Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje
22 februarie 2012 Afişări: 747 Comentarii: 0 Interviuri Print

Şeful oficiului FMI la Chişinău: În ultimii ani în R.Moldova s-au făcut lucruri bune, însă climatul investiţional lasă totuşi de dorit. Europa.md. 21.02.2012.

În ultimii doi-trei ani în Republica Moldova au fost pornite mai multe lucruri bune, multe procese se mişcă în direcţia corectă, dar e încă devreme să se anunţe victoria, iar o serie de reforme dificile abia urmează să fie realizate, declară şeful oficiului Fondului Monetar Internaţional în Republica Moldova, Tokhir Mirzoev, într-un interviu exclusiv acordat portalului Europa.md.

Şeful reprezentanţei FMI spune că infrastructura proastă, lipsa unor reguli clare pe piaţă, nivelul percepţiei corupţiei şi deficienţele cadrului legislativ şi judecătoresc sunt printre factorii care pun în gardă eventualii investitori străini care s-ar gândi să vină în Republica Moldova.

Şeful oficiului FMI nu exclude că printre factorii care au dus la scăderea ratei de colectare a impozitelor în anul 2011 ar putea fi, pe lângă condiţiile de ordin economic, creşterea economiei tenebre şi ascunderea veniturilor. Oficialul spune că la moment experţii FMI analizează situaţia pentru a înţelege mai exact cauzele acestui fenomen.

Vă propunem în continuare interviul integral realizat cu şeful oficiului Fondului Monetar Internaţional în Republica Moldova, Tokhir Mirzoev.

Întrebare: Recent, FMI a decis să aloce următoarea tranşă de credit Republicii Moldova, chiar în pofida unor restanţe pe care le-a înregistrat Chişinăul în îndeplinirea angajamentelor asumate în Memorandumul semnat de autorităţi. De ce FMI a decis „să închidă ochii” la aceste restanţe?

Tokhir Mirzoev: Într-adevăr, în şedinţa sa din 1 februarie, Consiliul de directori ai Fondului a decis să aloce Republicii Moldova următoarea tranşă de credit în valoare de aproximativ 77 milioane dolari, bani pentru consolidarea rezervelor valutare ale Băncii Naţionale.

În ceea ce priveşte evaluările propriu-zise, noi avem două termene de raportare pe an, şi ultimul raport aprobat şi deja publicat s-a bazat pe situaţia de la sfârşitul lunii septembrie 2011, termen pentru care au fost stabiliţi un şir de parametri ce trebuiau atinşi pentru alocarea următoarei tranşe. La acea dată au existat, într-adevăr, câteva prevederi care nu au fost îndeplinite pe deplin, însă asemenea situaţii se întâmplă şi în alte state, nu doar în Republica Moldova. Pentru noi este important să fie respectate toate prevederile din Memorandum, dar, pe de altă parte, noi urmărim măsuri sunt întreprinse pentru corectarea restanţelor, iar ulterior, la luarea deciziei, se ţine cont neapărat de progresele înregistrate în domeniile restante.

Aşadar, în ceea ce priveşte îndeplinirea programului, la sfârşitul lui septembrie 2011 a existat într-adevăr o depăşire a nivelului deficitului bugetar, dar de atunci a fost o vizită a misiunii FMI la Chişinău, s-au purtat discuţii cu Guvernul privind măsurile care trebuiau întreprinse pentru readucerea deficitului bugetar şi a consolidării fiscale pe traiectoria fixată iniţial. S-a ajuns la o înţelegere în acest sens, înţelegere care a fost respectată, fapt confirmat de executarea bugetului din ultimile trei luni ale anului trecut, dar şi de parametrii bugetului aprobat pentru 2012. Deci, acest cadru de măsuri ne dă încrederea că Guvernul continuă să se mişte în direcţia corectă, conform programului pe trei ani pe care îl avem cu autorităţile. Unele măsuri nu au fost îndeplinite la termen, însă ele au fost realizate ulterior – în noiembrie şi decembrie, şi având în vedere aceste evoluţii, Consiliul de directori a decis să aprobe alocarea următoarei tranşe.

 

Întrebare: BERD a prognozat recent o scădere a creşterii economice în Republica Moldova pentru acest an, tendinţă care se regăseşte şi în raportul FMI. Cât de dramatică va fi această scădere?

