Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje
24 februarie 2012 Afişări: 735 Comentarii: 0 Interviuri Print

Interviu cu Eugen Carpov: La Dublin vom stabili agenda negocierilor viitoare, din perspectiva atât politică, cât şi social-economică şi a drepturilor omului. Europa.md 23.02.2012

În zilele de 28-29 februarie la Dublin, în Irlanda, va avea loc o nouă întâlnire oficială în format 5+2, prima la care participă noua echipă de negociatori de la Tiraspol,
condusă de şefa departamentului de Externe de la Tiraspol, Nina Ştanski. Schimbările au avut loc după ce în urma alegerilor din decembrie 2011 lider al regiunii transnistrene a devenit Evghenii Şevciuk.

Şeful echipei Chişinăului la negocierile pentru reglementarea conflictului transnistrean, vicepremierul Eugen Carpov, a vorbit, într-un interviu acordat pentru Europa.md, despre principalele subiecte care vor fi abordate în capitala Irlandei.

 

Întrebare: Ce aşteptări aveţi de la această reuniune? S-au schimbat în vreun fel datele problemei după schimbarea echipei de la Tiraspol?

Eugen Carpov: Prima şedinţă a formatului 5+2 din acest an, şi cea de a doua după reluarea oficială a negocierilor la sfârşitul lunii noiembrie 2011, va avea loc la Dublin, deoarece Irlanda a preluat, începând cu 1 ianuarie 2012 preşedinţia în exerciţiu a OSCE.

Agenda şedinţei va fi bazată pe subiectele pe care am început să le discutăm la Vilnius, la şedinţa anterioară din noiembrie 2011. În primul rând, vom continua să discutăm şi să definitivăm documentul care va stabili principiile şi reglementările viitorului proces de negocieri. În continuare ne-am propus să abordăm agenda procesului de negocieri care conţine subiecte ce vor constitui bază a discuţiilor noastre pe viitor. Printre aceste subiecte ar putea fi, din punctul nostru de vedere, atât reglementarea politică a conflictului din regiunea transnistreană, aspecte de securitate şi militare, cât şi aspecte social-economice, circulaţia liberă între cele două maluri, asigurarea drepturilor omului, anumite garanţii care sunt necesare pentru perioada de tranziţie şi pentru perioada de reabilitare post-conflict. Deci, asta ar fi o viziune generală asupra subiectelor pe care ni le propunem pentru această şedinţă.

 

Întrebare: Vă aşteptaţi la mai multă receptivitate din partea noiii echipe de la Tiraspol, venite după victoria în alegeri a lui Evghenii Şevciuk?

Eugen Carpov: Va fi o primă întâlnire în acest format cu noul reprezentant al Tiraspolului, recent desemnat pentru procesul de negocieri. Eu sper să fie o schimbare pozitivă, sper să fie mai multă înţelegere a realităţilor în care ne aflăm şi aş vrea să existe o comunicare mai bună dintre reprezentanţii Tiraspolului şi toţi partenerii internaţionali care sunt antrenaţi în acest proces. Asta, pentru că partenerii internaţionali transmit mesaje foarte clare şi care rămân neschimbate pe perioada ultimilor 20 de ani. Aceste mesaje se rezumă la următoarele: separat, regiunea transnistreană nu poate avea o dezvoltare, pentru că nu există nicio şansă ca aceasta să fie recunoscută în calitate de entitate statală. Viitorul poate fi numai comun pentru Chişinău şi Tiraspol, şi din acest punct de vedere noi suntem deschişi să oferim toată asistenţa noastră posibilă pentru ca să antrenăm partenerii din Tiraspol în toate procesele ce ţin de dezvoltarea Republicii Moldova, în relaţiile noastre cu partenerii străini şi facilităţile pe care statul nostru le are din partea UE, a unor state concrete, în baza a diverse acorduri atât bilaterale, cât şi multilaterale.

 

Întrebare: Domnule Carpov, se ştie totuşi că noii lideri de la Tiraspol, la fel ca şi cei vechi, pledează pentru independenţa regiunii separatiste şi nu iau în calcul alte soluţii. Ce vă face să credeţi că aceştia ar putea fi mai receptivi? Ar putea fi, din contra, nişte interlocutori mult mai dificili?

