinta acte legislative de ordin general, insa specificarea necesitatii aplicarii acestor proceduri se realizeaza in cadrul Legii cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei, nr.900-XIII din 27 iunie 1996 – art. art. 6, 7, 10, capitolul IV, etc. Conform articolului 17 al Conventiei “La prevederile Conventiei nu pot fi facute rezerve”.

Ratificarea de catre Republica Moldova a Conventiei a contribuit la reafirmarea pozitiei statului nostru de a se ralia la principiile si standardele de contracarare a coruptiei in cadrul statelor-membre ale Consiliului Europei.
Conventia nu statueaza expres obligativitatea statului de a intreprinde noi masuri de ordin organizatoric sau infiintarea de noi institutii. De mentionat faptul ca, statele Parti care respecta deja prevederile Conventiei sau au prevederi mai favorabile nu trebuie sa ia alte masuri. Grupul de state impotriva coruptiei (GRECO) va avea sarcina, in cadrul activitatii sale de monitorizare conform articolului 14 al Conventiei, de a veghea ca statele parti sa respecte angajamentele luate in termenii Conventiei civile. Primul ciclu de evaluare a statelor membre a avut loc din 2000 pina in 2003,in octombrie 2002 un grup de experti GRECO au efectuat o vizita de evaluare in Republica Moldova, iar in octombrie 2003 a fost aprobat raportul de evaluare. Analizind si generalizând cele prezentate de evaluatori, discutiile avute pe marginea raportului in cadrul GRECO, se constata, ca Moldovei i s-a creat de acum o imagine nu dintre cele mai favorabile, atunci cind se vorbeste despre nivelul de coruptie. Ca concluzie generala atit in raport cit si in discutii s-a expus faptul, ca in Republica Moldova exista un cadrul legal si institutional axat spre combaterea coruptiei, dar sunt necesare mecanismele de transpunere a acestora in practica, cit si o politica generala statala de prevenire a coruptiei, cu implicarea atit a autoritatilor publice, cit si a societatii civile. GRECO a facut 14 recomandari, care trebuie puse in aplicare in cel mai scurt timp si pina la 1 iulie 2005 de prezentat un raport de situatie privind respectarea acestor recomandari. In prezent se desfasoara cel de al doilea ciclu de evaluare, care are drept scop monitorizarea problemelor legate de raspunderea penala a persoanelor juridice, confiscarea bunurilor provenite din acte de coruptie, autoritatile publice si coruptia, a punerii in aplicare a dispozitiilor respective din Conventia penala de coruptie. Vizita de evaluare la al doilea ciclu e planificata pentru lunile aprilie-mai 2005. In prezent se initiaza masuri de pregatire catre aceasta vizita.

E necesar de subliniat ca obiectivele de la SPAI sunt identice cu cele ale GRECO, cu exceptia ca acest Acord partial si largit este un instrument mai suplu si mai eficace avind misiunea de a controla cu ajutorul unui proces dinamic de evaluari si presiuni reciproce, aplicarea principiilor directorii de combatere a coruptiei, a prevederilor conventiilor europene respective, cit si de transpunere in practica a instrumentelor juridice internationale adecvate.
GRECO, in conformitate cu Statutul sau, are drept scop de a ameliora capacitatea membrilor sai de a lupta cu coruptia, supraveghind ca membrii sai sa aplice in practica angajamentele asumate in acest domeniu. Totodata aceasta structura contribuie la identificarea lacunelor din dispozitivele nationale ce vizeaza prevenirea si combaterea coruptiei, care pentru a fi depasite trebuie sa fie urmate de initierea unor reforme legislative, institutionale, cit si de implementarea unor practici diverse de contracarare a coruptiei. Recomandarile facute statului moldav merg anume in aceasta directie.

3. Eficienta masurilor aplicate

Urmeaza a releva faptul ca in ultimul timp, Republica Moldova se angajeaza mai intens si in profunzimea sistemului institutional, administrativ, pentru a asigura o mai rapida adoptare si aplicare a masurilor stabilite. Este destul de evident ca coruptia in stat poarta un caracter sistematic, reprezentind un simptom al unor probleme mult mai grave ale societatii noastre. De aceea si lupta cu coruptia trebuie sa poarte un caracter sistematic.
O mare parte dintre masurile propuse si actiunile initiate deja sau care sunt propuse pentru viitor in acest domeniu tin sa consolideze programele de reforma si asigura o ameliorare a mediului de afaceri si investitional din tara noastra.

In domeniul institutional, cele trei principale directii de lupta impotriva fenomenului coruptiei trebuie sa fie:
· reducerea rolului statului in anumite sfere de activitate economica, prin diminuarea puterii sale discretionare. Aceasta se poate efectua fie prin liberalizare, fie prin introducerea unor noi reguli implicite, cu caracter automat;
· responsabilizarea institutiilor in fata cetatenilor, prin obligarea Guvernului si a tuturor functionarilor publici sa informeze societatea civila cu privire la activitatile lor si sa ia atitudine in cazurile in care serviciile unor functionari nu sunt satisfacatoare.
· flexibilizarea structurilor institutionale si co-interesarea functionarilor din aparatul de stat in lupta impotriva coruptiei.
Strategia de lupta impotriva coruptiei trebuie sa depaseasca domeniul strict institutional si sa se extinda si in societatea civila. Trebuie sa se urmareasca schimbarea atitudinii cetatenilor cu privire la fenomenul coruptiei. Exista o opinie raspindita si eronata, potrivit careia coruptia nu este altceva decât o redistribuire normala de venituri intre cetateni (sau companii) si Guvern. Informarea cetatenilor privind costurile sociale ale coruptiei si efectele sale catastrofale pentru comunitate este esentiala in schimbarea acestei perceptii.
Cel mai important element al strategiei ramine, insa, vointa politica a autoritatilor. Societatea civila este si ea datoare sa faca presiuni pentru a determina nasterea acestei vointe politice si nu ca urmare a presiunilor internationale.
O importanta speciala trebuie acordata controlului legal asupra conflictului de interese sau a oricaror situatii in care un demnitar are interese personale direct legate de activitatea sa oficiala, astfel incit s-ar crea niste pirghii propice practicilor corupte.