Tokhir Mirzoev: Situaţia economică a Republicii Moldova în 2012 va depinde foarte mult de doi factori – în primul rând de felul în care vor evolua lucrurile în zona euro. După cum ştiţi, criza din zona euro nu a fost încă depăşită complet, deşi evoluţiile din ultimile câteva săptămâni sunt încurajatoare. Totuşi, mai există încă destul de multe probleme rezolvarea cărora va lua ceva mai mult timp. Şi dacă în perioada următoare situaţia din zona euro va continua să se înrăutăţească, acest lucru va avea un impact inclusiv asupra Moldovei. La sfârşitul lunii ianuarie FMI a publicat prognozele actualizate privind evoluţia economiei mondiale, care semnalează o continuare a scăderii PIB în zona euro, cu 0,5 la sută. Având în vedere acest factor, cât şi situaţia relativ stabilă din Rusia, nu ne aşteptăm la o situaţie de criză în Republica Moldova. Totuşi, creşterea PIB-ului va fi mai lentă decât ne aşteptam, de doar 3,5 la sută, faţă de 4 la sută cât se prognozase anterior.

 

Întrebare:  V-aş ruga să daţi o apreciere mai generală cursului strategic al Republicii Moldova – merge ţara în direcţia corectă?

Tokhir Mirzoev: La Chişinău trebuie să se înţeleagă foarte clar că, pentru ca Republica Moldova să înregistreze succese palpabile, sesizabile chiar şi la prima vedere, este necesar un spectru foarte mare de reforme în multe domenii şi aceasta este o cale greu de parcurs într-un an, doi sau trei. În primul rând, trebuie să fie schimbat modelul de creştere economică, dintr-o ţară din care oamenii emigrează şi creşterea PIB-ului se face în mare parte din contul remitenţelor şi a surselor financiare care stimulează consumul intern către un model care este mai stabil, bazat pe exporturi, pe producţia internă. Sunt lucruri care vor lua destul de mult timp, dar care trebuie făcute cât se poate de repede. De rând cu aceasta, problema sărăciei şi vulnerabilităţii păturilor cu venituri mici rămâne de mare actualitate. Cele două probleme sunt legate între ele şi ultima nu poate fi depăşită fără soluţionarea primei sarcini.

Iată de ce, dacă e să facem o apreciere a parcursului Republicii Moldova în cei doi ani cât sunt aici, pot spune că au fost făcuţi paşi considerabili în multe domenii, dar, din nou, reformele cele mai cardinale şi cele mai profunde durează cel puţin câţiva ani. În concluzie, sunt multe lucruri bune pornite, multe procese care se mişcă în direcţia cea bună, dar e încă devreme să se anunţe victoria.

În acelaşi timp, în ceea ce priveşte mandatul direct al Fondului – restabilirea stabilităţii macroeconomice după criza din 2008-2009, fortificarea finanţelor publice, a politicii monetare a BNM – aici rezultatele sunt pe faţă. Dacă veţi urmări dinamica deficitului bugetar după 2008-2009, veţi vedea îmbunătăţiri considerabile, la fel şi în ceea ce priveşte politicile monetare şi cele din sectorul financiar promovate de BNM. Aceste succese crează un fundal favorabil pentru dezvoltarea tuturor celorlalte domenii.

 

Întrebare: În ceea ce priveşte această stabilizare macroeconomică, Republica Moldova a ajuns la faza de non-retur, când o nouă prăbuşire nu mai este posibilă?

Tokhir Mirzoev: Stabilitatea macroeconomică nu este ca un bun care, odată dobândit, rămâne permanent. Este mai degrabă ca temperatura din cameră care trebuie menţinută – uneori ridicată, alteori scăzută. Şi bineînţeles că asupra politicii bugetare influenţează foarte mult şi factorul politic. Trebuie însă să recunoaştem că, în pofida incertitudinilor din situaţia politică din Republica Moldova, autorităţile au reuşit să reducă deficitul bugetar şi să fortifice la modul real starea finanţelor publice. Acum, aceste realizări trebuie menţinute – nu trebuie să se cadă în ispita de a cheltui foarte uşor banii.

Iniţial, sarcina era de a reduce deficitul bugetar, care la începutul anului 2009 era unul foarte mare – de 9 la sută din PIB, dacă s-ar fi îndeplinit promisiunile făcute în campania electorală de autorităţile (comuniste – n.red.) de atunci. Strategia bugetar-fiscală prevedea de asemenea redirecţionarea resurselor bugetare de la cheluielile curente excesive, legate de menţinerea unui sector public supraponderat spre investiţii, spre îmbunătăţirea sistemului de susţinerea socială a populaţiei etc.


