Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje

Reintegrarea tarii

Cadrul legislativ institutional pentru reintegrarea tarii, prioritati pe termen scurt si pe termen mediu

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova

II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova



I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova 

 

Cooperarea pentru solutionarea conflictului transnistrean

(16) Eforturi sustinute vizind solutionarea conflictului transnistrean, respectind suveranitatea si integritatea teritoriala a Republicii Moldova in cadrul hotarelor sale, recunoscute international si garantind respectarea democratiei, suprematiei legii si a drepturilor omului.
- Participarea constructiva a Moldovei, împreuna cu cealalta parte si mediatorii in procesul de negocieri sub egida OSCE, in vederea solutionarii conflictului transnistrean;
- Cooperarea eficienta intre UE si Moldova in vederea solutionarii conflictului transnistrean in cadrul formatelor convenite, inclusiv consultari privind aranjamentele post-conflictuale si garantii în functie de necesitate.
- UE sa-si intensifice implicarea in sustinerea OSCE-ului si a mediatorilor in acest proces, sa sustina eforturile Comisiei Constitutionale Mixte, si sa pregateasca implicarea in scenariul post-reglementare;
- Continuarea de catre UE a eforturilor sale de a asigura indeplinirea de catre Rusia a angajamentelor de la Istambul referitoare la Moldova.
- Intarirea dialogului politic dintre UE si Moldova privind conflictul transnistrean.
- Realizarea unor noi progrese semnificative cu Ucraina privind problemele existente pe sectorul transnistrean al frontierei; consolidarea cooperarii cu administratia Ucrainei, inclusiv schimbul efectiv de informatii despre fluxurile de bunuri si persoane ce traverseaza frontiera comuna. Angajarea activa in consultarile trilaterale Moldova-Ucraina - Comisia Europeana  privind masurile de asigurare a managementului si controlului corespunzator al intregii frontiere a Moldovei cu Ucraina, in special a sectorului transnistrean.
- Sustinerea implicarii active a societatii civile si promovarea valorilor  democratice si respectarii drepturilor omului.



II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova
(Sursa: www.ipp.md)
 
1. Esenta problemei

Conflictul din zona de est al Republicii Moldova (Transnistria) face parte din categoria conflictelor izbucnite la periferia fostei URSS la finele existentei ei, constituind o consecinta a unui sir de factori interni si externi, precum si a problemelor, mostenite din trecutul istoric controversat. Acest conflict nu face parte din categoria celor interetnice sau interconfesionale si, totodata, nu este nici unul intern. Evenimentele ce au urmat dupa stoparea ostilitatilor militare 1992 au demonstrat ca locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru, in majoritatea lor, nu se percep reciproc in calitate de dusmani.

In scopul mentinerii fostei RSS Moldovenesti in componenta URSS, la 2 septembrie 1990 in localitatea Parcani a fost proclamata “republica moldoveneasca autonoma nistreana in componenta URSS”. Ulterior, utilizând mijloacele violente, teroarea psihologica si fizica, in zona de est al Republicii Moldova au fost distruse structurile de stat, a fost lichidata orice opozitie politica. Pe malul stâng al Nistrului este creat un spatiu informational inchis. Prin intermediul mass-media cenzurate populatiei din zona de conflict insistent i se implementeaza stereotipuri negative legate de Republica Moldova.

In urma represaliilor din partea regimului separatist citeva mii de cetateni ai Republicii Moldova au fost nevoite sa-si salveze viata refugiindu-se pe malul drept al Nistrului si prin aceasta devenind persoane intern stramutate.
In zona de conflict continua sa se afle nelegitim trupele armate ale Rusiei, trecute in subordonarea Rusiei la 1 aprilie 1992. Aceste trupe, de rind cu mercenarii din Rusia si Ucraina, s-au angajat in conflictul armat din primavara-vara anului 1992 de partea regimului separatist. Trupele para-militare ale regimului separatist sunt inzestrate cu armament si munitii din dotarea unitatilor militare ale aceleasi Federatii Ruse, iar liderii regimului separatist au obtinut cetatenia ruseasca dupa ce au participat la procesul de uzurpare a suveranitatii statului.
Federatia Rusa ofera in continuare cetatenia rusa locuitorilor din zona de conflict. Drept consecinta pe teritoriul controlat de regimul separatist locuiesc câteva zeci de mii de cetateni ai Federatiei Ruse.