Eugen Carpov: Nu aş vrea să dau acum calificative – că ar putea fi mai flexibili sau mai puţin flexibili. Eu aş lăsa puţin timp să treacă, pentru că acum noi am putea face anumite concluzii bazate pe declaraţiile din febra electorală care a avut loc la sfârşitul anului trecut acolo. Ştim că declaraţiile electorale nu de fiecare dată reflectă intenţiile reale şi asta se referă nu doar la regiunea transnistreană, dar şi la orice alt proces electoral. Motiv pentru care aş vrea să facem mai puţine concluzii rapide, să nu ne grăbim, să lăsăm puţin timp pentru ca reprezentanţii de la Tiraspolş să intre pe deplin în activitate şi să purcedem la o examinare pragmatică, foarte realistă, a subiectelor pe care le avem pe agendă. Să vedem ce putem să facem într-o perspectivă scurtă şi într-o perspectivă medie pentru ca viaţa cetăţenilor de pe ambele maluri ale Nistrului să devină mai bună. Şi dacă vom avea rezultate la acest capitol, atunci cu siguranţă acea încredere între cele două maluri ale Nistrului despre care vorbim de ceva vreme va fi consolidată şi procesul de reglementare va fi unul mai uşor.

 

Întrebare: Veţi aborda la negocierile de la Dublin subiectul transformării actualiei misiuni de pacificare în una civilă sub mandat internaţional, în condiţiile în care Tiraspolul a anunţat că ar putea nici să nu participe la reuniune, dacă se va insista asupra acestui subiect?

Eugen Carpov: La momentul actual, discuţiile asupra transformării misiunii de pacificare ţin de nivelul politic. Misiunea actuală a fost instituită în baza unei înţelegeri dintre Chişinău şi Moscova, concretizată printr-un Acord din 1992. Este evident că pentru a transforma această misiune avem nevoie de o înţelegere în primul rând cu partenerii noştri ruşi pe margine amodului în care urmează să procedăm cu acest Acord. Transformarea presupune o continuitate. Trebuie să vedem atât din punct de vedere politic, cât şi din punct de vedere tehnic, practic, cum să realizăm această transformare.

Iniţial, în această operaţiune, conform Acorului, au participat doar Chişinăul, Tiraspolul şi Moscova. Acum, după 20 de ani, noi am vedea o nouă misiune, mult mai complexă, cu participarea mai multor state membre ale UE şi ale OSCE. În al doilea rând, acestă misiune ar trebui să poarte un caracter civil, pentru că avem ferma convingere că după 20 de ani nu mai avem nevoie de unităţi de tehnică grea şi militari pentru asigurarea reabilitări post-conflict. În al treilea rând, această misiune trebuie să beneficieze de un mandat internaţional, oferit de o organizaţie internaţională abilitată cu organizarea unor asemenea operaţiuni. Toate aceste aspecte nu le putem aborda în grabă şi discuta la o anumită şedinţă cu impresia că le vom soluţiona imediat. Nu. Noi în primul rând trebuie să purtăm consultări cu partenerii noştri internaţionali, în primul rând cu Federaţia Rusă şi cu partenerii europeni, americani, care şi-au arătat disponibilitatea să participe la procesul de transformare, în cadrul noii misiuni de pacificare sau de reabilitare post-conflict.

Şi atunci, când găsim o înţelegere la nivel politic privind decizia de transformare, vom putea trece la etapa practică, organizatorică, pentru ca această misiune deja să fie transformată la modul concret.

 

Întrebare: Cum vedeţi mecanisml de convingere a Rusiei pentru o asemenea schimbare? Nu cred că va fi uşor de convins Moscova să accepte această transformare.

Eugen Carpov: În primul rând, trebuie să avem consultări cu Federaţia Rusă, în al doilea rând, sunt convins că în dialogul cu Rusia nu trebuie să ne bazăm pe presiuni. Trebuie să găsim argumentele care să convingă nu doar Federaţia Rusă, dar să fie convingătoare şi pentru partenerii noştri de la Tiraspol şi pentru actorii internaţionali.

Din punctul meu de vedere, argumentul ar fi că această misiune, în forma în care există în prezent, şi-a îndeplinit rolul. În 1992 ea a fost creată pentru a opri nişte acţiuni militare şi de facto pentru a separa părţile care erau implicate în conflict. Cred că această misiune a fost îndeplinită cu succes, slavă Domnului timp de 20 de ani părţile nu au mai pus mâna pe arme şi astfel trebuie să recunoaştem că misiunea a obţinut rezultatul pe care şi l-a propus în 1992. Astăzi, avem nevoie de o altă filosofie pentru această misiune de pacificare, avem nevoie ca această nouă misiune să ne apropie, să ne readucă înapoi împreună, cele două maluri, ceea ce corespunde de fapt intereselor populaţiei.