Întrebare: Dentru o dezvoltare reală sunt necesare nu doar investiţii publice, ci şi private, interne şi externe. Ce ar trebui să facă autorităţile pentru a atrage la modul real aceste investiţii?

Tokhir Mirzoev: Trebuie creat un climat investiţional favorabil. Spre deosebire de investiţiile publice care pot fi alocate prin decizie de Guvern, investiţiile private se fac prin decizia investitorului. Şi aici autorităţile trebuie să se gândească cât de competitivă este piaţa locală, mediul local de afaceri şi să se creeze condiţii pentru ca oamenii să fie motivaţi să investească în această ţară.

 

Întrebare: Vă întreb asta pentru că de multe ori am auzit spunându-se că Republica Moldova are un bun amplasament geografic, că există un şir de factori favorabili pentru investiţii, cum ar fi accesul în regim privilegiat la pieţele de desfacere atât din Vest, cât şi din Est, forţa de muncă destul de bine calificată şi relativ ieftină. Totuşi, se pare că există şi un şir de factori care par să pună în gardă investitorii...

Tokhir Mirzoev: Desigur că sunt. Republica Moldova are într-adevăr un şir de avantaje – şi geografia, şi forţa de muncă, dar şi alţi factori pozitivi pe baza cărora se poate investi. Cu toate acestea, pentru investitori sunt la fel de importante şi infrastructura, regulile de pe piaţă, nivelul corupţiei, cum lucrează legile, cum lucrează justiţia, există sau nu riscul ca afacerea lor să fie preluată abuziv de cineva după ce o vor pune pe picioare şi aşa mai departe. Aceleaşi lucruri sunt valabile şi pentru administrarea fiscală şi cea vamală. Aceştia sunt, bineînţeles, factori care îndepărtează investitorii. Iată de ce trebuie să se lucreze asupra neutralizării acestor factori negativi, pentru ca pe piaţa Republicii Moldova să se poată lucra uşor şi transparent. Cred că dacă vor exista reguli pentru toată lumea şi oamenii vor fi convinşi că aceste reguli sunt aplicate la modul real, atunci atractivitatea Republicii Moldova ca loc bun pentru investiţii va creşte considerabil. 

 

Întrebare: Cum vă puteţi explica faptul că, pe fundalul creşterii economice din ultimul an, nivelul încasării impozitelor a scăzut? Ce este la mijloc – corupţie sau incompetenţă?

Tokhir Mirzoev: Un diagnostic precis nu putem face deocamdată. Specialiştii studiază această problemă. Într-adevăr, s-a observat un nivel redus al încasărilor de impozite, în special la TVA-ul intern şi la impozitele ce ţin de fondul de salarizare. La modul formal, planul a fost în mare îndeplinit, dar, având în vedere faptul că nivelul creşterii economice a fost mai mare decât se planifica iniţial, şi incasarea impozitelor ar fi trebuit să fie mai mare.

Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat nu este normal. Am auzit mai multe explicaţii pentru acest fenomen. Una a fost că importurile au fost canalizate masiv către Zonele economice libere, care nu plătesc impozite. Alt factor a fost că o creştere mare a fost înregistrată în sectorul agricol, care plăteşte cele mai mici impozite.

Dar bineînţeles că nu pot fi excluşi şi factori mai subiectivi, cum ar fi creşterea economiei tenebre, ascunderea veniturilor şi altele. Nu exclud că aici ar fi putut avea o anumită influenţă fiecare din aceşti factori. Şi sarcina administraţiei fiscale este de a examina această situaţie în detaliu şi de a o remedia cât mai repede. Dacă nivelul scăzut al acumulării impozitelor se va croniciza, atunci şansele menţinerii acelei stabilităţi a finanţelor publice despre care vorbeam sunt foarte mici şi asta va însemna fie reducerea cheltuielilor, fie majorarea poverii fiscale. Nici una, nici cealaltă nu par să fie ieşiri optime din situaţie, motiv pentru care cel mai bine ar fi să fie totuşi fortificată administrarea fiscală.

Misiunile noastre de asistenţă tehnică colaborează intens cu autorităţile, încercând să înţeleagă cauzele exacte ale ratei mai mici de colectare a impozitelor. Sper că viitoarele concluzii preliminare vor fi gata în timp util, aşa încât informaţia să fie folosită în cadrul următoarei misiuni de evaluare a programului, planificate pentru primăvara anului curent.