In Transnistria au fost create toate structurile puterii proprii, in aparenta, unui stat de drept, democratic, exista propriul sistem financiar cu “banca republicana nistreana”, “comitetul vamal de stat” etc.

Un loc aparte in asigurarea viabilitatii regimului anticonstitutional il joaca structurile represive (“ministerul securitatii de stat”, detasamente cu destinatie speciala, kazacii etc.) prin care este asigurat controlul deplin asupra populatiei, sunt inscenate “alegerile”, este asigurat controlul asupra “organizatiilor neguvernamentale” etc. Populatia din zona de conflict este lipsita de orice experienta de democratie politica, pe malul stâng al Nistrului este interzisa activitatea partidelor politice, inregistrate la Ministerul Justitiei al Republicii Moldova.

Nu exista o delimitare univoca, acceptata reciproc, fie si tacit, a zonelor de competenta a puterii centrale si a regimului anticonstitutional. Pe malul stâng al Nistrului sunt localitati, locuitorii carora si-au pastrat dreptul de a fi sub jurisdictia Republicii Moldova. Insa aceleasi localitati figureaza pe hartile “oficiale” ale “rmn”. In consecinta, locuitorii acestor sate pe parcursul mai multor ani sunt hartuiti de regimul separatist, fiind nevoiti sa reziste la presiunea si masurile represive din partea regimului anticonstitutional. In aceeasi situatia se afla suburbiile or. Bender de pe malul drept al Nistrului.

Ultimii ani in “rmn” se desfasoara intens procesul de privatizare, inclusiv a intreprinderilor industriale importante. Privatizarea se desfasoara in afara cadrului legal al Republicii Moldova. De regula, in calitate de proprietari sunt anuntati businessmanii din Rusia sau firme-fantome, create de insasi conducatorii regimului.
Decizia CEDO in cazul grupului Ilascu versus Moldova si Rusia din 8 iulie 2004 declara expres ca anume Federatiei Ruse ii revine responsabilitatea deplina pentru instaurarea regimului separatist si ca Rusia dispune de influenta decisiva asupra situatiei din zona de conflict.

Acest ansamblu de factori aduce la concluzia univoca ca conflictul transnistrian constituie o expresie a unui set de interese, antagoniste in raport cu interesele Republicii Moldova. Iar persoanele, care stau in fruntea acestui regim (in continuare – “republica moldoveneasca nistreana”, sau – “rmn”), si care au uzurpat dreptul de a se prezenta in calitate de reprezentanti legitimi ai populatiei din zona controlata de ei, in realitate sunt exponenti ai acestor interese antagoniste.

2. Cadrul juridic al solutionarii conflictului transnistrean


Din punct de vedere juridic conflictul propriu zis consta in faptul ca pe o parte din teritoriul statului nu se respecta Constitutia si legislatia, adoptate de puterea centrala constitutionala. Totodata, in limitele acestui teritoriu au fost distruse structurile de stat, menite sa asigure aplicarea legislatiei Republicii Moldova. Or, din punct de vedere juridic, solutionarea conflictului din zona de est al Republicii Moldova inseamna asigurarea reintoarcerii acestui teritoriu in spatiul juridic al Republicii Moldova.