Prioritati pe termen scurt:

- colectarea si efectuarea analizei datelor in domeniul coruptiei din tara noastra, realizarea unui studiu referitor la activitatea autoritatilor publice si procedurile administrative din punctul de vedere al incidentei coruptiei in aceste sectoare;
- receptionarea si examinarea minutioasa a tuturor categoriilor de petitii, referitoare la eventualele actiuni coruptionale, acordarea de consultanta cetatenilor si organizatiilor referitor la metodele contracararii si limitarii coruptiei;
- reducerea listei genurilor de activitate, licentiate de stat;
- asigurarea accesului societatii civile la informatie si asigurarea transparentei activitatii organelor de stat;
- realizarea unui program special de contracarare a coruptiei in organele sistemului invatamintului, sistemului sanatatii, institutiile superioare de invatamint, colegii, licee;
- crearea unui serviciu de asistenta juridica victimelor coruptiei cu implementarea unor hot-line (linii fierbinti) care sa fie in serviciul societatii non-stop;
- informarea permanenta a societatii despre activitatile desfasurate in procesul de combatere a coruptiei, implementarea unor campanii mass-media, organizarea mese rotunde cu reprezentantii societatii civile, unor emisiuni tele-radio care sa contribuie la constientizarea fenomenului;
- asigurarea transparentei in procesul de elaborare a actelor normative, publicarea proiectelor de acte normative in mijloacele de informare in masa si pe site-urile oficiale ale autoritatilor administratiei publice, organizarea receptionarii si examinarii obligatorii a obiectiilor si propunerilor populatiei la aceste proiecte;
- promovarea in cadrul institutiilor de invatamint de orice categorie a unor cursuri de lectii care sa contribuie la constientizarea si profilaxia fenomenului in rindul elevilor, studentilor;
- realizarea interactiunii cu institutiile societatii civile in domeniul prevenirii, profilaxiei coruptiei;
- crearea unor sisteme locale de publicitate pentru informarea populatiei despre activitatile „reprezentantilor eminenti” ai coruptiei de la nivelul de jos, in mare parte prin intermediul organizatiilor neguvernamentale;
- sporirea constiintei juridice a populatiei (cresterea nivelului cunostintelor in domeniul juridic si in vederea diminuarii fenomenului de coruptie activa (de a da mita);
- amplificarea interactiunii cu organele de drept implicate in procesul de contracarare a coruptiei prin intermediul transmiterii tuturor informatiilor (inclusiv, petitiilor) parvenite in adresa autoritatilor publice in care se contin anumite informatii despre actiunile coruptionale comise de anumite persoane.

Prioritati pe termen mediu:

- implementarea unor programe de studiere de catre functionarii publici a actelor normative ce reglementeaza activitatea functionarilor publici si responsabilitatea lor pentru actele de coruptie si alte infractiuni;
- intreprinderea masurilor de implementare reala a Regulamentului privind modul de angajare si selectare a cadrelor prin concurs la ocuparea functiilor publice in corespundere cu art. 14 a Legii serviciului public, implementarea sistemului obligatoriu de promovare in baza calitatilor si performantelor profesionale;
- revizuirea structurii actuale si statelor de personal a organizatiilor publice in scopul eficientizarii activitatii institutiilor, reducerii personalului sectorului public prin eliminarea unitatilor si structurilor parazitare, neadmiterii unei dublari de activitati;
- in scopul prevenirii coruptiei, reexaminarea sistemului existent de salarizare a functionarilor (inclusiv a angajatilor guvernamentali) intru asigurarea lor cu salarii competitive; implementarea mecanismelor de premiere pentru activitatea efectiva si constiincioasa;
- publicarea obligatorie si simultana a informatiei cu privire la sursele de finantare si donatori ai tuturor partidelor politice in mass-media;
- crearea si implementarea mecanismelor suplimentare de control intern pentru asigurarea reexaminarii rapide si efective a hotarârilor indoielnice cu crearea posibilitatilor reale de examinare obiectiva a plângerilor subalternilor privind actiunile persoanelor corupte, ridicarea responsabilitatii conducatorilor de diferit nivel pentru actiunile subalternilor cu implementarea unui sistem efectiv de control;
- elaborarea si implementarea mecanismelor de control permanent asupra activitatii organelor puterii de stat si administratiei locale din partea societatii civile;
- monitorizarea implementarii masurilor anticoruptie prevazute in programele de stat de combatere a coruptiei si criminalitatii si a masurilor de incurajare a antreprenorilor la o cooperare eficienta in prevenirea si contracararea actelor de coruptie;
- intreprinderea masurilor necesare ce garanteaza ONG, mijloacelor mass-media libertatea de a primi sau a comunica informatiile referitor la afacerile de coruptie sub rezerva celor limitate intr-o societate democratica.
- intreprinderea masurilor necesare care incurajeaza cercetarile asupra coruptiei; efectuarea periodica a sondajelor de opinie privind activitatea organelor puterii.



Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C