Acasă Evenimente Interviuri Revista Presei Naţionale Revista Presei Străine Parlamentul European Preşedinţia UE Economia europeană Analize şi comentarii Diverse Articole EURO - Sondaje
22 decembrie 2011 Afişări: 1108 Comentarii: 0 Analize şi comentarii Print

Criza euro pe înţelesul copiilor

“Spune-mi, tati, ce este criza din zona euro?” În loc de a vorbi despre rata dobânzilor şi despre datoria publică, un economist sugerează o comparaţie cu celebra fabulă a celor trei purceluşi şi a bătrânului lup rău.
Giovanni Majnoni
Crizele sunt surprinzătoare. Dar şi mai mult ar trebui să surprindă caracteristicile comportamentelor care provoacă crizele. Repetarea acestor comportamente este atât de frecventă încât înţelepciunea populară a cristalizat aceste caracteristici în fabule şi poveşti.
Cine citeşte prin prisma prezentului celebra fabulă a celor trei purceluşi şi a lupului cel rău va găsi premisele şi consecinţele crizei din zona euro: criza explicată copiilor. Fabula oferă o metaforă simplă simbolizând criza – lupul cel rău – şi asupra cauzelor acesteia – comportamentul celor trei purceluşi. Dar este şi plină de înţelesuri subtile, având o morală imprevizibilă, care merită explorată până în cele mai mici detalii.
Primul sens este cel al multiplelor consecinţe ale imprudenţei – casa din paie şi casa din lemn – , fragilizarea sistemului economic şi social fiind rezultatul mai multor factori. Al doilea sens este că nu trebuie să ne încredem în mod exagerat în atitudinea prudentă: nu este suficientă o casă din cărămidă dacă lupul ştie să intre prin coşul de fum.
Iar morala este că fără inteligenţă şi în lipsa unei perspective pe termen lung – adică fără ceaunul în care lupul să cadă când coboară pe coş – nici măcar construcţiile sociale mai solide nu sunt sigure.
Casa din paie: cea mai fragilă
Societăţile cele mai fragile – cele din paie – sunt cele unde nu există o competitivitate eficientă, unde lipseşte creşterea economică şi coeziunea socială. După introducerea monedei euro, Italia, Portugalia şi Spania au acumulat pierderi ale competitivităţii comparativ cu Germania de 9, 12, respectiv 19 puncte procentuale.
Privilegiile companiilor – companii bine-reprezentate în parlamentele şi guvernele naţionale – au împiedicat aplicarea de reforme care ar fi fost în favoarea cetăţenilor.
Iar când profiturile companiilor au crescut, a fost afectată competitivitatea, sistemul de producţie şi echilibrele bugetare. Menţinerea unui nivel de trai ridicat a necesitat reducerea investiţiilor, efectul fiind accentuarea inegalităţii sociale.
Casa din lemn: Italia şi Belgia
La fel de fragile – simbolizate de casa din lemn – sunt şi societăţile care au permis creşterea exagerată a datoriilor publice şi private. Cele mai clare cazuri sunt Italia şi Belgia, care în 1999 aveau cel mai ridicat raport între datoria publică şi PIB din zona euro, respectiv 113%.
Reducerea dobânzilor devenită posibilă prin adoptarea monedei euro a facilitat economisiri consistente pe care Belgia, spre deosebire de Italia, le-a utilizat pentru scăderea datoriilor externe mai degrabă decât pentru cheltuieli curente.
În desenul animat realizat pe scenariul fabulei, finalul este fericit: chiar şi cei care şi-au construit casele din paie şi din lemn reuşesc să scape de lup adăpostindu-se în casa fratelui mai deştept şi cu o perspectivă mai clară. Am prezentat diversele forme de prudenţă şi imprudenţă. Dar cine este lupul? Ce îi stârneşte apetitul? Şi în ce mod poate fi făcut inofensiv?
Lupul: speculaţia
Lupul din fabulă este situaţia la care se ajunge când se neagă un pericol evident. Prezintă caracteristicile unei forţe externe – în cazul nostru speculaţiile de pe pieţele financiare – dar nu este altceva decât consecinţa refuzului de acceptare a realităţii.
O negare a realităţii care, dacă se menţine mult timp, are ca efect acumularea unor dezechilibre din ce în ce mai greu de controlat. Lupul (simbolizând speculaţiile financiare) este cu atât mai periculos cu cât societatea sau clasa politică par să nu vadă realitatea.
Fabula capătă sensuri noi pe măsura derulării evenimentelor, arătând că, odată ce apetitul lupului (al speculatorilor) a apărut din cauza lipsei de precauţie, nici măcar cei prevăzători nu mai pot scăpa de pericol. Iar acest lucru este demonstrat de semnele de extindere a crizei în statele nord-europene care au avut comportamente disciplinate.
Final fericit, cu inteligenţă
Şi iată cum se manifestă inteligenţa: prin recunoaşterea că angajamentul celor mai puternici nu trebuie să se limiteze la o datorie civică de oferire a asistenţei, ci trebuie să ia forma unei mobilizări de urgenţă.
Dimensiunea Fondului European pentru Stabilitatea Financiară nu trebuie stabilită de sentimentul civic al contribuabililor germani, finlandezi sau austrieci, iar stabilitatea financiară nu trebuie să fie responsabilitatea Băncii Centrale Europene (BCE).
Inteligenţa trebuie să motiveze intervenţiile de natură excepţională, în cazurile de ameninţări credibile, pentru a "arde" – precum în fabulă – speculatorii financiari şi a-i pune pe fugă. Doar dacă cei imprudenţi vor deveni prudenţi, iar cei prudenţi vor deveni inteligenţi – conform fabulei – vom avea un final fericit şi un viitor strălucit pentru zona euro.