Din câte înţeleg, organele fiscale lucrează acum mai intens cu contribuabilii, încearcă să creeze o atmosferă mai favorabilă pentru ca impozitele să fie achitate de bună voie, să fie simplificate procedurile. Acum este la început de realizare Strategia pentru dezvoltarea administrării fiscale, la elaborarea căreia am luat şi noi parte – aceasta indică direcţia cea bună pentru reforme, problema e doar să înceapă cu adevărat implementarea acestui document.

 

Întrebare: Autorităţile moldovene vorbesc de ceva vreme despre faptul că pe termen mediu şi lung trebuie schimbată paradigma dezvoltării creşterii economice a Republicii Moldova – de la una bazată pe remitenţele externe la una care ar avea ca bază investiţiile şi producţia internă. Se mişcă Republica Moldova în această direcţie, sau s-a rămas deocamdată doar la etapa de declaraţii?

Tokhir Mirzoev: De fapt, aici autorităţile nu prea au de unde alege. Nu se pune problema dacă vrem sau nu vrem să mergem – oricum va trebui să ne mişcăm în direcţia aceasta. Este o necesitate care în acest moment poate că nu se face foarte mult simţită, dar pe termen lung va deveni imperativă.

Dacă vom analiza modelul creşterii economice cu 8-10 ani înainte de criza din 2009, vom observa într-adevăr o creştere a remitenţelor şi a consumului intern, care era orientat către dezvoltarea unor sectoare destul de instabile – telecomunicaţiile, restaurantele, magazinele, băncile şi construcţiile. Aceste domenii, care au generat creşterea economiei moldoveneşti înainte de criză, nu exportă nimic şi depind în totalitate de banii veniţi din afară.

Acum imaginaţi-vă – şi acest lucru cu certitudine se va întâmpla dacă nu azi, atunci mâine – că fluxurile de migranţi vor începe să se reducă, oamenii care au plecat nu vor mai trimite bani sau vor trimite mai puţini şi atunci remitenţele vor atinge nivelul maxim şi vor începe să scadă. Cu ce se vor mai menţine atunci toate aceste domenii?

De ce criza anului 2009 a lovit atât de dur Moldova? Pentru că atunci au scăzut foarte brusc transferurile de peste hotare, cu aproape 30 la sută, iar toate aceste domenii care propulsau economia au rămas fără infuzii financiare.

Aşadar, pentru ca economia să fie stabilă, este nevoie de o bază industrială de producţie puternică, orientată spre pieţele externe şi care este mai imună la asemenea fenomene. Iată de ce, având în vedere că pe termen scurt remitenţele totuşi vor începe să se stabilizeze şi să scadă, fără schimbarea paradigmei va fi greu să se obţină o creştere stabilă pe termen lung. Este foarte important ca potenţialul de export al ţării să fie dezvoltat până în momentul în care remitenţele vor începe să scadă, în aşa fel încât această trecere să fie una treptată.

Ce trebuie de făcut pentru asta? Ceea ce spuneam mai devreme – să fie create condiţii pentru investitori. Pentru că dezvoltarea potenţialului de export este legată în mod direct de dezvoltarea investiţiilor private, care, la rândul lor, sunt direct legate de infrastructura locală şi climatul investiţional.

 

Întrebare: Republica Moldova se află acum în negocieri destul de dificile cu Gazpromul pe marginea noului contract de livrare a gazelor. Ceea ce subliniază încă o dată cât de vulnerabilă este ţara la capitolul securitate energetică. Totuşi, acest aspect ţine de nişte realităţi externe pe care autorităţile nu au cum să le controleze. Ce zone vulnerabile mai vedeţi în Republica Moldova, dar care pot fi îmbunătăţite de autorităţi?

