Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje
27 decembrie 2011 Afişări: 1177 Comentarii: 0 Economia europeană Print

Moneda euro la 10 ani

Moneda euro la 10 ani
Moneda unică euro, care a devenit realitate pentru milioane de europeni la 1 ianuarie 2002, a contribuit în aceşti 10 ani de existenţă la majorarea schimburilor între ţările care le-au adoptat şi la stăvilirea inflaţiei, dar, în lipsa unei coordonări a politicilor economice, nu a avut şi efectele scontate asupra creşterii, potrivit mai multor analişti intervievaţi de AFP.
Situaţia actuală a lucrurilor nu poate fi omisă din bilanţul de 10 ani al euro, mai ales că a evidenţiat lacunele Uniunii monetare - guvernanţa şi integrarea economică. Însă deviza europeană nu are doar defecte. 
Conform celor mai recente studii, ea a 'stimulat schimburile între ţările care le-au adoptat, nu foarte mult, dar de ordinul a 6%', explică Agnčs Bénassy-Quéré. 
O altă consecinţă majoră se referă la inflaţie. Francesco Giavazi, economist la Universitatea Bocconi din Milano, aminteşte că, într-o primă fază, 'întreprinderile din sectoarele fără prea mare concurenţă au profitat de pe urma trecerii la euro pentru a creşte preţurile'. În acelaşi timp însă, subliniază Agnčs Bénassy-Quéré, au fost 'rotunjite în sus' cu precădere preţurile unor bunuri de consum cumpărate foarte frecvent cum sunt pâinea sau cafeaua, şi nu altele, ceea ce le-a creat oamenilor impresia falsă că 'euro a dus la creşterea preţurilor'. 
În realitate, 'din punct de vedere al stabilităţii preţurilor, bilanţul este extrem de pozitiv', cu o inflaţie medie de circa 2%, notează economista franceză. 
'Ţările din sudul Europei au importat o inflaţie slabă, în raport cu tendinţa lor istorice, ceea ce este un progres important', punctează şi colegul ei german. 
În egală măsură, dispariţia riscurilor legate de schimbul valutar a contribuit la integrarea pieţei europene. 
În acelaşi timp - şi acesta era şi unul din obiective -, ratele dobânzii au scăzut considerabil, datorită alinierii la ţările cele mai riguroase, cum este Germania, inclusiv a unor state obişnuite cu împrumuturi scumpe. 
Şi mai semnificativ au scăzut ratele reale ale dobânzilor, calculate prin deducerea inflaţiei, constată Jörg Krämer. În ţări unde s-au menţinut niveluri ale inflaţiei ceva mai mari ca media, pe fondul unui anumit dinamism economic, cum a fost Spania, acest lucru s-a tradus chiar prin rate reale ale dobânzii negative, care au încurajat însă îndatorarea şi au generat o 'bulă imobiliară', notează economistul. 
'Aceste divergenţe erau de aşteptat, din moment ce politica monetară este aceeaşi pentru toţi, ratele nominale ale dobânzii sunt identice, dar cele reale variază', arată Agnčs Bénassy-Quéré. 
O altă consecinţă pozitivă a euro, în opinia lui Francesco Giavazzi, este 'vindecarea' guvernelor de dependenţa de devaluări. 'Italia a abandonat în sfârşit ideea că ar putea recupera în mod artificial întârzierile în materie de competitivitate prin devaluări succesive', a remarcat economistul italian. 
Totodată, potrivit acestuia, statele şi companiile au fost puse în faţa 'adevăratei lor productivităţi', iar greşelile de politică economică au devenit 'mai flagrante şi mai costisitoare', pentru că nu mai există 'plasa de siguranţă a devaluării'. 
Tocmai acest lucru ar fi trebuit, potrivit economiştilor citaţi, să determine statele să facă reforme structurale pentru a liberaliza pieţele de producţie şi ale muncii, ceea ce nu s-a întâmplat însă peste tot. 
'Prin definiţie, aspectele enumerate sunt pozitive pentru creştere. Dar politicile nu au respectat spiritul tratatelor, lăsând să intre în zona euro ţări ca Italia sau Grecia, care nu îndeplineau criteriile', conchide economistul german. 
'Dacă euro nu a adus toate avantajele care erau aşteptate, în mare parte este din cauza guvernelor, pentru că aceşti primi zece ani au fost un eşec în ce priveşte coordonarea politicilor economice' - a subliniat la rândul ei economista franceză. AGERPRES

Moneda unică euro, care a devenit realitate pentru milioane de europeni la 1 ianuarie 2002, a contribuit în aceşti 10 ani de existenţă la majorarea schimburilor între ţările care le-au adoptat şi la stăvilirea inflaţiei, relatează Agerpres.

În lipsa unei coordonări a politicilor economice, nu a avut şi efectele scontate asupra creşterii, potrivit mai multor analişti intervievaţi de AFP.