In Constitutia Republicii Moldova, adoptata la 29 iulie 1994, exista prevederi care determina cadrul juridic in limitele caruia urmeaza sa fie solutionata problema reintregirii statului. Este vorba, in primul rând, de Art. 111, “Statutul special de autonomie”, si anume:
Art. 111(1). Localitatilor din stânga Nistrului, precum si unor localitati din sudul Republicii Moldova, le pot fi atribuite forme si conditii speciale de autonomie dupa statute speciale adoptate prin legi organice.
Art. 111(2). Legile organice care reglementeaza statutele speciale ale localitatilor prevazute in alineatul (1) pot fi modificate cu votul a trei cincimi din numarul deputatilor alesi.
Din aceste prevederi ale Constitutiei Republicii Moldova rezulta ca:
a) problema reintregirii tarii poate fi solutionata si fara atribuirea obligatorie a vre-o unui statut juridic special localitatilor din stinga Nistrului;
b) in caz de atribuire a acestui “statut special”, localitatile din stinga Nistrului pot pretinde numai la un statut de autonomie in cadrul statului unitar si nicidecum nu poate fi vorba de “subiect al federatiei”;
c) aceasta mai inseamna ca numai Parlamentul Republicii Moldova este in drept sa decida asupra competentelor eventualei autonomii si sa aprobe acest eventual “statut juridic special”.
In acelasi timp, acest articol din Constitutia Republicii Moldova nu corespunde intocmai realitatilor politice determinate de conflict. In primul rând, din cauza faptului ca or. Bender, situat pe malul drept al Nistrului, se afla sub controlul regimului anticonstitutional, dar nu cade sub incidenta Art. 111. In acelasi timp unele localitati din stânga Nistrului si-au aparat dreptul de a ramâne sub jurisdictia puterii constitutionale si, respectiv, nu pretind la nici un statut juridic special.
In mod indirect si Art. 11 al Constitutiei vizeaza situatia de pe malul sting al Nistrului, deoarece acest articol, cu titlul “Republica Moldova, stat neutru”, stipuleaza urmatoarele:
(1) Republica Moldova proclama neutralitatea sa permanenta.
(2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul sau.
In pofida faptului ca neutralitatea Republicii Moldova nu este recunoscuta pe plan international, din alineatul (2) din Art. 11 rezulta univoc, ca aflarea trupelor Federatiei Ruse, inclusiv sub forma de trupe de mentinere a pacii, este inadmisibila din punct de vedere al legislatiei Republicii Moldova.
Programul Guvernului Republicii Moldova, aprobat de Parlament dupa alegerile din 25 februarie 2001, contine doar câteva fraze generale despre conflictul transnistrean si nu poate servi in calitate de cadru juridic pentru activitatea executivului in problema reintregirii tarii.

2.1. Cadrul juridic aparut in urma procesului de negocieri

Exista un sir de documente, semnate de reprezentatii structurilor de stat ale Republicii Moldova pe parcursul procesului de negocieri. Catre 24 iunie 2004 au fost semnate in total 139 de documente, dintre care 26 se refera la domeniul politic; 61 – la cel economic si 52 - acte interdepartamentale. Nici un document din cele semnate in cadrul procesului de negocieri n-a fost ratificat de Parlamentul Republicii Moldova si n-a fost publicat in Monitorul oficial, ceea ce inseamna ca aceste documente n-au putere juridica. In majoritatea lor absoluta ele contravin Constitutiei Republicii Moldova si nici nu sunt respectate de parti.

O singura exceptie in acest sens il constituie “Acordul cu privire la principiile reglementarii pasnice a conflictului armat din regiunea transnitreana a Republicii Moldova”, semnat la 21 iulie 1992 la Moscova de catre presedintii Mircea Snegur si Boris Eltin. Acest acord a asigurat stoparea conflictului armat in raioanele de est al Republicii Moldova, crearea Comisiei Unificate de Control (CUC) care coordoneaza activitatea fortelor de mentinere a pacii. Insa si prevederile acestui acord din mai multe de vedere contravin Constitutiei Republicii Moldova, precum si standardelor ONU si OSCE. Este suficient de remarcat ca acest acord prevede, pentru un termen nedefinit, existenta pe teritoriul Republicii Moldova a “trupelor armate” ale “partilor” in conflict, una dintre care este “rmn”, precum si a trupelor Federatiei Ruse. Ceea ce inseamna ca acest document tinde sa legalizeze aflarea nelimitata in timp a trupelor paramilitare ale regimului anticonstitutional pe teritoriul Republicii Moldova. Iar adoptarea deciziilor in cadrul CUC prin consens, stabilita de Acordul din 21 iulie 1992, intr-un mod evident lezeaza suveranitatea statului Republica Moldova.