“Spune-mi, tati, ce este criza din zona euro?” În loc de a vorbi despre rata dobânzilor şi despre datoria publică, economistul Giovanni Majnoni sugerează o comparaţie cu celebra fabulă a celor trei purceluşi şi a bătrânului lup rău.

"Cine citeşte prin prisma prezentului celebra fabulă a celor trei purceluşi şi a lupului cel rău va găsi premisele şi consecinţele crizei din zona euro: criza explicată copiilor.", explică Giovanni Majnoni, angajat în cadrul Băncii Mondiale, într-un articol Il Solo.

"Primul sens este cel al multiplelor consecinţe ale imprudenţei – casa din paie şi casa din lemn – , fragilizarea sistemului economic şi social fiind rezultatul mai multor factori. Al doilea sens este că nu trebuie să ne încredem în mod exagerat în atitudinea prudentă: nu este suficientă o casă din cărămidă dacă lupul ştie să intre prin coşul de fum.", continuă Giovanni Majnoni.

El vorbeşte despre societăţile mai fragile, comparându-le cu "casa din paie".

"Societăţile cele mai fragile – cele din paie – sunt cele unde nu există o competitivitate eficientă, unde lipseşte creşterea economică şi coeziunea socială. După introducerea monedei euro, Italia, Portugalia şi Spania au acumulat pierderi ale competitivităţii comparativ cu Germania de 9, 12, respectiv 19 puncte procentuale.", scrie economistul.

Cu "casa din lemn" sunt comparate Italia şi Belgia. "La fel de fragile – simbolizate de casa din lemn – sunt şi societăţile care au permis creşterea exagerată a datoriilor publice şi private. Cele mai clare cazuri sunt Italia şi Belgia, care în 1999 aveau cel mai ridicat raport între datoria publică şi PIB din zona euro, respectiv 113%.", subliniază  Giovanni Majnoni.

"Lupul din fabulă este situaţia la care se ajunge când se neagă un pericol evident. Prezintă caracteristicile unei forţe externe – în cazul nostru speculaţiile de pe pieţele financiare – dar nu este altceva decât consecinţa refuzului de acceptare a realităţii.", spune acesta în continuare.

"O negare a realităţii care, dacă se menţine mult timp, are ca efect acumularea unor dezechilibre din ce în ce mai greu de controlat. Lupul (simbolizând speculaţiile financiare) este cu atât mai periculos cu cât societatea sau clasa politică par să nu vadă realitatea.", apreciază economistul.

"Fabula capătă sensuri noi pe măsura derulării evenimentelor, arătând că, odată ce apetitul lupului (al speculatorilor) a apărut din cauza lipsei de precauţie, nici măcar cei prevăzători nu mai pot scăpa de pericol. Iar acest lucru este demonstrat de semnele de extindere a crizei în statele nord-europene care au avut comportamente disciplinate.", conchide Giovanni Majnoni.

sursa: PRESSEUROP.eu

Alte Știri
23 februarie 2012 Nicu Popescu: Russia 'less concerned' about EU's Eastern Partnership. News.Az. 21.02.2012 15 februarie 2012 Second progress report on the implementation by the Republic of Moldova of the Action Plan on Visa Liberalisation 07 februarie 2012 Republica Moldova are restanţe la adoptarea legilor din Planul de acţiuni pentru liberalizarea vizelor 26 decembrie 2011 Marius Lazurcă: Opţiunea Euroasiatică pentru R. Moldova nu poate fi comparată cu UE 15 decembrie 2011 Mihai Cernenco: "Republica Moldova ar putea să fie favorizată de UE" 14 decembrie 2011 Rusia vrea să rupă relaţiile dintre SUA şi Europa 13 decembrie 2011 Victor Chirilă: "Pe dimensiunea integrării europene avem progrese reale” 01 decembrie 2011 Pentru a adopta euro România are nevoie de o situaţie sustenabilă 28 noiembrie 2011 Ion Sturza: "Astăzi, extinderea nu e o prioritate pentru UE, la fel ca şi toate formele de liberalizare (piaţă, migraţii) şi asistenţă financiară" 25 noiembrie 2011 Oficial belgian: „R.Moldova se bucură, ca niciodată, de o largă deschidere şi sprijin din partea UE”
 