Astăzi nu există un antagonism sau tensiune între oamenii de rând care locuiesc pe cele două maluri. Din contra, când discutăm cu cetăţenii din stânga şi din dreapta Nistrului, majoritatea dintre ei îşi amintesc cu multă nostalgie de perioada când nu existau nici linii de separare, nici bariere administrative pentru circulaţie şi comunicare normală. Sunt convins că trebuie să revenim cât mai repede la situaţia respectivă, iar misiunea de pacificare trebuie să contribuie la o astfel de mişcare de apropiere. 

 

Întrebare: La modul practic, prin ce ar putea o prezenţă europeană, occidentală în misiunea de pacificare să apropie locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului?

Eugen Carpov: Prezenţa factorilor externi trebuie diversificată, atât cu participarea statelor europene, cât şi, nu exclud, cu participarea în continuare a reprezentanţilor Federaţiei Ruse şi ai Ucrainei, care sunt şi astăzi în teren.

Important este să asigurăm funcţionalitatea acestui mecanism. Astăzi noi adesea vedem că mecanismele care există – Comisia Unificată de Control şi aspectele militare ajung într-un blocaj. Când apare o situaţie mai deosebită, mai extraordinară, când apare un conflict, aceste mecanisme practic nu sunt capabile să reacţioneze adecvat şi să impună anumite soluţii care să rezolve problemele.

Deci, noi pledăm pentru o misiune care ar avea, pe de o parte, mai multă independenţă, independenţă care să asigure de fapt rezolvarea problemelor din teren, să contribuie la apropierea celor două maluri ale Nistrului, rezultatul fiind soluţionarea conflictului transnistrean.

Prezenţa partenerilor noştri occidentali în această nouă arhitectură este absolut obligatorie. Noi avem parteneri foarte sinceri şi dezinteresaţi în UE şi în Occident în general, în OSCE, avem foarte multe state prietene care vor delega reprezentanţii săi în noua misiune de pacificare, aşa cum avem în cadrul Misiunii EUBAM de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană. Ne dorim o participare foarte largă a experţilor din foarte multe state europene care să vorbească într-o singură voce, în sprijinul apropierii celor două maluri ale Nistrului şi implicit a soluţionării problemei transnistrene.

 

Lina Grâu pentru Europa.md

Alte Știri
23 februarie 2012 Interviu cu Iurie Bodrug: Parteneriatul Estic este un proiect menit să faciliteze realizarea unor reforme. Radio Europa Liberă. 22.02.2012. 23 februarie 2012 Interviu cu Dirk Schuebel: De ce s-a amânat parafarea Acordului referitor la Spaţiul Aerian Comun dintre UE şi Moldova? Radio Europa Liberă. 21.02.2012 22 februarie 2012 Şeful oficiului FMI la Chişinău: În ultimii ani în R.Moldova s-au făcut lucruri bune, însă climatul investiţional lasă totuşi de dorit. Europa.md. 21.02.2012. 14 februarie 2012 Interviu cu Victor Guzun: Estonia, unul din cei mai activi suporteri ai Moldovei. Radio Europa Liberă. 13.02.2012 14 februarie 2012 Va rămâne Transnistria pe lista neagră a Uniunii Europene? Radio Europa Liberă. 10.02.2012 27 decembrie 2011 Scriitor polonez: Toate poveştile despre Europa comună sună desigur minunat de bine, dar sunt mai degrabă propagandă 26 decembrie 2011 Socialist european: "Uniunea Europeană încearcă să aibă relaţii pragmatice cu autorităţile ruse pe teme ca liberalizarea vizelor sau politica energetică" 20 decembrie 2011 Ambasadorul Italiei la Chişinău: "Ne dorim ca cetăţenii moldoveni să călătorească liber şi uşor în Europa, dar nu pentru a munci la negru, dar pentru afaceri şi turism" 16 decembrie 2011 Dirk Schuebel despre euroscepticismul crescând din RM: "Aş vrea să spun că nu mai cred în sondajele din ţara dumneavoastră după ultimele alegeri parlamentare anticipate..." 30 noiembrie 2011 Oficial european: "Moldova va adopta standardele înalte ale UE în toate domeniile aviaţiei, ceea ce va consolida, fără îndoială, relaţiile în domeniul avia."
 

Comentarii ( 0 )

Trebuie sa fii logat pentru a putea comenta

Email

Parola
 Crează cont  Ai uitat parola?


Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C