2.2. Cadrul juridic international

Pe parcursul existentei problemei conflictului din raioanele de est al Republicii Moldova au fost adoptate un sir de documente, inclusiv in cadrul organizatiilor internationale. In primul rind este vorba de OSCE, Misiunea careia in Republica Moldova, deschisa in aprilie 1993, are mandat de mediator in procesul de negocieri. In cadrul Summitului OSCE din noiembrie 1999 de la Istambul a fost adoptata Declaratia, Art. 18 si 19 ale careia se refera la problema conflictului din raioanele de est al Republicii Moldova. In ele este formulata sustinerea univoca a suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova si este salutat angajamentul expres al Federatiei Ruse de a efectuarea evacuarea completa a trupelor sale de pe teritoriul Moldovei pina la finele anului 2002.

Se cere de constatat ca OSCE nu a reusit sa obtina nici evacuarea completa a trupelor Federatiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova si nici nu a reusit sa contribuie la atingerea progresului in solutionarea conflictului in ansamblu. In situatia când in OSCE adoptarea oricarui document sau decizii este posibila numai prin consens, dupa Summitul OSCE din noiembrie 1999 nu s-a reusit atingerea rezultatelor pozitive in solutionarea conflictului si nici macar apropierii pozitiilor partilor, din cauza pozitiei autoritatilot ruse.

Problema conflictului transnistrean este mentionata si in Tratatul despre prietenie si colaborare intre Federatia Rusa si Republica Moldova, semnat la 19 noiembrie 2001. In acest Tratat Federatia Rusa recunoaste suprematia normelor de drept international in privinta problemei transnistrene si este recunoscuta in calitate de “co-mediator si garant in baza respectarii suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova”. Art. 5 din acest Tratat stipuleaza ca “fiecare Parte se va abtine de la orice actiuni, care vor dauna … suveranitatii, independentei si integritatii teritoriale. Partile condamna separatismul in toate manifestarile lui si se obliga sa nu sustina miscarile separatiste”.

Comportamentul Federatiei Ruse in raport cu conflictul transnistrean demonstreaza univoc ca Federatia Rusa nu respecta prevederile Tratatului despre prietenie si colaborare intre Federatia Rusa si Republica Moldova.
In legatura cu cele de mai sus se poate constata, ca la moment cadrul juridic necesar pentru solutionarea conflictului nu exista.

3. Cadrul institutional

La 6.XII.2002 a intrat in vigoare Legea Nr.1520-XV pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Guvern prin care a fost instituita functia Ministrului reintegrarii. Iar prin Decretul Presedintelui Republicii Moldova din 12.XII.2002 Nr.1012-III in aceasta functie a fost numit dl. Vasile Sova. Ministrul reintegrarii este membrul Guvernului si dispune de un aparat.
In afara de aceasta, in calitate de componente ale cadrului institutional pot fi considerate si alte structuri care au tangenta cu problema transnistreana, si anume:

- Ministerul Afacerilor Externe;
- Ministerul Afacerilor Interne;
- Serviciul de Informare si Securitate;
- Depaartamentul Trupelor de Graniceri;
- Departamentul Vamal;
- Ministerul Economiei;
- Ministerul Justitiei s.a.

Intr-o masura oarecare poate fi considerata institutie care are tangente cu solutionarea conflcitului transnistrean Comisia Unificata de Control.