Comentarii ( 0 )

Trebuie sa fii logat pentru a putea comenta

Email

Parola
 Crează cont  Ai uitat parola?


Sondaj

Ce ţară din Parteneriatul Estic este în relaţii avansate cu UE?

Incarcare...

Vezi alte sondaje

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene

Studiu: Problema transnistreană şi Integrarea Europeană a Moldovei. Rolul UE.

Realizat de Radu Vrabie, Director de Programe Asociaţia pentru Politică Externă

Studiu: Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de UE

Realizat de Victoria Boian, Coordonator de Programe Asociaţie pentru Politică Externă

Studiu: Impactul viitorului Acord de Liber Schimb între R.Moldova şi UE asupra sectorului agroalimentar din R.Moldova

Acest studiu încearcă să ofere propuneri detaliate în ceea ce priveşte implicaţiile pentru R. Moldova în domeniul comerţului exterior cu produse agroindustriale în procesul de negociere a Acordului de liber schimb (ALS) aprofundat cu UE.

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

Studiu: Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova

În studiul dat este evaluat impactul pe care îl va avea procesul de liberalizare a pieţei transportului aerian asupra principalilor actori de pe piaţa R. Moldova, inclusiv din perspectiva procesului de integrare europeană.

Studiu: Securitatea energetică a R.Moldova în contextul aderării la comunitatea energetică

Prezentul raport reprezintă o tentativă de analiză a procesului de aderare la Comunitatea Energetică
atât din perspectiva soluţiilor pe care acesta le oferă pentru asigurarea securităţii energetice, cât
şi din perspectiva provocărilor pe care le prezintă pentru sectorul energetic al RM.

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din Republica Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM şi UE


euobserver rss

Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR 15.47
SEK 1.74
DKK 2.08
CZK 0.61
HUF 5.23
PLN 3.64
EEK 1.03
GBP 18.50
LTL 4.48
LVL 22.90
RON 3.57
BGN 7.91
HRK 2.04
TRY 6.59
RSD 14.58
ISK 0.96
CHF 12.83
NOK 2.01

Meteo
Bruxelles
-7 °C - 1 °C
Amsterdam
-7 °C - -1 °C
Ankara
-14 °C - -5 °C
Andorra la Vella
-5 °C - 3 °C
Atena
0 °C - 4 °C
Belgrad
-10 °C - -4 °C
Berlin
-11 °C - -4 °C
Berna
-7 °C - -1 °C
Slovacia
-7 °C - -2 °C
București
-19 °C - -12 °C
Budapesta
-8 °C - -2 °C
Chișinău
-18 °C - -11 °C
Copenhaga
-3 °C - -1 °C
Dublin
0 °C - 4 °C
Helsinki
-13 °C - -9 °C
Kiev
-24 °C - -16 °C
Lisabona
6 °C - 15 °C
Liubliana
-6 °C - -2 °C
Londra
1 °C - 4 °C
Luxemburg
-9 °C - -1 °C
Madrid
-2 °C - 13 °C
Minsk
-23 °C - -16 °C
Monaco
-1 °C - 3 °C
Moscova
-24 °C - -16 °C
Nicosia
3 °C - 13 °C
Oslo
-14 °C - -8 °C
Paris
-4 °C - 3 °C
Podgorica
-3 °C - 4 °C
Praga
-12 °C - -4 °C
Priștina
-14 °C - -8 °C
Reykjavik
2 °C - 4 °C
Riga
-19 °C - -12 °C
Roma
6 °C - 10 °C
San Marino
0 °C - 1 °C
Sarajevo
-12 °C - -7 °C
Skopje
-9 °C - -3 °C
Sofia
-18 °C - -9 °C
Stockholm
-7 °C - -2 °C
Talin
-20 °C - -12 °C
Tirana
-2 °C - 7 °C
Vaduz
-7 °C - 0 °C
Valletta
8 °C - 12 °C
Varșovia
-18 °C - -11 °C
Vatican
16 °C - 24 °C
Viena
-8 °C - -3 °C
Vilnius
-22 °C - -14 °C
Zagreb
-7 °C - -1 °C