Tokhir Mirzoev: Fiind o ţară mică, o economie mică şi deschisă, Republica Moldova este puternic expusă factorilor externi – gaze, resurse energetice, preţurile la alimente şi altele. Acestă deschidere are plusurile sale, dar are şi minusuri. Cel mai important lucru pe care trebuie să-l aibă în vedere oamenii care determină politicile economice este cât de pregătită este ţara pentru astfel de şocuri. Există perioade bune, – să ne amintim anii de dinainte de criză, când în toată regiunea lucrurile stăteau destul de bine, – dar sunt şi perioade de criză când ţara trebuie să fie pregătită să facă faţă. Şi una din cauzele pentru care criza din 2009 a lovit atât de puternic Republica Moldova a fost că nu a existat o pregătire şi suficiente rezerve pentru a face faţă acestei crize. Iată de ce recomandăm cu insistenţă ca, în pofida faptului că acum se înregistrează o creştere, autorităţile să facă rezerve suficiente pentru a face faţă unor eventuale situaţii mai dificile.

 

Întrebare: Şi asemenea rezerve există acum?

Tokhir Mirzoev: Anumite rezerve există, bineînţeles. Acum Republica Moldova este cu mult mai bine pregătită pentru eventuale şocuri decât în 2009. Deficitul bugetar este mult mai mic, sistemul de adoptare a deciziilor pe perioade de criză a fost schimbat, iar în ceea ce priveşte BNM, în ultimii doi ani acolo a fost adoptată o strategie nouă a politicii monetare şi noi instrumente de soluţionare a problemelor din sectorul financiar.

Deci, din punctul meu de vedere, Republica Moldova este mai bine pregătită. Asta nu însemnă că o eventuală nouă criză regională va trece neobservată, însă rezervele cu siguranţă vor ajuta să fie atenuat impactul.

În ceea ce priveşte negocierile cu Gazpromul, suntem şi noi în aşteptarea rezultatelor. Este important să ştim noua formulă de calcul a preţului la gaze. Acest lucru va aduce mai multă certitudine economiei şi celor care fac prognoze economice. Sper că se va ajunge la o soluţie în viitorul apropiat.

 

Întrebare: Care este prognoza Dumneavoastră pentru 2012?

Tokhir Mirzoev: Cred că o creştere economică de 3,5 la sută este o prognoză reală. Sunt economişti care spun că acea creştere economică înregistrată în 2011 va continua după inerţie şi în acest an, dar noi considerăm că acea criză prin care trece acum zona euro va avea impact şi asupra Republicii Moldova şi în consecinţă creşterea nu va depăşi 3,5 la sută.

Inflaţia va scădea, din punctul nostru de vedere, până la 6,5 la sută. Probabil aţi observat deja că BNM a început să relaxeze politica monetară şi să scadă ratele dobânzii, şi acest lucru este bine argumentat.

Sectorul bancar din Republica Moldova este unul stabil şi destul de puternic, în pofida problemelor cu care se confruntă una din instituţiile bancare cu o pondere nu foarte mare pe piaţă. La capitolul lichidităţi şi capitalizare băncile sunt destul de solide. O bună parte din creditele neperformante care au fost scoase la suprafaţă de primul val de criză au fost deja mai mult sau mai puţin soluţionate şi actualul portofoliu este mai sănătos ca cel din 2009.

 

Întrebare: Aţi spus mai sus că una dintre problemele care încetineşte crearea unui climat investiţional bun şi atragerea investiţiilor este fenomenul corupţiei. Toată lumea vorbeşte despre faptul că acest fenoment există, dar nimeni nu poate spune concret unde anume. Corupţie a existat şi până în 2009, cât a fost guvernarea comunistă, acest fenomen mai există şi acum?

Tokhir Mirzoev: Noi nu ne ocupăm de colectarea faptelor privind acest subiect, eu însă privesc acest fenomen prin prisma promovării investiţiilor. Atunci când vine vorba despre atragerea investiţiilor, nu faptele concrete sau absenţa unor dovezi joacă un rol important, ci însăşi faptul percepţiei corupţiei. Şi dacă veţi comunica cu investitorii, cu oamenii de afaceri, veţi vedea că ei deseori ridică această întrebare la seminarele şi mesele rotunde la care am participat în ultimul timp. Şi acest lucru îmi spune clar că problema există, că ea nu a dispărut nicăieri.

Însăşi faptul că fenomenul există şi investitorii percep corupţia ca pe o realitate în Republica Moldova, acest lucru este suficient pentru ca alţi oamenii de afaceri să fie foarte precauţi atunci când analizează dacă să vină sau nu cu investiţii în Republica Moldova. Aşa că problema nu a dispărut nicăieri, dacă fenomenul s-a redus sau s-a amplificat nu am cum să ştiu şi nu dispun de date concrete. Cei din sectorul privat vă pot da mai multe detalii.