4. Probleme existente

Faptul ca statul moldovenesc continua sa fie scindat in situatia cind locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului nu se considera reciproc dusmani se datoreaza existentei unui sir de obstacole, fara inlaturarea carora este imposibil de solutionat conflictul si de consolidat statalitatea Republicii Moldova. Lipsa progresului in solutionarea conflictului si caracterul lui “inghetat” se explica prin urmatorii factori:

- caracterul totalitar al “rmn” si existenta structurilor represive ale “rmn”;
- posibilitatea supravietuirii pentru “rmn” prin activitati economice ilegale (trecerea marfurilor prin vamile ucrainene fara plata impozitelor in bugetul Republicii Moldova, contrabanda, traficul ilegal de munitii si armament etc.);
- existenta structurilor de forta ale “rmn” (“armata”, “misterul securitatii de stat”, trupe de elita);
- formatul actual al procesului de negocieri;
- formatul actual al fortelor de mentinere a pacii;
- comportamentul Federatiei Ruse;
- Comportamentul Ucrainei;
- existenta stereotipurilor negative in mentalitatea populatiei din “rmn”, legate de Republica Moldova;
- temerile populatiei din “rmn”, legate de consecintele restabilirii integritatii teritoriale a Republicii Moldova;
- lipsa totala a experientei de democratie politica in raioanele de est al Republicii Moldova;
- izolarea populatiei din zona de conflict de spatiul informational al Republicii Moldova;
- neadmiterea de catre regimul separatist a actiunilor din domeniul diplomatiei populare.

Prin urmare, Programul de reintregire si de consolidare a statalitatii Republicii Moldova trebuie sa contina in sine actiunile necesare pentru demontarea acestor obstacole in calea reintregirii statului, si lichidarea consecintelor izolarii fortate a locuitorilor din zona de est de restul teritoriului Republicii Moldova.

5. Prioritati in solutionarea conflictului transnistrean

Prioritati pe termen scurt:

Extinderea NATO si UE, intentiile noii administratii de la Kiev de a promova o politica pro-eropeana si pro-NATO creeaza conditii prielnice pentru rezolvarea problemei de securitate a portiunii transnistrene a frontierei si de stopare a activitatii economice ilegale (contrabanda etc.).
Republica Moldova, in parteneriat cu Ucraina si UE, urmeaza sa obtina:
a) inchiderea spatiului aerian pentru avioanele militare ale Federatiei Ruse, care aterizeaza si decoleaza de pe aerodromul militar de la Tiraspol fara controlul din partea Republicii Moldova. Zborurile necesare pentru deservirea trupelor Federatiei Ruse pot fi realizate prin aeroportul de la Chisinau cu conditia efectuarii controlului din partea serviciilor vamale si de graniceri ale Republicii Moldova si cu monitorizarea din partea Misiunii OSCE din Republica Moldova;
b) stabilirea regimului de trecere a marfurilor prin portiunea transnistreana a frontierei cu Ucraina in conformitate cu legislatia Republicii Moldova;
c) asocierea Ucrainei la regimul de restrictie a circulatiei pentru conducatorii “rmn” prin declararea lor persona non grata pe teritoriul Ucrainei;
d) implicarea activa a Uniunii Europene in solutionarea conflictului transnistrean, prin:
- crearea unor relatii institutionale mai strinse dintre UE si Republica Moldova (deschiderea misiunii diplomatice a UE la Chisinau, numirea unui trimis special al UE pentru conflcitul trasnistrean s.a.)
- plasarea permanenta pe agenda relatiilor UE cu Rusia si cu Ukraina a problematicii transnistrene;
- luarea de catre UE a pozitiei respective in cadrul organizatiilor si reuniunilor internationale s.a.

Republica Moldova trebuie sa declare expres retragerea sa din actualul format al fortelor de mentinere a pacii si sa ceara inlocuirea lor cu trupe de politie sub mandat international.
Trebuie sa fie creat cadrul juridic, necesar pentru asigurarea procesului de reintregire a statului. Acest procedeu trebuie sa contina urmatoarele etape:
a) Adoptarea de catre parlamentul Republicii Moldova a unui document-cadru (Declaratie) prin care ar fi fost:
• data o apreciere politico-juridica a fenomenului separatismului din zona de est al Republicii Moldova;
• evaluate cauzele conflictului;
• data o apreciere a cadrului existent al procesului de negocieri, al fortelor de mentinere a pacii si a situatiei in zona controlata de regimul anticonstitutional;
• fixat cadrul-limita pentru rezultatul final al procesului de reintregire a statului.
b) Elaborarea de catre guvern, cu aprobarea ulterioara in Parlament, a Programului de reintregire a Republicii Moldova, pornind de la necesitatea de demilitarizare, decriminalizare a raioanelor de est si democratizare a Republicii Moldova reintregite in ansamblu;
c) Adoptarea in Parlament a pachetului de acte legislative, necesare pentru implementarea Programului de reintregire a Republicii Moldova.