Situaţia actuală a lucrurilor nu poate fi omisă din bilanţul de 10 ani al euro, mai ales că a evidenţiat lacunele Uniunii monetare - guvernanţa şi integrarea economică. Însă deviza europeană nu are doar defecte.

Conform celor mai recente studii, ea a 'stimulat schimburile între ţările care le-au adoptat, nu foarte mult, dar de ordinul a 6%', explică Agnčs Bénassy-Quéré. 

O altă consecinţă majoră se referă la inflaţie. Francesco Giavazi, economist la Universitatea Bocconi din Milano, aminteşte că, într-o primă fază, 'întreprinderile din sectoarele fără prea mare concurenţă au profitat de pe urma trecerii la euro pentru a creşte preţurile'.

În acelaşi timp însă, subliniază Agnčs Bénassy-Quéré, au fost 'rotunjite în sus' cu precădere preţurile unor bunuri de consum cumpărate foarte frecvent cum sunt pâinea sau cafeaua, şi nu altele, ceea ce le-a creat oamenilor impresia falsă că 'euro a dus la creşterea preţurilor'. 

În realitate, 'din punct de vedere al stabilităţii preţurilor, bilanţul este extrem de pozitiv', cu o inflaţie medie de circa 2%, notează economista franceză. 

'Ţările din sudul Europei au importat o inflaţie slabă, în raport cu tendinţa lor istorice, ceea ce este un progres important', punctează şi colegul ei german.

În egală măsură, dispariţia riscurilor legate de schimbul valutar a contribuit la integrarea pieţei europene. 
În acelaşi timp - şi acesta era şi unul din obiective -, ratele dobânzii au scăzut considerabil, datorită alinierii la ţările cele mai riguroase, cum este Germania, inclusiv a unor state obişnuite cu împrumuturi scumpe. 

Şi mai semnificativ au scăzut ratele reale ale dobânzilor, calculate prin deducerea inflaţiei, constată Jörg Krämer. În ţări unde s-au menţinut niveluri ale inflaţiei ceva mai mari ca media, pe fondul unui anumit dinamism economic, cum a fost Spania, acest lucru s-a tradus chiar prin rate reale ale dobânzii negative, care au încurajat însă îndatorarea şi au generat o 'bulă imobiliară', notează economistul.

'Aceste divergenţe erau de aşteptat, din moment ce politica monetară este aceeaşi pentru toţi, ratele nominale ale dobânzii sunt identice, dar cele reale variază', arată Agnčs Bénassy-Quéré. 

O altă consecinţă pozitivă a euro, în opinia lui Francesco Giavazzi, este 'vindecarea' guvernelor de dependenţa de devaluări.

'Italia a abandonat în sfârşit ideea că ar putea recupera în mod artificial întârzierile în materie de competitivitate prin devaluări succesive', a remarcat economistul italian. 

Totodată, potrivit acestuia, statele şi companiile au fost puse în faţa 'adevăratei lor productivităţi', iar greşelile de politică economică au devenit 'mai flagrante şi mai costisitoare', pentru că nu mai există 'plasa de siguranţă a devaluării'. 

Tocmai acest lucru ar fi trebuit, potrivit economiştilor citaţi, să determine statele să facă reforme structurale pentru a liberaliza pieţele de producţie şi ale muncii, ceea ce nu s-a întâmplat însă peste tot. 

'Prin definiţie, aspectele enumerate sunt pozitive pentru creştere. Dar politicile nu au respectat spiritul tratatelor, lăsând să intre în zona euro ţări ca Italia sau Grecia, care nu îndeplineau criteriile', conchide economistul german. 

sursa: AGERPRES

Alte Știri
29 decembrie 2011 Depozit record la Banca Central Europeană 28 decembrie 2011 Victorie tactică pentru Rusia: Turcia cade de acord pentru construirea South Stream pe sub Marea Neagră 27 decembrie 2011 Efectul euro: Un conflict între Nordul virtuos şi Sudul vicios al Europei 27 decembrie 2011 Spania riscă să reintre în recesiune 26 decembrie 2011 Japonia poate ajuta Europa, dar cere un măsuri mai decisive pentru combaterea crizei 26 decembrie 2011 Accesul pe piaţa muncii pentru români şi bulgari rămâne limitat în Luxemburg 23 decembrie 2011 Acordul dintre Ungaria, FMI şi Comisia Europeană este în pericol 22 decembrie 2011 Italia adopă definitiv planul anticriză al lui Monti 21 decembrie 2011 11 state UE sunt indecise în privinţa tratatului european privind guvernanţa economică 21 decembrie 2011 Sarkozy se întâlneşte cu Schroeder în plină criză a zonei euro
 

Comentarii ( 0 )

Trebuie sa fii logat pentru a putea comenta

Email

Parola
 Crează cont  Ai uitat parola?


Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C