 

Întrebare: Republica Moldova s-a rupt de URSS în aceeaşi perioadă ca şi Ţările Baltice, dar acum, după 20 de ani, vedem că cele trei state Baltice sunt membre ale UE, iar Republica Moldova este în afara acestui club şi probabil va mai rămâne încă destul de multă vreme. De ce s-a produs această evoluţie atât de diferită, din punctul Dumneavoastră de vedere?

Tokhir Mirzoev: Probabil, a existat un alt ritm al reformelor, o altă pregătire pentru aderarea la UE. Chiar dacă facem abstracţie de Ţările Baltice, care deja sunt în UE, putem să luăm ca exemplu Georgia – este de asemenea un exemplu demn de urmat în planul reformării, inclusiv economice. Se poate face o comparaţie – ce s-a făcut acolo şi în cât timp, şi ce s-a făcut aici şi cât a durat, şi în urma acestei analize se pot trage concluzii.

 

Întrebare: Schimbul de generaţii la nivelul factorilor de guvernare, care s-a produs acolo şi nu a avut loc aici, a avut vreun rol în acest proces?

Tokhir Mirzoev: Cred că sunt mai mulţi factori – şi politici, şi economici, şi sociali. E greu de spus acum de ce anumite reforme care au mers bine acolo, aici fie nu au mers, fie au întârziat, fie nici nu au pornit.

Cred că acum trebuie să reieşim din punctul în care suntem acum, ca punct de pornire, şi să privim înainte. Faptul că reformele trebuie făcute cred că nu este contestat de nimeni, totuşi, nu ştiu de ce, uneori acestea sunt frânate.

 

Întrebare: Care este percepţia în Occident – Republica Moldova este un stat european, sau totuşi unul „european-asiatic” la nivelul mentalităţii oamenilor, cu ciudăţenii şi evoluţii imprevizibile?

Tokhir Mirzoev: Câţi oameni, atâtea opinii, atât aici, cât şi în Occident... Republica Moldova este un stat european geografic şi, din punctul meu de vedere, în mare european şi ca valori, şi ca dorinţă de a fi în UE. Cred că şi colegii mei din reprezentaţia UE la Chişinău vă vor spune că şi ei consideră Republica Moldova un stat european.

 

Interviu realizat de Lina Grâu,

pentru Europa.md

Alte Știri
24 februarie 2012 Interviu cu Eugen Carpov: La Dublin vom stabili agenda negocierilor viitoare, din perspectiva atât politică, cât şi social-economică şi a drepturilor omului. Europa.md 23.02.2012 23 februarie 2012 Interviu cu Iurie Bodrug: Parteneriatul Estic este un proiect menit să faciliteze realizarea unor reforme. Radio Europa Liberă. 22.02.2012. 23 februarie 2012 Interviu cu Dirk Schuebel: De ce s-a amânat parafarea Acordului referitor la Spaţiul Aerian Comun dintre UE şi Moldova? Radio Europa Liberă. 21.02.2012 14 februarie 2012 Interviu cu Victor Guzun: Estonia, unul din cei mai activi suporteri ai Moldovei. Radio Europa Liberă. 13.02.2012 14 februarie 2012 Va rămâne Transnistria pe lista neagră a Uniunii Europene? Radio Europa Liberă. 10.02.2012 27 decembrie 2011 Scriitor polonez: Toate poveştile despre Europa comună sună desigur minunat de bine, dar sunt mai degrabă propagandă 26 decembrie 2011 Socialist european: "Uniunea Europeană încearcă să aibă relaţii pragmatice cu autorităţile ruse pe teme ca liberalizarea vizelor sau politica energetică" 20 decembrie 2011 Ambasadorul Italiei la Chişinău: "Ne dorim ca cetăţenii moldoveni să călătorească liber şi uşor în Europa, dar nu pentru a munci la negru, dar pentru afaceri şi turism" 16 decembrie 2011 Dirk Schuebel despre euroscepticismul crescând din RM: "Aş vrea să spun că nu mai cred în sondajele din ţara dumneavoastră după ultimele alegeri parlamentare anticipate..." 30 noiembrie 2011 Oficial european: "Moldova va adopta standardele înalte ale UE în toate domeniile aviaţiei, ceea ce va consolida, fără îndoială, relaţiile în domeniul avia."
 

Comentarii ( 0 )

Trebuie sa fii logat pentru a putea comenta

Email

Parola
 Crează cont  Ai uitat parola?


Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C