Din continutul documentului-cadru (Declaratiei), a Programului de reintregire a Republicii Moldova, precum si a pachetului de acte legislative, pentru fiece locuitor din zona de conflict trebuie sa rezulte o perspectiva clara sub toate aspectele in cazul atitudinii loiale fata de procesul de reintregire a Republicii Moldova, precum si eventualele consecinte negative in caz contrar.
O prioritate aparte o constituie problema restabilirii spatiului informational unic fara solutionarea careia va fi imposibil de ai informa obiectiv si detaliat pe locuitorii din zona de conflict si, respectiv, va fi imposibil de ai transforma in adepti constienti ai procesului de reintregire a Moldovei. Acest spatiu informational unic urmeaza sa fie creat prin mijloace tehnice (emitatoare radio si TV) cu acoperirea intregului teritoriu al Republicii Moldova si prin crearea redactiilor specializate in propagarea informatiei obiective si mentinerea dialogului intre locuitorii ambelor maluri ale Nistrului.

Prioritati pe termen mediu:

Solutionarea definitiva a conflictului urmeaza sa aduca la integrarea definitiva si ireversibila a raioanelor de est in spatiul unic al Republicii Moldova, transformarea Republicii Moldova intr-un stat de drept viabil, stabil, protejat de orice recidive ale separatismului. Pentru atingerea acestui scop este necesara asigurarea reintregirii dirijate si graduale a spatiilor informationale, economice, juridice, educationale, militare etc.
Reintregirea Republicii Moldova necesita crearea conditiilor si pirghiilor pentru anihilarea manifestarilor de separatism antistatal si favorizarea procesului de restabilirea suveranitatii statului in raioanele de est.
Eventualii sustinatori ai procesului de reintregire a Moldovei (UE, SUA) ar putea asigura implementarea Programului de revitalizare a economiei nationale a Moldovei reintregite.
Totodata, consolidarea statului necesita adoptarea prin referendum, desfasurat in conformitate cu legislatia Moldovei si pe intreg teritoriu al statului, a unei Constitutii noi a Republicii Moldova. Aceasta Constitutie urmeaza sa contina urmatoarele prevederi:
1. Alegerea Presedintelui tarii prin vot direct al alegatorilor.
2. Renuntarea la neutralitatea statului in scopul deschiderii posibilitatii de aderare la NATO pentru Republica Moldova, pentru asigurarea unei garantii externe a securitatii statului.
3. Modificarea impartirii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova bazate pe criterii geografico-economice (5-7 unitati administrativ-teritoriale de nivelul doi cu un suficient grad de autonomie financiara in raport cu puterea centrala; actualul teritoriu al “rmn” fiind impartit in cel putin trei segmente si distribuit intre aceste unitati administrativ-teritoriale);
4. Fixarea elementelor-cheie a sistemului electoral, care ar fi imbinat structurarea Parlamentului pe criterii politice si, totodata, relatii mai strânse cu unitatea administrativ-teritoriala respectiva (liste de candidati din partea concurentilor electorali in fiece unitate administrativ-teritoriala; numarul candidatilor de liste – proportional cu numarul de alegatori).

Adoptarea noii Constitutii prin referendum va crea un cadru juridic stabil pentru procesul de consolidare a statalitatii. Actuala Constitutie, adoptata la 29 iulie 1994 de catre Parlament, in repetate rânduri a fost modificata pornind de la niste interese de conjunctura din interiorul Parlamentului si nu poate asigura stabilitatea de lunga durata, necesara pentru consolidarea statului.



Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C